15 matches
-
să fim, clădind iar vise Doar că acuma, iată, simțirile-mi sunt stinse De ce, odinioară, păreau atât de vii S-au rătăcit pe drum, în joaca de copii?! Azi ai dori-n cuvinte șoptite să îmi spui Că-ți plac fermecătorii ochi, ochii mei căprui Privindu-i des te arde scânteia parfumată Ce-i doar azi o iluzie, poveste-ndepărtată. Iar dacă-am fi știut să prețuim trăirea Din dorul cel aprins, când mi-ai furat iubirea, Gustând năvalnic fraga, a
PUNCT I-AM PUS IUBIRII, PREA DEVREME... de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/paula_diana_handra_1435250746.html [Corola-blog/BlogPost/352946_a_354275]
-
să fim, clădind iar vise Doar că acuma, iată, simțirile-mi sunt stinse De ce, odinioară, păreau atât de vii S-au rătăcit pe drum, în joaca de copii?! Azi ai dori-n cuvinte șoptite să îmi spui Că-ți plac fermecătorii ochi, ochii mei căprui Privindu-i des te arde scânteia parfumată Ce-i doar azi o iluzie, poveste-ndepărtată. Iar dacă-am fi știut să prețuim trăirea Din dorul cel aprins, când mi-ai furat iubirea, Gustând năvalnic fraga, a
PAULA DIANA HANDRA by http://confluente.ro/articole/paula_diana_handra/canal [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
vrea ca împreună să fim, clădind iar viseDoar că acuma, iată, simțirile-mi sunt stinseDe ce, odinioară, păreau atât de viiS-au rătăcit pe drum, în joaca de copii?! Azi ai dori-n cuvinte șoptite să îmi spuiCă-ți plac fermecătorii ochi, ochii mei căpruiPrivindu-i des te arde scânteia parfumatăCe-i doar azi o iluzie, poveste-ndepărtată. Iar dacă-am fi știut să prețuim trăireaDin dorul cel aprins, când mi-ai furat iubirea,Gustând năvalnic fraga, a buzelor dulceață,Lăsându
PAULA DIANA HANDRA by http://confluente.ro/articole/paula_diana_handra/canal [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
magiei, iar pe robul Tău (numele) pazeste-l cu toți ai casei lui de toate uneltirile diavolești. Zdrobește cu însemnarea cinstitei și de viață făcătoarei Cruci toate puterile potrivnicilor. Pustiește, distruge și depărtează pentru totdeauna toate lucrările magiei, vrăjitoriei și fermecătoriei de la robul Tău (numele). Așa, Doamne, auzi-ma pe mine păcătosul slujitorul Tău și pe robul Tău cu toți ai casei lui, si dezieaga-i de demonul de amiază, de toată boală și de tot blestemul, de toată mânia, nenorocirea, clevetirea
CIPRIAN, sfântul care înlătură vrăjile și farmecele. Citește rugăciunea către Sf. Ciprian by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101794_a_103086]
-
consumat, absorbită egal de amîndouă, o secundă de tăcere. O a treia ,voce", aceea a misterului care stă să se spună. Despre el și despre ospitalitatea cu care trebuie primit, indiferent de unde vine, scrie André Scrima. Despre discipoli și despre fermecătorii ,străini" de la care ai de învățat. Sau de amintit. În concluzii revine, printre rînduri, nevoia de memento. Din axa pierdută care ducea în sus au rămas în lume niște cioburi pictate și cu ele s-a alcătuit un mozaic. Privindu
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
Gambetta? lată un om pe care aș voi să-l văz înainte de-a muri. Orice s-a zice, e un om foarte remarcabil. Întrece c-un cap pe toți compatrioții lui. E un fermecător, se zice; cu toate acestea fermecătorii n-ar fi mari oameni de stat după cum se crede. - D. Thiers mi-a spus într-o zi, replică d. de Blowitz, că și d-ta ești un fermecător, dar aceasta nu te-a împiedecat de-a fi un mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
două orificii se mulgea și vaca. Descântecul se făcea de trei ori la rând, în zilele de marți, joi și sâmbătă, spunându-se astfel: „O plecat Joiana pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare,/ Pe la mijloc de cale/ Ontâlnit diochitorii/ Fermecătorii și răsfulgul cel mare./ Joiana a început a muge și a rage/ Nimeni n-o auzea/ Nimeni n-o vedea/ Numai Maica Domnului din poarta cerului o- ntreba:/ „Ce ai Joiană de te mugi și te văicărezi?”/ Cum să nu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
molitfă a gândacilor [de mătase] pentru tot felul de deochi” : „Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, [...] Înmulțește și gândacii aceștiia și le dăruiește lor sănătate și putere și hrană nestricăcioasă și pază de toate relele, de deochi și de toate alte fermecătorii, ca să facă gogoșile pline de mătase curată, spre slava și lauda Ta”. Vezi Emanuela Timotin, Descântecele manuscrise românești (sec. XVII-XIX), Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 81-84, 274-275. 910. Florin Pădurean, Stereotipuri etnice În arta românească (1848-1947), lucrare inedită, teză de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
astfel, când are să vină adevăratul Cristos la a doua sa venire, potrivnicul, luând ca pricină așteptarea celor fără de răutate, și mai cu seamă a celor din tăierea împrejur, va aduce un vrăjitor foarte iscusit în înșelătoarea și reaua artă a fermecătoriei și vrăjitoriei; acesta va răpi stăpânirea împărăției romanilor și se va numi în chip mincinos pe sine însuși Cristos; iar prin această numire va înșela pe iudeii care așteaptă pe Mesia, iar pe neamuri le va amăgi prin nălucirile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
stârnise că eram de profesiune amorezat. Ei! Ce pacat că nu mai sunt și astăzi în stare de a merita acest ponos!... Cred că nu se așteaptă nimene de la mine să dau pe față numele gingașilor ființi cărora au aparținut fermecătorii ochi ce mi-au învioșat tinerețele. Acest lucru nu l-aș putea destăinui nici chiar duhovnicului pentru descărcarea pacatelor mele, dar încă publicului cârtitor, mai ales că dânsele trebuie să fie acuma niște frumoase și cucernice ruine. Dacă însă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
amăgi cu posibilitatea anulării barierei dintre realitate și ficțiune: iubirea imposibilă dintre o actriță americană și un librar londonez prinde avînt abia după secvența nocturnă din parc - un soi de pajiște edenică și după depășirea inerentelor crize de incompatibilitate. Alături de fermecătorii Julia Roberts și Hugh Grant, Rhys Ifans - actor format la școala lui Shakespeare - și-a cîștigat și el simpatizanții săi. Dușmanul tău, tu însuți! Acest calambur aparține aceluiași Dumont, dar se verifică și pentru eroul filmului lui Yvan Le Moine
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
farmecul poate ucide, creează victime și călăi, sau poate înălța. Poate că acesta va fi fiind sensul farmecului de la inventarea sa în literatura română: să domine, "să vrăjească" pentru a stăpîni ("inima fermecată" a lui Eminescu trebuie citită și astfel). Fermecătorii Mihai Ursachi, Emil Brumaru, Nichita Danilov, Nicolae Turtureanu, Florin Lăzărescu, Romeo Cosma, Valentin Ciucă; Val Gheorghiu.
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
știința de carte sunt capabile să salveze poporul român. Ca și Gh. Șincai, în Învățătura firească spre surparea superstiției norodului, combate credința deșartă: "Credința deșartă nu e în sine așa primejdioasă, cât ura. Nu e primejdioasă pentru că acele nimicuri de fermecătorii și descântece n-au putere de a face rău, ci e urâtă pentru timpul acesta când domnește credința adevărată a lui Cristos și civilizațiunea, e spre rușinea mare acelui popor carele mai crede în așa minciuni, atunci când vrea să propășească
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
de legi și canoane) numit Pidalion sau Kârma Korabiei, înțelese a Katoliceștei și apostoleștei Biserici a Ortodocșilor. Acesta a fost tradus din grecește, prelucrat și tipărit de mitropolitul Veniamin, la Mănăstirea Neamț, în anul 1844. „Descântătorii - se spune în Pidalion -, fermecătorii, maghii, purtătorii de urși, izgonitorii de nori, bârfitorii, vrăjitorii și matematicii [181] să se lepede de biserică” (52). Dacă prin „[iz]gonitor de nori” s- ar fi înțeles anume „solomonar”, este de presupus că acela care a tradus și a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epocă și spațiu. Ritualuri, tabuuri, practici impresive, caracterizează vremurile obscure în care preistoria medicinii își află primii pași. Desigur că printre tămăduitori cu plante, argilă, piei de animal proaspăt tăiat, masaj, sugestie, nu au lipsit și impostorii, practicienii magiei negre, fermecătorii, dezlegătorii de farmece. La caldeeni, magicienii erau considerați o categorie socială deosebită fără a-i confunda cu magii, știuți ca înțelepți, profeți, regi. Magicianul asocia invocativ voința unui zeu, voinței sale îndreptată spre pacient și integrată unor practici oculte, încât
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]