11 matches
-
care am inițiat-o împreună cu Părintele Neofit Linte și maestrul Dan Puric, revistă care abordează teme de teologie, filosofie, știință și artă, gândite dintr-o perspectivă creștină. O mare parte din cultura contemporană este, după cum se știe, rodul unor determinări extraculturale. Mă gândesc la masiva influență economică și chiar politică asupra culturii, din care rezultă un caracter comercial și propagandistic antireligios, ostil chiar valorilor spirituale clasice, pe care îl manifestă un anumit tip de cultură la modă. Aș zice că revista
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
nevoie de ieftina reclamă a lansării la apariție, propriu zis nu are nevoie de niciun fel de reclamă, care - aidoma oricărui produs destinat consumului (alimente, cârpe, electrocasnice etc.) - caută s-o impună atenției cititorilor în vederea sporirii vânzărilor printr-o valoare extraculturală - valoarea rentabilității negustorești. Ori, o asemenea valoare adjudecată prin numărul exemplarelor vândute (evident, o valoare artificială cu toată bunăstarea și faima respectivului autor norocos), este irelevantă pentru sufletul nemuritor al culturii autentice (corpul alcătuit din maculatură ține de resortul statisticilor
AFLAREA ÎN TREABĂ, O CONSTANTĂ A MAJORITĂŢII CĂRŢILOR LANSATE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1448799692.html [Corola-blog/BlogPost/369044_a_370373]
-
orașele americane. Utilizând cu perseverență conceptele simple ale unei școli de urbanism, fără prejudecăți dar și cu nedisimulate frustrări, America Își impune deja modelul cultural În toată lumea. Succesul este posibil datorită coroborării cu puterea politică și economică. Această susținere extraculturală nu ar fi suficientă În lipsa modelului viguros, original al orașului american, produs În condițiile În care moștenirea culturală și patrimonială este totuși săracă. Prin contrast Iașiul a fost destinat de istorie să fie un loc al sintezelor valoroase, noi
Prelegeri academice by Arh. IONEL OANCEA () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92346]
-
intelectuală: comparatistica și studiile romanice, cu precădere italiene; brevetarea și legitimarea unui program hermeneutic ambițios, blindat speculativ și testat cu aplicare la diversele vârste ale literaturii române; despărțirea apelor în producția literară postbelică, aflată sub semnul conjuncturalului și al presiunilor extraculturale. În 1986, cu titlul Intelectualitate și poezie, tipărește o versiune revizuită a tezei sale de doctorat despre poezia italiană din Duecento, inaugurând astfel seria cercetărilor sistematice de medievalistică italiană și a exegezelor pe texte din literaturile romanice (italiană, spaniolă, portugheză
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
semnalează etiajul tuturor formelor de circulație. Fiecare decadență este reversul sau semnul unei renașteri, și zeii alungați pe ușă intră mai devreme sau mai tîrziu pe fereastră. ÎNCHISOAREA, EXILUL ȘI TELEFONUL O ecologie socialistă trebuie să țină socoteală de factorii extraculturali, chiar anticulturali, care au asigurat coeziunea comunitară. Un militant, ca și un creștin sau un musulman, nu este niciodată un ins izolat, este un membru al grupului. Angajarea politică merge de la un transfer al imaginii grupului asupra individului (prin imaginea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Adrian Marino. Așadar putem vorbi de o situare a lui Nae Ionescu, nu numai verosimilă, ci și dezirabilă, în constelația numelor de referință ale culturii românești. Ceea ce nu acceptăm decît cu greutate, iar uneori... deloc. Și aceasta din motive precumpănitor extraculturale. Oricît interpretarea unui personaj complex, compozit, vădind mobilități și slăbiciuni precum Nae Ionescu, nu pooate fi scutită de o normală basculare, id est de felurite obiecții pe care nu le respingem cu ușurătate, să admitem că asupra lui apasă un
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
paladin gata să apere o sumă de valori în care începem a nu mai crede. Valori în absența cărora marele Blaga ar fi greu inteligibil. La fel precum un întreg capitol esențial al culturii românești, ocultat de concepte și interese extraculturale. Am acum în față o carte a lui Alexandru Surdu, pe care o pot socoti un suport al discursului pe care l-a rostit la Lancrăm, de un tradiționalism, mărturisesc, surprinzător prin formulările răspicate de care a avut parte și
Despre tradiție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3597_a_4922]
-
cele mai mici săli ale Muzeului de artă din Craiova. Marea majoritate a lucrărilor zace și astăzi în depozite, fiind din când în când șterse de colb în grabă, când cineva își mai aduce aminte de vreo cifră rotundă. Interese extraculturale au determinat, pe perioade relativ scurte, pusee teatrale care, în bunul nostru spirit oriental, nu puteau avea substanța, coerența și constanța unui gest de profunzime. Acest star-sistem de tip comunist sau, poate, doar balcanic, construit pe principiul "strălucirilor de-o
Ion Țuculescu - un caz de manipulare by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/12839_a_14164]
-
își are temeiul în achiziții culturale în sens larg: curajul gândirii, promptitudinea asumării responsabilităților mari, exercițiul marii justiții, "arta de a porunci", "amploarea voinței" ș. a. la care au trudit numeroase generații. C. Rădulescu-Motru adaugă la geneza "vocației" sale cauze "naturale", extraculturale. Dar închiderea genezei filosofului în orizontul cultural are o anume motivație, la Nietzsche: în stadiul mijlociu al creației sale, viața omului înseamnă, încă, viață culturală. Ceea ce trebuie schimbat, pentru a nu nesocoti programul existențial al omului, este fundamentul însuși al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
politice sau culturale, ne îndrumă spre un mod de comunicare mai deschis, spre o comunicare interculturală. Pentru a înțelege mai bine ceea ce reprezintă interculturalitatea, trebuie să luăm în considerare rolul important al contextului (social, cultural și istoric) în relațiile intrași extraculturale, legătura multilaterală între cultură și comunicare, complexitatea și tensiunile implicate în relațiile interculturale. Toate aceste elemente ce vor fi dezvoltate în studiul de față sper să vă îndemne la reflectare, flexibilitate și sensibilitate în comunicarea interculturală. 1.2. Delimitări conceptuale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului, politicul are soluția "la obiect". În cazul unor culturi surori, multiculturalismul civic poate fi aplicat prin strategia proiectelor comune, modalitatea de acțiune prin care se identifică anumite interese comune extraculturale de către reprezentanții acelor culturi pentru ca prin efort constructiv comun să se poată ajunge la o cunoaștere, acceptare și respect reciproc. În cazul culturilor care nu prezintă apropieri culturale evidente, construcția stabilității va pleca de la dialogul intercultural, care este instrumentarul cunoașterii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]