25 matches
-
asediat de către Mareșalul Guebriant, care a reușit să ocupe orașul în 19 septembrie 1643. Tot în aceeași lună, în bătălia de la Tuttlingen, Rottweil a fost eliberat de Franz von Mercy. În timpul acestei lupte, Guebriant a murit în urma unei lovituri de falconet la 24 noiembrie 1463,pe când se afla în pelerinaj la biserica Dominikană "Heilige Maria" sau "Santa Madonna". În perioada socialismului-național, de la 1 aprilie 1936, în incinta colegiului catolic Rottweil, la propunerile lui Karl Doerth și ale altor profesori, a fost
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1394925836.html [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
romantice și fântânile grațioase. Prefer o plimbare matinală pe cheiurile Nevei când forfota străzii nu devine obositoare până la Călărețul de Aramă, uriașul bloc de granit pe care se înalță statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, opera sculptorului francez E.M.Falconet, inaugurată, la 7 august 1782, în prezența fa-miliei imperiale. Inscripția fixată pe soclu, deși scurtă, reprezintă adeziunea marii țarine la politica reformistă a predecesorului „Petru cel Mare, din partea Ecaterinei a II-a”. Ce forță și inteligență fantastică a avut Petru
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Ceaikovski, Prokofiev și Șostakovici. Poate că cel mai cunoscut simbol al orașului Sankt Petersburg este statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, dezvelită în Piața Senatului, în 1782. Considerată cea mai importantă operă a sculptorului de origine franceză Etienne Maurice Falconet, statuia ocupă un loc de frunte în literatura rusă sub numele de "Călărețul de aramă" (Mednii Vsadnik). Piața Palatului este dominată de un monument unic, Coloana Alexandru (1830-1834), dintr-o singură bucată de granit roșu de Finlanda, cea mai înaltă
Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/296896_a_298225]
-
fiind abandonat, tabloul regelui a fost realizat în cele din urmă de Jean-François Carteaux. Pentru poziția calului și a călărețului, David s-a inspirat din mai multe modele. Este vorba, în primul rând, de "Statuia lui Petru cel Mare" de Falconet, de la care preia atitudinea calmă a monarhului pe un cal ridicat în două picioare pe o stâncă, și pe care o desenase după o gravură. Apoi este vorba de unul dintre "Caii de la Marly" de Guillaume Coustou, pe care îi
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
asupra sculpturii franceze, precum se vede în basoreliefurile lui Jean Goujon și în lucrările lui Germain Pilon, "Coborârea de pe cruce" și "Învierea lui Hristos". Secolele al XVII-lea și al XVIII-lea sunt reprezentate de opere ale lui Étienne Maurice Falconet și de obeliscurile lui François Anguier. Curentul neoclasic e reprezentat de sculptura "Psyche înviată de sărutul lui Cupidon" (1787) a lui Antonio Canova. Mona Lisa
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
vedea alți oșteni, răsăriți parcă de nicăieri, Închizând cu trupurile lor leite, În zale grele, de război, toate căile care duceau spre palatul domnesc. Porțile cetății se Închiseră și ele cu un huruit greu. La creneluri se iviră tunurile și falconetele. Apoi se făcu liniște. Atâți câți mai rămăseseră după plecarea căpitanului Oană, Apărătorii vegheau. * Ștefănel se trezi În hurducăiala măruntă a căruței și deschise puțin pologul, cât să vadă pe unde treceau. Soarele era deja sus, roțile erau ude, câmpia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dublare a zidurilor exterioare și de Întărire cu contraforți erau aproape pe terminate. Celelalte patruzeci de tunuri urmau să ajungă la cetățile de hotar, douăzeci la Soroca și câte zece la Hotin și Tighina. Era așteptat al doilea transport, cu falconete pentru donjoane și archebuze pentru apărarea cu foc până la trei sute de pași. Ștefan pornise să țină judecățile domnești spre ținutul Vasluiului, unde țăranii aveau pricini vechi, nejudecate de zece ani. Îl Însoțeau câțiva boieri, diecii cancelariei și, din umbră, două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Înalțe zidurile unei cetăți adevărate, din piatră de râu. Nu erau Încă terminate, dar dacă era poruncă să fie urcate tunuri, fie și la jumătatea contraforților, atunci trebuiau urcate tunuri, fără multe Întrebări. La fel avea să se Întâmple cu falconetele și archebuzele care se aflau În carele aduse de Francisco. O parte rămânea la Suceava, iar altă parte pleca spre Tighina și Hotin. Alte piese de artilerie, cumpărate din vistieria Sucevei, aveau să sosească la mijlocul verii pentru Cetatea Neamțului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ajunseseră la jumătate contraforții exteriori. În jurul construcției nu se săpase Încă șanțul de apărare. Nu se montaseră Încă nici porțile, deși arcadele intrării existau deja. Cu toate acestea, carele cu tunuri sosiseră și se aflau În apropiere și cele cu falconete și cu archebuze. Grupul Apărătorilor descălecă În fața cetății, lăsând caii să pască. Pe drum, cei două sute de luptători care Însoțeau carele artileriei se alăturaseră detașamentului condus de Oană, care crescuse, astfel, la opt sute de Apărători și o sută cincizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
foc Încrucișat. Întâlnirea voievodului Moldovei cu emirul Oilor Albe se terminase sângeros. Doar viitorul avea să arate dacă ea fusese cu adevărat importantă sau fusese un capriciu al domnitorului. Dincolo de Nistru, sub zidurile Cetății Soroca, pe care vegheau tunurile și falconetele instalate În grabă de Francisco, Apărătorii și oștenii spătarului Albu se adunară la poruncă. Ștefan descălecă. Oană rămase călare, trecu În revistă oștenii, se Întoarse la voievod și spuse doar atât: - Patru sute optzeci și trei de morți. Din care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
aproape o sută de șeici cu vâsle care atacau, de pe mare, Constantinopolul. Vorbim despre o forță uriașă, de trei sute de nave de război, care nu depind de vânt, fiindcă sunt manevrate de vâslași. Au la bord tunuri cu bătaie lungă, falconete, archebuze. Au trupe de marinari, arcași, aruncători de sulițe, chiar și pirați. Sunt Îmbarcate pe ele regimente Întregi de ieniceri. - O debarcare... șopti, Înfiorat, voievodul. Dar unde? Din Marea Egee, flota poate ieși cu ușurință În Mediterană și În Adriatică. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
două ceasuri În urmă, spuse el. Vor ajunge aici prea târziu. Manevrele de abordaj vor dura un sfert până la o jumătate de ceas. Iată ce vreau să faceți. Antonio, scufundarea pentru semnalul de ajutor. Luca și Graziano, jos, În cală. Falconetele să fie gata În cinci minute. - Falco... ce? exclamă Francisco, care ascultase resemnat ordinele căpitanului. - Cele douăzeci de falconete și cele zece tunuri ascunse În cală. - Dar În cală nu e nimic! - Fregata are fund dublu și linie de plutire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o jumătate de ceas. Iată ce vreau să faceți. Antonio, scufundarea pentru semnalul de ajutor. Luca și Graziano, jos, În cală. Falconetele să fie gata În cinci minute. - Falco... ce? exclamă Francisco, care ascultase resemnat ordinele căpitanului. - Cele douăzeci de falconete și cele zece tunuri ascunse În cală. - Dar În cală nu e nimic! - Fregata are fund dublu și linie de plutire dublă. De afară se vede că nu avem nici o Încărcătură, dar dacă cineva s-ar scufunda lângă noi, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
linie de plutire e cu doi metri sub nivelul mării. Messer Francisco, vă rog să-mi acordați onoarea de a comanda artileria fregatei „Esperanza”. Francisco se repezi pe scările care coborau În cală și preluă comanda asupra tunurilor și a falconetelor ascunse sub scânduri. Unul dintre mateloți sări În apă și ieși după mai bine de un minut. Fregata avea un dispozitiv metalic care producea un zgomot puternic sub apă, dar neauzit la suprafață. Cum zgomotele metalice subacvatice se propagă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dreaptă a fregatei. Nava luă virajul ușor aplecată. A doua salvă a celor două galere ajunse la distanța la care se aflau, dar nu atinse decât dâra de spumă din spatele „Esperanzei”. - Redresați Încet la babord! - Tunurile, armate! ordonă și Francisco. Falconetele pe punte, la babord! Fregata Îndulci virajul, intrând În poziția de tragere. - Zece grade vertical, tragere cu boltă, distanța, două sute de pași! Tunurile de la babord, foc! strigă Francisco, privind concentrat apropierea celor două galere care reluau mișcarea de Învăluire. Fregata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mijloc, căpitane! Estorga cârmi nava Între cele două galere. Salva galerei de la tribord izbucni, dar ghiulelele căzură imediat În spatele fregatei, care se putea deplasa În viraje cu viteză mai mare. - Tunurile de la babord și tribord, direct la linia de plutire, falconetele babord și tribord, țintă catargul mare, foc! Întreaga artilerie de care dispunea „Esperanza” izbucni deodată, Învăluind nava Într-un nor de fum. Din cele două galere se auziră strigăte. Catargul celei din dreapta se prăbuși, cu toate pânzele și frânghiile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cu toate pânzele și frânghiile lui, acoperind o parte a echipajului și a ienicerilor de pe punte. - Pregătirea de abordaj! strigă Angelo. - Voltă strânsă pe dreapta! ordonă Estorga. Echipajul de pe punte, la arme! Echipajul de la vele, cățărarea pe frânghii! - Tunurile și falconetele de la tribord, ținte la linia de plutire, zero grade, foc! ordonă Francisco. - Capetano!! strigă marinarul de cart, ațintind luneta asupra unui punct. Fregatele! - Ce-i cu ele? Întrebă Estorga, privind spre vârful catargului. Sper că nu au ajuns deja În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
asupra cabinei căpitanului! Sunteți spadasini de douăzeci de ori mai buni decât ienicerii! Spulberați-i! - Capetano! strigă matelotul de cart. Fregatele lui Lorenzini au prins una dintre galere sub foc Încrucișat și au scufundat-o! A mai rămas doar una! - Falconetele babord, direcția punte și magazia de muniții, foc! Ordonă, din nou, Francisco. Falconetele bubuiră, măturând puntea galerei de care fregata se apropia pentru abordaj. Căngile echipajului lui Estorga agățară marginile vasului dușman, iar marinarii se balansară pe frânghii, atingând scările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Spulberați-i! - Capetano! strigă matelotul de cart. Fregatele lui Lorenzini au prins una dintre galere sub foc Încrucișat și au scufundat-o! A mai rămas doar una! - Falconetele babord, direcția punte și magazia de muniții, foc! Ordonă, din nou, Francisco. Falconetele bubuiră, măturând puntea galerei de care fregata se apropia pentru abordaj. Căngile echipajului lui Estorga agățară marginile vasului dușman, iar marinarii se balansară pe frânghii, atingând scările celorlalte două catarge rămase În picioare. O salvă de săgeți trasă de ieniceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ale mitului, Univers, București, 1978 ELIADE, Mircea, Mit și simbol, Academia de Stiinte, Chișinău, 1996 EPȘTEIN, Mihail, Paradoxa noviznâ. O literaturnom razvitii XIX-XX vekov, Sovetskii pisateli, Moscova, 1998 FABBI, P., Considérations sur la proxémique, în Language 10, 1969, p.65-75 FALCONET, Georges, Le prince charmant ou la Femme mystifiée, Mercure de France, Paris, 1973 FARIA, Niede de, Structure et unité dans "Leș Rougon-Macquart" (La poétique du cycle), Nizet, Paris, 1977 FAUCHERY, Pierre, La Destinée féminine dans le român européen du dix-huitième
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Prezenta referințelor consacrate elementelor de ordin general țin de identitatea feminină (J.Coutras, B.Groult, E.Janeway ș.a.), de femeia că mit (P.Darmon, J.Decottignies, G.Devereux, G.Falconet, B.Friedan ș.a.), de femeia în civilizația franceză (M.Albistur și D.Armogathe, M.Bardèche, M.Borely, M.Calle, C.Faure, G.Fraisse, C.Gleyses, A.Higonnet, P.Lainé, M.Ozouf ș.a.), femeia în literatura franceză (A.Favrichon, J.Frølich
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
sub ansamblele din metal dau un cu totul alt aspect unei punți de velier. Armele și mai ales artileria de punte e total revoluționară : țevile uriașe au afeturi rotitoare sau ies din turele blindate, dispar gurile tăiate în carenă sau falconetele mici, sprijinite de copastie. Epoca modernă a pirateriei nu mai e atât de fascinantă ca cea clasică, fie și numai pentru că dispar frumoasele corăbii cu pânze, cu Jolly Roger, la catarg. Legendele lor aventuroase lasă loc prozaicelor adevăruri, apropiate cronologic
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mergând pentru asta an de an la Moscova. Ca să-mi demonstreze, mă cheamă la Moscova să-mi arate și mormântul, și tunul respectiv, care a fost capturat și este expus la Kremlin; susține că e al unsprezecelea de la poartă, un falconet francez de construcție veche. — Și asta având amândouă picioarele întregi și la vedere! râse prințul. Vă încredințez că nu-i decât o glumă nevinovată. Nu vă supărați! — Dar dați-mi voie să înțeleg și eu. În ce privește picioarele la vedere, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ale mitului, Univers, București, 1978 ELIADE, Mircea, Mit și simbol, Academia de Stiinte, Chișinău, 1996 EPȘTEIN, Mihail, Paradoxa noviznâ. O literaturnom razvitii XIX-XX vekov, Sovetskii pisateli, Moscova, 1998 FABBI, P., Considérations sur la proxémique, în Language 10, 1969, p.65-75 FALCONET, Georges, Le prince charmant ou la Femme mystifiée, Mercure de France, Paris, 1973 FARIA, Niede de, Structure et unité dans "Leș Rougon-Macquart" (La poétique du cycle), Nizet, Paris, 1977 FAUCHERY, Pierre, La Destinée féminine dans le român européen du dix-huitième
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
http://www.euroinst.ro Tiparul executat la SC Euronovis SRL 1 Prezenta referințelor consacrate elementelor de ordin general țin de identitatea feminină (J.Coutras, B.Groult, E.Janeway ș.a.), de femeia că mit (P.Darmon, J.Decottignies, G.Devereux, G.Falconet, B.Friedan ș.a.), de femeia în civilizația franceză (M.Albistur și D.Armogathe, M.Bardèche, M.Borely, M.Calle, C.Faure, G.Fraisse, C.Gleyses, A.Higonnet, P.Lainé, M.Ozouf ș.a.), femeia în literatura franceză (A.Favrichon, J.Frølich
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]