KorAP: Find »[drukola/base=filosofic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...428 >

10,677 matches

Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260

de a o explica, printr-un demers analitic exagerat, o ucide. Sper să nu fiu asasin literar prin ceea ce voi scrie în continuare. Tematica poeziilor este cea întâlnită și în creația marilor poeți; viața, moartea, iubirea , timpul, visul, natura, meditația filosofică, arta poetică, dragostea de neam, de țară și de limba româna, istoria acestui pământ etc. Partenerul preferat căruia poetul i se destăinuie este iubita, el luând diverse întruchipări: drumeț, haiduc, podgorean, dansator etc.: „De-aș fi drumeț, cu ultimul bănuț

RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719

se îngrijoreze. Avea cu el și interfonul dar și telefonul mobil. Când în încercă pe primul nu reuși decât să audă un fâsâit și nici un răspuns. Culmea, nici telefonul mobil, deși funcționa, nu avea semnal... - Bă, asta e, conchise el filosofic! Că doar nu m-or lăsa ei, oltenii, p-acilea, la cât îs dă ofticoși... Se așeză pe o banchetă și își aprinse o țigară. Era chiar fericit. Fuma, el profu’ dă istorie, Verdunel, în locul unde regii și prinții trăiau

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
sau măcar o umblătoare cum are ăl bătrân a’ lu’ ăl bătrân în fundul grădinii. Bă, și căcați sunt, dar nu văd nici o foaie de ziar. Cu ce oare se șterg!? Sau te pomenești că nu se... Întrebările cu iz oarecum filosofic i se spulberară subit când au ajuns la o ușă mică pe care personajul o deschise și îl invită prin semne să intre primul. Intră buimac într-o încăpere aurită în mijlocul căreia se afla un fel de roabă înconjurată de

UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243

pot costa pierderea statutului, ne întrebăm care ar fi pierderea, de pildă faptul de a fi fost obligată să accepte că valoarea artistică e o dimensiune relativă stabilă( adică frumusețea ar putea exista în afara ochiului). Discutabilă din punct de vedere filosofic, ipoteza poate fi sinucigașă pentru critic, principiul fiind promovat tacit, înainte ca știința criticii să se fi constituit, înainte ca ea să-și fi definit criteriu de măsurare a valorii plastic în sine, în absolut ... E ca și cum ai face pregătiri

CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411

1923 - 1924 și-a satisfăcut stagiul militar, ca voluntar, la {coala militară de geniu din București, unde a obținut gradul de sublocotenent. În timpul studenției a scris, sub influența mentorilor și profesorilor săi Dimitrie Gusti și Nae Ionescu, mai multe lucrări filosofice: Cercetări asupra cunoștinței, Introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței, Misticismul și teoria cunoștinței. A proiectat Sistemul meu filosofic: existențialismul. A publicat mai mult articole în Buletinul ASCR. În anul 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
a obținut gradul de sublocotenent. În timpul studenției a scris, sub influența mentorilor și profesorilor săi Dimitrie Gusti și Nae Ionescu, mai multe lucrări filosofice: Cercetări asupra cunoștinței, Introducere în fenomenologia teoriei cunoștinței, Misticismul și teoria cunoștinței. A proiectat Sistemul meu filosofic: existențialismul. A publicat mai mult articole în Buletinul ASCR. În anul 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în comuna Goicea-Mare, județul Dolj. Tot

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
Asistență Socială, până în anul 1935. S-a despărțit de Anina Rădulescu-Pogoneanu. Pe 27 aprilie 1930 s-a căsătorit cu Margareta Ioana Niculescu, o altă fostă colegă de facultate, profesoară de liceu. Între timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice și texte de economie politică; a mers în campaniile monografice organizate de profesorul Dimitrie Gusti; a conferențiat cu diverse ocazii și a participat la emisiunea ”Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română. Pe 13 octombrie anul 1931 a ieșit în public asociația

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
biblicul Noe, cel care comunica direct, firesc, cu Dumnezeu, și care a știut să rânduiască într-o arcă jivinele pământului. Și, într-adevăr, Mircea Vulcănescu a știut să asimileze toate treptele realului și să ofere sentimentul integralității, de la înalta speculație filosofică la riguroasele planuri pentru economia României și a Estului Europei, de la munca intensă și sistematică la plăcerea loisirului, organizat însă și acesta cu minuțiozitate. Diversitatea preocupărilor a condus la o oarecare risipire în planul canonic al achizițiilor științifice, neîmplinindu-se

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
de o tragică măreție, asumată din nou cu firescul care îl caracteriza, sunt poate cauze ale acestei neîmpliniri aparente. Constantin Noica spunea că, dacă nu ar fi citit studiul Dimensiunea românească a existenței, n-ar fi scris poate niciodată Rostirea filosofică românească. Și azi schițele, proiectele sale oferă sugestii extrem de valoroase pentru cei interesați de o anumită problemă. Un articol sau numai un rând îți pot ORIENTA căutarea. Un sentiment similar am avut când, dorind să scriu un studiu despre ortodoxismul

IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1402470546.html [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304

să spun că dacă literatura ar fi singura care ar avea de îndurat acest destin ironic al degradării moravurilor, acest destin ironic și funest al nulității, încă ar fi un privilegiu și o onoare, dar și politicul, și moralul, și filosoficul, totul se îndreaptă spre cel mai mic numitor comun al nulității. Această echivalență nefericită ar trebui să ne consoleze, dar ea nu face, în fapt, decât să adauge insignifianței proprii literaturii faptul că aceasta nici măcar nu e singura care este

COMPLOTUL LITERATURII ROMÂNE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1399550133.html [Corola-blog/BlogPost/346975_a_348304]
Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032

versuri în care Marius își exprimă iubirea față de copilul său: “M-ai lăsat, stăpâne ceresc Pe perna Ta să dorm. Mi-ai dăruit un înger, Gabriel” (“Lui”) Important este și faptul că, pe alocuri, poezia lui Marius Cioarec capătă accente filosofice în care se pot identifica motive literare precum fortuna labilis și memento mori: “Mă plimb printre crucile Care recită versuri Cutremurătoare Înspre cei rămași ... ” (“Plimbare”) Sau: “Va mai fi zi după noapte, Soare după lună, Om după ... om?” (“Temeri”) Această

POSTFAŢĂ LA UN MANUSCRIS AL IUBIRII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413178301.html [Corola-blog/BlogPost/383703_a_385032]
Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291

are biblioteca din casa bunicilor, pe care am îmbogățit-o căutând toată viața prin anticariate și librării. - Vorbiți-ne vă rog și despre preocupările dvs. literare... - Ce să spun? Îmi place să scriu, vreau să scriu. Scriu. Proză, poeme, note filosofice, articole de dicționar, memorii, jurnale de călătorie, poezioare pentru copii, povești, studii lingvistice, traduceri din marii scriitori ai lumii, comentarii literare. Da, scriu. Am în lucru un nou volum de poezii, un altul de proză scurtă este aproape terminat si

CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851

p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate. Premisa de la care pleacă este aceea că atât în spațiul gândirii filosofice, cât și în acela al reflecției aplicate este necesară o conceptualizare a mesajului și comunicării. În acest sens, se impune regândirea rolului explicitului și implicitului în discursul prin care are loc organizarea conceptuală a experienței trăite, în structurarea cogitativă a

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
Stă în conținutul ideii de om megaconceptul de mesaj. Însuși omul este un mesaj. Cunoașterea de sine reprezintă drumul către chintesența mesajului. În orizontul tensiunii se ivește necesitatea regândirii incertitudinii ce alcătuiește „spusa”-mesaj pe domeniul punerii sale în comunicarea filosofică. Ne vedem astăzi obligați a regândi tensiunea, funcția și menirea mesajului în comunicare ca și funcția și menirea spusei și presupusei comunicării. După ce începuturile filosofiei păreau a se fixa în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
se integrează acestea este înțelesul. Orice înțeles constituie o stea polară. În el se adună valori și încredere. Prin el se dizolvă suspiciunea și se dezvoltă interpretarea, ca avansare într-o nouă suspiciune. În ce privește conceptul de mesaj și importanța mesajului filosofic, Platon și Aristotel nu au apărut. Deși în fiecare clipă extinsă construim mesaje prin care mișcăm oamenii și realitatea lor socială, doar rareori conștientizăm în instrumentarul de influență rolul mesajului. Producem discursuri prin care vizăm ființa. Se elaborează inițiative antiteroriste

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
o semnificație. Toate aceste situații de întâlnire interumană sunt caracterizate de o adresare. Suportul intern pe care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
Suportul intern pe care se sprijină adresarea-discurs se numește mesaj. Prin urmare, trăim într-o lume de mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
mesaje. Orice mesaj îndrumă spre o practică. Ceea ce individualizează mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? “De ce s-ar numi ce facem noi aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
aici <filosofie> ?” - se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
argumenta în direcția și cu convingerea demonstrării tezei duble că: 1. esențial în comunicarea filosofică, precum în orice alt tip de comunicare, nu este producătorul, ci mesajul filosofic pe care acesta reușește să-l transmită; 2. trăsătura distinctivă a comunicării filosofice, a textului filosofic ca practică de comunicare, o constituie abordarea științifică a filosofemelor, mesajul „filosofematic”, iar acest mesaj vine întotdeauna după. Demersul poate cuprinde trei etape: - istoricizarea accesului termenului de mesaj la noțiunea de mesaj și ridicarea lui la concept

Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]