36 matches
-
o atmosferă bacoviană inuntă versurile:Plouă mărunt de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Alergand_dupa_fluturi.html [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
meme”(Stilul esteomul însuși).Poeta Valentina Becart și-a consacrat un stil propriu, inconfundabil. În fața atâtor vicisitudini, poeta nu este o învinsă, ci o luptătoare de pe linia întâi, o biruitoare, câștigând, nu lupta, ci războiul. Deschizând cartea, citești cu acea exultanță și pasiune pe care ai vrea să fie mereu prezentă în inima și sufletul tău, cititorule! Profesor Vasile POPOVICI 21 martie 2012 Referință Bibliografică: Cronică realizată de Vasile Popovici volumului Obsesia deșertului , autor Valentina Becart / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_vasile_popovici_v_valentina_becart_1332342352.html [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
butonul soneriei așteptând să cadă/ O duzină de stele/ Din trupul lucios al cerului". În prezentul volum o percepție acută a interiorității face ca proiectarea metodică a trăirilor să se reverse într-un discurs linear și persuasiv. Revelația provine din exultanța confesiunii, viziunea fiind ipostaze ale unor trăiri autentice: Cineva în apropierea mea pictează/ Și nu pot ști de ce lumile acelea mă privesc/ Drept în ochi''. Poetul conectează poemul la o tensiune înaltă și se lasă străbătut de atomii unei existențe
APOCALIPSA DUPĂ VALERIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_valeriu.html [Corola-blog/BlogPost/358901_a_360230]
-
Vasile Tănase, din Dorohoi, Laurian Lodoaba, Lugoj-membru al USR , Virgina Vini Popescu, din Alexandria și Viorica Popescu Cojocaru, președinta Filialei Brașov a Ligi Scriitorilor, ne dezvăluie tensiuni adânci între spiritul credinței și anotimpul iernii. Revelația provine la acești poeți din exultanța confesiunii, viziunea fiind o formă de trăire intensă. Citind aceste nume, mi-a venit în minte aforismul lui Blaga, în care spunea, că poezia este spitalul cuvintelor. Proza din această Antologie este reprezentată de: Al Florin Țene, din Cluj-Napoca, Andreea
STARPRESS 2015 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1423574976.html [Corola-blog/BlogPost/382208_a_383537]
-
o atmosferă bacoviană inuntă versurile:Plouă mărunt de zile-n șir/Din răsărit până-n amurg,/Peste câmpiile-n delir/ În doruri apele îmi curg.(Joc de primăvară). Un optimism melancolic se desprinde din versurile lui Gavril Moisa. Revelația provine din exultanța confesiunii,vizunea fiind o formă de autoscopie a sufletului.În fuziunea contemplației cu meditația,poetul pune un strop de eleganță și demnitate, îndepărtând cu grijă manifestările intime ale crizei de sensul lor funabulesc.Atenția se îndreaptă mai degrabă spre valoarea
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_alergand_dupa_fluturi_al_florin_tene_1326992424.html [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
memoriei interioritatea tulbură a sufletului. Rafinamentul Doinei Drăguț stă în recuzita filozofică a poemelor, care nu sunt alceva decât ecourile unei meditații: „cel ce locuiește/între două țărmuri/răsturnând cu umbra/ în gloluri forme/ se îmiedică-n lumină / “(cel ce locuiește ). Exultanța nostalgică, imageria echivocă tagențiind cu două jumătăți, fanuloasă și cea reală, destramă certitudinile în reverie vagantă: „și pe un cer de gânduri/lunecă desăvârșit“. Poeta oscilează „între cer și cuvânt” cu un sentiment lucid, și logic, sensibil la temele grave
AL FLORIN ŢENE DOINA DRĂGUŢ – TIMPUL DINTRE VALURI DE LUMINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415513145.html [Corola-blog/BlogPost/371590_a_372919]
-
punct în imensitate. Sunt izbit de stranietatea albului. Se spune, cred, alb ca moartea. Sentimentul că umblu pe o altă planetă. Irealitate totală. Soarele intra și el în acest joc. Și el ireal.” (III, 279-280). Și, în acest context, urmează exultanța (cumva mistică) de a fi nimic: „Dacă întreg universul ar fi împotriva mea, dacă aș fi detestat deopotrivă de oameni și de zei, nimic nu m-ar putea atinge și nici zdruncina: ce se poate face împotriva unui punct? Un
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe el poți conta. Oboselile noastre îl cheamă. Și în timp ce-l simțeam atât de aproape, mă gândeam că nu e chiar așa sinistru să te dizolvi în el” (I, 120). În zi de primăvară, zi de aprilie, aceeași stare de exultanță: „În mijlocul unei păduri, să închizi ochii și să asculți cântecul păsărilor” (I, 170). Iar noaptea, când insomnia ar trebui să-l exaspereze, Cioran, la țară, are revelația existenței lui Dumnezeu: „Insomnie la țară. Odată, pe la 5 dimineață, m-am sculat
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
justifica schimbarea. Notează într-un loc: „Nu mă mai tulbură ideea morții; o port în gând fără ca gândul să-mi fie la ea. Ceva în mine s-a sustras vieții pentru totdeauna. Ah, vremea freneziilor mele!” (I, 214). Trecând peste exultanța aceasta nostalgică, oare nu cumva delirurile tinereții sunt consecința nu doar a spaimei de a nu fi nimic, ci mai ales a spaimei de moarte? Din nou, violența, negarea celor din jur, distrugerea propriilor rădăcini ca mască. Sub ea, un
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
singurei singurătăți” (Nici o concluzie). Și în Insomnii lângă munți (1989) autorul investește în viziunea poetică bine articulată și apelează la modalitatea aluzivă pentru a amplifica dimensiunea ascunsă. Balansul între viață și carte continuă, iar mecanismul poetic constă în „încadrarea unei exultanțe într-un halou nostalgic, precipitarea notației spre o intensitate vizionară și reculul în melancolie” (Al. Cistelecan). Imaginarul se îmbogățește cu forme geografice și dimensiuni astrale: munții, marea, cerul, pădurea, soarele, luna, cosmosul (care adăpostește „cuvinte noi”, ca pentru o continuă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
cu simboluri ale glacialului și penumbrei, iar distanțarea și indiferența devin semnul de atenuare a exaltării. U. scrie și o lirică a participării frenetice la ritmurile universului, evocând viața elementară, fabulosul domestic și universul infantil, totul într-o tonalitate de exultanță și bucurie. Când se autodefinește, el își afirmă obârșia în autorii Mioriței, mod de a cinsti geniul popular creator. Balada Meșterului Manole devine de asemenea motiv poetic. În amplul poem Eminescu (1979) se apelează la o profuzie de imagini crescute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
teme ale existenței: iubirea, lupta cu timpul, obsesia morții, adeziunea la peisaj, raporturile cu transcendența. Rezultă de aici o poezie a bucuriilor simple, solar-meditativă, bazată pe confesiunea spontană, țintind refacerea trăirii imaginativ-fanteziste prin încorporarea realului în „mica” sau „marea” autobiografie. Exultanța în fața frumuseților firii, trăirea frenetică a evenimentului cotidian, surprinderea candidă a devenirilor firești sunt componente ale unei poetici de jurnal existențial, în care umbra înnegurată a morții, presimțirea ei dureroasă fac loc treptat unei gravități de factură elegiacă. Cantabilă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
temeiul, e însăși ființa, zvonul care deja îi vestește lumina: "un zgomot pe care-l face Ființa înainte de a se lăsa prizonieră oricărui limbaj:/ înainte de orice împărăție ca un inocent spațiu interior care încă nu suferă sceptrul", "ca o măruntă exultanță a Spiritului în fața Creațiunii". Lumea posibilului este lumea ființei libere, a ființării care nu e închisă în cuvântul ființei, în prezența ei suverană, imperială. Iar ființa liberă este ființarea spiritului înaintea creației, desprins de orice prindere a sa în sensibilul
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
moment al vieții. De asemenea, a omis în totalitate ultima și cea mai semnificativă simfonie pe care ne-a lăsat-o, Jupiter într-un strălucitor Do major, precum și finalizarea altor mari compoziții din anul morții sale: dansurile, Flautul fermecat cu exultanța sa, opera pentru încoronarea lui Leopold, La clemenza di Tito, concertul pentru clarinet și cea din urmă operă rămasă neterminată, Requiem-ul, pe care o probase chiar cu o seară înainte de moartea sa subită, de pe patul în care zăcea bolnav
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
aria temelor oarecum previzibile și naționale, Îngerul de gips, cea a sobolului care-și sapă propria galerie sub pașii lui Minda, cel ce se clatină pe „traiectoria sa socială și sentimentală”, dar o face cu o bucurie ciudată, cu o exultanță ce-i anunță lui - și nu numai lui! - o renaștere posibilă a umanului. Într-o lume - și nu numai în cea închisă, rudimentară, comunistă, dar și în „cealaltă”, liberă, care, oferindu-ți „succesul” deplin, te închide într-o carcasă de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu adevărată devoțiune: operațiunea comporta, dincolo de interesul pur literar, o înaltă semnificație patriotică. Transpunerea este - prin metrică, ton și ritm - adaptată spiritului limbii române și aduce sonorități coșbuciene și, uneori, blagiene, urmărind să reproducă mai ales atmosfera de intimitate și exultanță liniștită a originalului. Traducătorul a îmbogățit versiunea românească a poemului cu substanțiale și erudite note explicative, redactate în spiritul celor ce îi aparțin lui Opitz (citate din clasici, referiri livrești) și, prin conținutul lor, edificatoare în problema etnogenezei și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287178_a_288507]
-
trăsături, accente și perspective erau uzuale, dacă nu ubicue. Astfel, deși vibrația lirică izbutește să se vădească drept certă și autentică, roadele sale textuale apar ca fiind convenționale. Caracteristice poetului îi sunt tonul consecvent elegiac chiar și în momentele de exultanță, cenzurarea sentimentului în confidența elegiacă, reținerea și discreția, aplecarea statornică spre „melancholie”. Limbajul și tehnica expresivă ale acestei poezii sunt la fel de convenționale ca și zestrea ei sentimental-ideatică, fiind pline de ticurile, rutinele și clișeele metaforizării „șaptezeciste”, manierizate. În Arhivele cerului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285956_a_287285]
-
numai văzul și auzul sînt puse la contribuție (prin mijlocirea lor au loc inclusiv experiențele cele mai decepționante), ci și gustul și mirosul, afirmîndu-se net: "Cu luare aminte, sunetul înșeală, - parfumurile nu, deși par fumuri" (Il est de forts parfums...). Exultanța trăirii primordiale e aci izbitoare. Senzorialitatea ființei la treapta sa aurorală ori (chiar) animalieră e împinsă în față: "Glicinele, pe care le culege de pe rețeaua gardului de sîrmă sau de pe zid sînt dulci prin definiție. Noi nu le-am gustat
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
exorcizarea "lumii pe dos" care era societatea comunistă, inconsistentă, grotescă, mască a neantului pe care ironia sistematică o înlătură. Apare însă și o viziune "pozitivă", a "adevărurilor ultime", "o mare libertate a filosofării, un luxuriant peisaj simbolic și o anume exultanță în fața miracolului Creației", după cum observă exegetul, ce indică o "deschidere spre lume". După o confesiune a lui I. D. Sîrbu, romanul are ca adresă o vreme "în care exista încă speranță (anul de cotitură 1956)". Apreciindu-și scrierea drept un Bildungsroman
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
le fi dat (prea) pe față în defavoarea perspectivei integrale, cu adevărat „riguros tranșată și traficată pe piața“ specialiștilor, în pofida unui „anume amuzament“, doar „ponderat“, căci își dă seama de împrejurarea că „mișcarea interioară a actului creator, cu toate supliciile și exultanțele lui, cu toate maniile și triumfurile lui“, ține de ceea ce, în esență, „nu poate fi diagnosticat“, „nu poate fi expertizat“. În filigranul paginilor apare totuși propria balansare a autoarei între contrariile „vinovate“, dincolo de autentificarea lor notarială, pe care le va
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
pe mișcare". Materia, în schimb, colcăie, luxuriantă, muncită de metamorfoze: "Călcam pe elefanți, pe șerpi,/ Pe guri, pe câte-un ochi de om,/ Pe felurite arătări/ După cum mi-apăruseră și-n somn." Poemul se intitulează Urme, tema este dramatică, în ciuda exultanței, odată ce destinul, precum și rostul urmelor este să dispară. Intenția ironică e evidentă, discursul liric aparține disputei, pledoariei, o anume prozaicitate e căutată, cultivată poate, vocea ce se manifestă agresiv, aparține unei feminități decise să-și impună singularul bagaj imagistic. Pe
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
frustă a unei alte primitivități încă nerezolvate, tînjind în subtext... Întreaga producție poetică a lui Aurel Rău stă sub semnul acestui impact intern ale cărui secvențe nu ies la lumină decît sporadic, preferînd o desfășurare discretă. Evitînd o sintaxă a exultanței, a rupturilor spectaculoase la treapta discursului, poetul e nu mai puțin marcat de o atare stare conflictuală pe care o putem urmări, mai curînd decît printr-o vizualizare directă, prin efectele sale. Acestea țin de o sensibilitate estetică, indusă cu
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
pe stofa roșie a plămînului pe fildeșul argintiu al dinților mai precis al caninilor devenind astfel din extremitatea/ călcîielor pînă-n ultimul strat de ozon al creierului ființa poem domnul poezie" (ființa poem domnul poezie măscăriciul încă nenăscutelor generații poetice). Această exultanță supradimensionată, această bonomie urieșească are negreșit substraturi amare. Elocvent, e marcată deseori de o dureroasă ambiguitate: "vis visat de-adevăratelea curgeau mierea și fierea din versurile mele precum apele rebele din munții înzăpeziți" (ibidem). Dualitățile "vis și adevăr", "miere și
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
ceremonial ludic, cu valențe ale carnavalescului, prin care existența empirică, gravă a obiectelor este suspendată, instaurându-se un spațiu al jocului și sărbătorescului, al libertății de mișcare și de expresie, în viziuni candide și exuberante și într-o "retorică a exultanței senzuale" (Al. Cistelecan). Poet contemplativ prin definiție, Emil Brumaru aduce în lirica românească de azi universul "iatacului", al copilăriei și al erosului grațios, într-o scriitură jubilatorie, carnavealescă și rafinată. Poezia lui Emil Brumaru a fost definită, pe bună dreptate
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
deja din belșug substanță amieliană. Pe parcursul unui scurt interval de timp - între 25 februarie și 4 aprilie 1846 - notațiile lui Russo consemnează stările sale de spirit aproape zi cu zi, modul în care trece cineva de la disperare la bucurie și exultanță perfect nemotivat, rămînînd între cei patru pereți ai camerei, împins doar de resorturi strict intime. Că viața unui om se poate reduce la frămîntările sale interioare, minim tangente la realitatea exterioară - Russo este în literatura română cel dintîi care o
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]