8 matches
-
Filosofia nuanțelor” este de asemenea un eseu important, un manifest veritabil pentru o filosofie nouă, ce datează din 1969. Țuțea a fost influențat de o puzderie de personalități intelectuale, în special de Platon, scepticismul grec, Leibniz, Nietzsche, Bergson, Simmel și ficționalismul lui Hans Vaihinger. Singurii filosofi români care l-au influențat semnificativ au fost Lucian Blaga și Nae Ionescu. Teologic, a fost influențat de Sf. Pavel, Augustin și Toma de Aquino, și l-a cunoscut și admirat pe marele teolog român
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
susține că imaginea lumii, așa cum ne apare, este construită cu precădere în conștiința oamenilor. Idealismul neagă o existență a lucrurilor fără participarea rațiunii umane. Variante moderne ale idealismului se întâlnesc în diverse prezumpții ale constructivismului. O altă concepție antirealistică este ficționalismul, ai căror reprezentanți refuză capacitatea de cunoaștere a realității, dar - din motive pragmatice - socotesc că este util să construiască un raționament pornind de la o realitate fictivă. Immanuel Kant face deosebirea între realism transcendental și realism empiric. El ține să precizeze
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
reprezintă deja o caracteristică a epocii actuale, În sensul În care perpetuează sensul nietzscheean al „ficțiunilor” care au devenit cunoașterea noastră 1. Adevărul a ceea ce poate fi gândit Înlocuiește adevărul referențial, mutând accentul pe ficționalizarea realului. Poststructuralismul se folosește de ficționalism, dar foarte frecvent Îi Împrumută doar punctele de plecare. Spre exemplu, teoria haosului și a punctului catastrofic, Împrumutate din discursul științelor, sunt preluate În poststructuralism Într-o accepție total opusă accepției lor originale. Dacă științele contemporane se folosesc de aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ori În cea imagologică a recensământului 3, În invenția imagologică a unor părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent există variante concurențiale ale unei comprehensiuni integratoare mai degrabă decât a uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii - fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul echivalează cu Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pluralism filozofic conștient asumat. NOTE ȘI COMENTARII 1 Apud V. Drăghici, Prefață la W. Dilthey, Construcția..., p. 6. Neîncrederea în imuabilitatea categoriilor este, de altfel, în spiritul epocii, luând forme mai mult decât relativizante. În această privință, un adept al ficționalismului precum Hans Vaihinger promovează un scepticism radical. El consideră, de exemplu, că "marile probleme universale se ivesc în urma unei transpuneri nejustificate a categoriilor", fiindcă "asupra a ceea ce este cu adevărat real nu se poate aplica, probabil, nici măcar legea identității". Când
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care s-ar crede că reflectă chiar ordinea lumii sensibile, a contingentului, considerîndu-le simple reprezentări fictive, metafore, cu o sorginte retorică. Influența uriașă a lui Kant se întinde și peste orientările filosofice ale secolului XX, peste fenomenologia husserliană, filosofia analitică, ficționalism, pozitivism, Gestaltpsychologie, știința cognitivă, analiza discursului, inteligența artificială. În strînsă relație cu modernismul, trebuie reținută opinia unor Con Davis și Schleifer, potrivit căreia tutelarul filosof german preface filosofia veacului XX în analiză lingvistică. Disocierea dintre obiect și reprezentare, dintre referent
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul echivalează cu Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]