39 matches
-
de dupa 1990 a fost îndepărtarea rapidă a ”bătrânilor” bibliotecari și împânzirea Bibliotecii Naționale cu absolvenți de Biblioteconomie Dacă prin anul 2000, în Biblioteca Națională bibliotecarii cu studii medii îi depășeau pe cei cu studii superioare din cauza perioadei de relaxare ”dolce farniente” și de hăhăit despre care vorbeam, cănd angajările s-au făcut după bunul plac, acum în BNaR, cea mai mare bibliotecă a țării este împânzităv cu absolvenți ai Facultății de Biblioteconomie pentru că directorul demis era profesor acolo și-i trebuiau
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) by http://uzp.org.ro/agonia-continua-si-programata-a-bibliotecii-nationale-a-romaniei-la-60-de-ani-de-la-infiintare-dezvaluirile-unei-bibliotecare-iii/ [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
Mia și Claudiu Ciontea. După ani mulți trăiți în Cipru, cu siguranța unui serviciu care mi-a adus satisfacții și bucurându-mă de o familie armonioasă, aș fi putut să-mi trăiesc ultimii 10 ani foarte liniștit, într-un dolce farniente. Proiectul școlii m-a învățat să mă dăruiesc, să ies din mine pentru o idee... pentru oameni. Deși am dedicat sute de ore acestui proiect, fără niciun beneficiu financiar simt că am câștigat imens, că m-am îmbogățit, că am
18 mai 2014, Nicosia: Emoţii mari la Spectacolul Aniversar al Şcolii Româneşti din Cipru! by http://uzp.org.ro/18-mai-2014-nicosia-emotii-mari-la-spectacolul-aniversar-al-scolii-romanesti-din-cipru/ [Corola-blog/BlogPost/94184_a_95476]
-
Mi-l iscam în ceas de seară: Să stârnesc vreun stol de fete. Fost-am-fost, pe-atunci, înstare Drumuri să străbat de-a fuga Doar per-pedes (pe picioare): Din Tiofan la Chattanooga. Reverii incandescente Spre Magonii mă săltară... Dar acum, doar farniente, Sârgului îmi cade-n poară. Zboruri încă jinduite, Să se-ntâmple, modru nu e. Aripile, pasămite Că îmi sunt fixate-n cuie. Calimera, la adică, Silnică și ageamie-i: Ca să nu mai bat potică Până la zulufii Tiei. (Tia, când fusese
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
cameră. Tronau în biblioteca de pe perete, pe scaune, pe masă, sub masă, pe parchet...” Iată profilul iubitului ei: „Se născuse obosit și trăia doar pentru a se odihni...” Fascinantă descriere. Autorul ne-a și aruncat cu rafinament în acel dolce farniente fasinant! „Rodica începu să se dezbrace... Abdomenul plat și pubisul perfect epilat îi dădeau un aer de feminitate aparte. Se mișcă prin cameră firesc, fără nici o poză de vulgaritate studiată și intenționată. - Bafto delo. Ce mai faci, Puleașcă? rosti Rodica
CRONICA LA ROMANUL NATURA MOARTA CU SERVAJ DE SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cronica_la_romanul_natura_moarta_cu_servaj_de_serban_margineanu.html [Corola-blog/BlogPost/361494_a_362823]
-
place și ce nu vă place în Canada? - Canada este o țară liniștită, feudala, care a făcut prea brusc un salt spre tehnică și bun trăi. Că în MAȘINĂ TIMPULUI, a lui Wells, oamenii de aici, trăiesc într-o dolce farniente, fără să-și iubească binefăcătorii. Este o așezare aproape tribala, bazată pe provincii și alte teritorii, care nu are eroi și oamenii n-au avut de unde să afle ce este aceea o patrie și patriotismul. Ei bine, asta nu-mi
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
cauciucat care “teșeste” sau rotunjește marginile și muchiile tăioase sau colțuroase facând imposibilă (sau, mă rog, suportabilă) rănirea, căderea, impactul dureros ... Întâmplarea de mai jos n-aș fi dezvăluit-o dacă nu mi-ar fi influențat întrucâtva reveriile unui dolce farniente în care începusem să cred și chiar să mă “proțăpesc”, care să mai fi spulberat din utopiile mele ușor “șarjabile”, adesea inadecvate împrejurărilor. Cum se știe, noi românii de la țară suntem “îndopați” de mici cu un “pachet” de reguli ale
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (2) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_2_.html [Corola-blog/BlogPost/342534_a_343863]
-
sabiei sale, crezând în mod sincer (!) că lupta pentru idealurile la care aspira avea o cauză dreaptă, va fi spre norocul său (îndrăznim să credem), și a literaturii române, arestat de către mama sa la domiciliu, ratând în felul acesta dolcele farniente a unei deportări în îndepărtata Siberie, după cum și-ar fi dorit-o, încercând, urmare a succesivelor lui falimente de mai târziu, să o acrediteze în ochii lui Gherea, întrebat fiind cum îi mai mergeau afacerile. Iată ce scrie remarcabilul Cioculescu
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
place și ce nu vă place în Canada? - Canada este o țară liniștită, feudala, care a făcut prea brusc un salt spre tehnică și bun trăi. Că în MAȘINĂ TIMPULUI, a lui Wells, oamenii de aici, trăiesc într-o dolce farniente, fără să-și iubească binefăcătorii. Este o așezare aproape tribala, bazată pe provincii și alte teritorii, care nu are eroi și oamenii n-au avut de unde să afle ce este aceea o patrie și patriotismul. Ei bine, asta nu-mi
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dialog_cu_george_filip_din_montreal_canada_poetul_care_prin_creatia_sa_sfideaza_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
David Prodan. Profesorul Ioan Bojan, în ultimele două decenii, și-a concentrat preocupările publicistice pe teme majore, cardinale, de istorie a Ardealului, integrată, desigur, în istoria națională și europeană. În timp ce alți magiștri, la vârsta sa, duc o viață de „dolce farniente”, trăind din satisfacțiile spirituale ale trecutului, ale operei create la catedră, Profesorul Bojan consideră o datorie de conștiință națională și pedagogică, să pună în lumină noi adevăruri, privind istoria zbuciumată a Ardealului. În acest sens, consacră săptămânal, ore de documentare
BĂTĂLIA PENTRU ARDEAL EXEGEZĂ DE PROF. UNIV. DR. DOC. CONSTANTIN MARINESCU, DOCTOR ELENA MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1659 din 17 iulie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1437153775.html [Corola-blog/BlogPost/376220_a_377549]
-
la Karlsruhe a pictat portretele Marelui Duce Leopold de Baden și ale soției sale și a fost numit pictor la curtea Marelui Ducat. Cu toate acestea, a părăsit Badenul și s-a mutat în Franța unde lucrarea sa "Il dolce Farniente" a atras atenția la Salonul din 1836. Un an mai târziu, "Il Decameron" a fost, de asemenea, lăudat; ambele tablouri sunt compozițiile academice în stilul lui Rafael. La Salonul din 1838 a expus un portret al prințului de Wagram cu
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
1969; 22. Poets of 20 Years (poetry), Eminescu Publishing House, Bucharest, 1972; 23. Șir and Elixie (plays and poetry), Junimea Publishing House, Jassy, 1973; 24. The Meteorite that Forgot Fall (novel), Ion Creangă Publishing House, Bucharest, 1976; 25. În the Farniente town, (poetry), Publishing House of Internațional Academy Orient- Occident, Bucharest, 2005. IV. Theatre plays 26. Ardeal Ships, 1967; 27. Alexander The Great’s Son (Morirencia), 1983; 28. Șir and Elixir, 1985. V. Books published în other languages 29. The Flowers
Dumitru M. Ion () [Corola-website/Science/320705_a_322034]
-
de trei zile nu am făcut altceva decât să citesc telegrame și scrisori. Am descoperit o lume care m-a fascinat, făcând cunoștință cu problemele din relațiile noastre cu "lagărul comunist". Mă simțeam amețit de miresmele unei situații de dolce farniente intelectual care n-a durat însă decât trei zile, căci a patra zi dimineața m-a chemat Doron și mi-a spus: "Ajunge cu lectura. De azi înainte începi să lucrezi efectiv. În biroul tău ai telefon, hârtie și creioane
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ci față de propriul prezent?! Probabil că prin scris. Punitiv, scrisul însumează melancolia, anxietatea, neliniștea, plictisul. Așadar, scrisul ca drog: deopotrivă asumare a nimicului și depășire a lui. Sau, mai exact, scrisul ca amânare, căci există o „valoare metafizică a lui farniente” (435 Ă 20 noiembrie 1971), a cărui intuiție un Eliade nu ar fi putut-o avea. Astfel, nămolul nimicului adăpostește un sens. Aș repeta la nesfârșit o constatare a lui Cioran, adecvată prea bine relației proprii dintre biografie și scris
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
împinge niciodată la fapte” (12 aprilie 1974 Ă 447). Și spune asta un om care preamărise fapta. Cât despre Eliade, acesta, spune Cioran, „muncește ca un ocnaș. N-a înțeles, dar nici n-a intuit vreodată, valoarea metafizică a lui farniente, crede pe mai departe în cărți și e la fel de entuziast ca la douăzeci de ani” (20noiembrie 1971 Ă 434). La douăzeci de ani, se știe, el însuși credea în fapte, în destin și nu în fatalitate, în cărți și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
este rolul ungherului și micii Încăperi Întunecoase, al camerei tainice și ultime”... Ungherul este spațiul prin excelență fără martori, el reprezintă În constelația intimității imaginea spațiului fericit, centrul paradiziac. Pajul Îi oferă fetei de Împărat un spațiu intim, acel dolce farniente intrauterin, un spațiu genitrix, cald, umed În care să poată procreea. Este spațiul belșugului În opoziție cu cel astral, amorf, fără finalitate ... sterpului i se opune la nivelul simbolismului imaginar umedul ... centrul care este reprezentat de ungher se opune vastității
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
și am și scris foarte puțin. De cele mai multe ori, nu fac nimic. Sunt cel mai inactiv om din întregul Paris"90. Rafael Rattia, în articolul citat mai sus, spune că toată viața acestui scriitor balcanic a fost dedicată unei "dolce farniente", că avea dreptate când spunea despre el însuși că "numai o curva fără clienți poate fi mai inactiva ca mine", făcând referire la eternă să condiție de parazit desprins din arborele existenței comune și firești, pe care noi, ceilalți muritori
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ultim vlăstar al familiilor boierești domnitoare, iar un loc comun al sensibilității decadente, revendică pentru sine demnitatea "boierească" de a nu avea nicio ocupație, de a trăi exclusiv din pariuri și din curse. Hedonismul asumat ca unică ocupație, acest dolce farniente valah, constituie expresia definitorie a burgheziei, reprezentată la vârf de un arivist-cabotin capabil să joace rolul boierului de viță veche. Numai că "aristocratul" este "demascat" de propria soție geloasă ca fiind un chevalier d'industrie, un nouveau riche, fiu al
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
stânjenitor provoacă ruptura. Tânjește după o viață aristocratică pe care i-o oferă Manicatide cu toate simulacrele la care apelează acesta. Iubirea pentru Manicatide este una pentru un anumit tip de existență burgheză marcată de hendonism, de plaisirism și dolce farniente, așa cum bărbatului Eva îi descoperă "un farmec bizar". O iubire iarăși deviată, Manicatide adoptând un fals rol patern, de ghid avizat care-și procură o "prietenă", compania unei femei tinere și frumoase. Curtenitor, știind să facă complimente, când stilat, când
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nu în construcții epice de tip obiectiv. P. a tradus proză, în special din literatura italiană. SCRIERI: Din alte vremuri, București, 1910; Între viață și moarte, București, 1912; Muzeul A. Simu, București, 1913; Într-o noapte pe Bărăgan, București, 1914; Farniente, București, 1916; Taina cea mare, București, 1916; Hagi-Minciună, București, 1917; De dragul lor..., București, 1918; Excursiunea învățătorilor ardeleni în vechiul Regat (8-24 august 1921), Cluj, 1921; Vraja cântecului, București, 1923; Într-o țară, departe, București, 1925; Oglinda fermecată, București, 1925; Din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288974_a_290303]
-
admiterea ț...rii noastre într-o lume pentru care suntem atât de vizibil prost preg...titi. Dincolo de fierbintea dorinț... de a ne abandona în grija harnicilor cet...țeni „unionali”, care ar urma s... ne pl...teasc... un viitor de dolce farniente, asemenea turcului din trecutul fictiv al lui Caragiale, nu am f...cut prea mult că s... „binemerit...m” de la UE. Aceast... dorinț... este dublat... în ultima vreme, pe m...sur... ce informațiile despre „lumea de apoi” european... filtreaz... și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
24 de kilometri - de la cabana Negoiu până la satul Porumbacu de Jos, unde își petreceau vacanța Ticki și Gilda... Ni se închiriase o cameră în apropiere de a lor, așa că ultimele zile de vacanță le-am petrecut împreună într-un dolce farniente. Făceam plajă și baie în Olt, iar uneori Ticki și Mihai plecau la pescuit, în timp ce Gilda și cu mine ne ocupam de pregătirea mesei, concurându-ne în meniuri din cele mai sofisticate, spre hazul „bărbaților“... Cu Ticki și cu Gilda
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
despre care ți-am vorbit. Vreau cu orice preț să-ți faci o vacanță și, dacă se poate, la mare. Ai primit anul ăsta, prin ricoșeu, atâtea lovituri, încât ai absolută nevoie de odihnă, de apa mării, de înot, de farniente. Și fără cărți, mă rog frumos. Căci dacă eu am mania de a lua cât mai multe bagaje, tu, preaiubita mea, burdușești micul bagaj pe care îl iei cu cărți și caiete de scris nu-știu-ce, de care nici nu te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
l-a prins cu o temă cam rasolită (Asfalt tango), dar și cu o teză de nota 10 (Filantropica). și culmea ! întoarcerea sa în timp (secolul al XIX-lea), într-o altă geografie (Italia) și altă literatură (franceză), în Dolce farniente, i-a ieșit mai vie, zic eu, decât teza la istorie pe subiectul lui preferat (Cum s-a făcut Independența României filmul)... Nae rămâne cel mai de succes produs al tranziției : cu ghiozdanul Epocii de aur în spate și un
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
face reclamă la Zen. Încă din pregeneric (în care o farfurioara așezată pe steagul nipon e umpluta cu lapte pînă cînd aceasta, debordînd, inundă soarele roșu), gagurile vizuale abundă; dincolo de gaguri ghicim un fel de lehamite postmodernă mobilata cu dolce farniente, reverii, jocuri de cuvinte. Concluzia: la Răsărit, lumea a apus, artiștii strîng pietricele în geamantan și, în general, s-au văzut toate filmele... (Celălalt cadou austriac - experiment inenarabil care "samplează", pervers, cadre din peliculele cu Judy Garland și Mickey Rooney
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
nu reprezintă decît o clipă suspendată, un interstițiu temporal în care s-a strecurat cu nostalgie o întreagă lume dispărută. Radu Muntean reușește să prindă fragilitatea acestui moment, și chiar dacă glumele și frivolitatea șarjată a convivilor lasă impresia de dolce farniente adolescentin, în poveste se insinuează o tristețe crepusculară. Povestea dobîndește o identitate foarte bine reliefată, prin cuprinderea recuperativă a acelui timp privilegiat al aventurii cu atmosfera estivală exotistă prin turiștii străini veniți la mare, prin bișnițarii ocazionali, prin aerul de
Ubi sunt valurile de altădată? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8018_a_9343]