128 matches
-
seamă, profunda frumusețe: bunătatea. O bunătate naturală, o bunătate în tot: în surâs, în privire, în îmbrățișare, în generozitate cu oamenii...! Aceasta e forma prin care omul devine drag omului din prima clipă, iar ultima nu există! Eleganța conversației fără filozofare putredă, căldura ochilor, fără privire goală, surâsul fără complezență șovăielnică, amabilitatea nevicleană o fac îndrăgită de la prima vedere, ca și când ai cunoaște-o dintotdeauna. Aceasta-i bunătatea omenească! Mariana Ionescu Căpitănescu ar putea fi statuie umană cu glăvane de ochi pustii
MARIANA IONESCU CAPITANESCU. ŞI DACĂ N-AR CÂNTA, TOT UN OM FRUMOS AR FI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1446032993.html [Corola-blog/BlogPost/344798_a_346127]
-
Între iluzie și adevăr pendulează viețile noastre, fericirea noastră, ne spune autorul în cărțile lui. La finalul cronici noastre literare spunem că ne găsim în fața celui mai filozof prozator dintre scriitorii evrei - români, a unui scriitor foarte talentat, cu vocația filozofării, a căutării neobosite a adevărului, care când coincide cu iubirea, când ia forma iluziei, a fetei morgana. Nu întâmplător dl Berthold Aberman își intitulează romanele „Deziluzii” și „Viața - O Iluzie”. Cărțile sale sunt pline de poezie, de inefabil și de
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
amar-tragică a destinului clasei țărănești, te așteaptă o piesă de teatru filozofică în cel mai profund sens al cuvântului. Aparent ușoară, vioaie și pitorească, dar și surprinzătoare, chiar șocantă, piesa mustește de semnificații filozofice, fiind de fapt o parabolă, o filozofare profundă și amară pe marginea sensului, destinului nostru ca popor. Încercăm să ne adunăm cuvintele căutând un unghi, un loc de intrare în universul semantic al piesei, pentru că, mărturisim, iată, după mai multe lecturi, opera dramatică de față este greu
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Teofil_mireanu_stefan_dumitrescu_teofil_mireanu_1335362680.html [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
cel mai general și, de aceea, de nedefinit, nici nu are nevoie de vreo definiție. Fiecare îl folosește la tot pasul și înțelege prea bine ce vrea să spună prin aceasta. Astfel, acel ceva care, ca lucru ascuns, a mânat filozofarea antică într-o neliniște ce nu a mai părăsit-o, a devenit un de la sine înțeles, limpede ca lumina zilei ; așa încât, cel care se mai încumetă să întrebe în privința acestui lucru este acuzat de un viciu de metodă...” Născut în
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480777116.html [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
alta, susține printr-un patos rațional factorii ce-l înalță. E clar că încearcă că încearcă problema stării morale, așa încât să cuprindă atât la nivel axiologic, cât și la cel al înfăptuirii drepte (ortopraxiei) în ceea ce privește temele coerențelor sociale ale omului. „Filozofarea” ca filantropie, smerenie și jertfă Sfântul Grigore Teologul căutând criteriul prin care va fi apreciat ce este folositor din punct de vedere moral, el spune că nu e potrivit să-l căutăm și să-l localizăm în cunoștințele științifice. După
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
și supunerii unui fatalism. Este mai de preferat să se nevoiască omul pe sine însuși prin străduință în încercările lui silogistice îndrumat de Sfântul Duh, decât să fie necuviincios față de ceea ce alcătuiește elementele esențiale ale vieții duhovnicești, urmărind moleșeala intelectuală ... „Filozofarea” ca filantropie, smerenie și jertfă Sfântul Grigore Teologul căutând criteriul prin care va fi apreciat ce este folositor din punct de vedere moral, el spune că nu e potrivit să-l căutăm și să-l localizăm în cunoștințele științifice. După
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
conform lui Martin Heidegger - amenință procesul gândirii: a. Vecinătatea poetului-rapsod (care-i pericolul cel bun, mântuitor); b. Gândirea însăși (pericolul cel rău, cel mai aprig), care trebuie să gândească împotriva ei însăși, ceea ce doar rar îi stă în putință; c. Filozofarea - pericolul de-a dreptul nociv, generator de rătăcire. Din perspectiva celor afirmate mai înainte și susținuți de consistența demersului auctorial din ,,Poemele ființei’’ (Ed. Art Creativ, București, 2015, format A5, 172 de pagini), avem temeiuri să afirmăm că Mariana Didu
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU by http://uzp.org.ro/poemele-fiintei-de-mariana-didu/ [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
ce vor urma de opere ce abordează și interpretează și scene istorice, văzute într-o viziune narativă idilică - Judecata lui Stroe Leordeanul sau Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Vermont a manifestat însă, încă de atunci, o tendință de filozofare asupra subiectului. Astfel nu au întârziat să apară în jurul lui 1900 opere - uleiuri și schițe - relevante stilurilor în vogă ale momentului - simbolismul în special, abordat prin compoziții tipice romantismului idilic. În fapt, Vermont începe să fie contractat și pentru decorarea
Nicolae Vermont, un senior al vieții artistice românești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105509_a_106801]
-
subsecretar de redacție la "Viața românească" (Topîrceanu: conferința „Cum am devenit ieșean",). Odată cu stabilirea la Iași, activitatea la "Viața românească" și influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu abandonează faza adolescentină a creației sale, cu romantismul desuet, sentimentalizarea excesivă și tendințele vădite spre filozofarea retorică, pornind spre noi orizonturi poetice. La despărțirea de adolescență invocă clemența criticii postume: Subsecretar, apoi secretar de redacție la "Viața românească", aflată sub influența lui Ibrăileanu, Topîrceanu cunoaște și colaborează cu scriitori de frunte, precum Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor
George Topîrceanu () [Corola-website/Science/297552_a_298881]
-
rareori „înhămat” la teluric, pegasul poetului nu duce lipsă de povară. Să se fi avut în vedere o lecție oferită de nu știu care neoromantic, sau chiar de Chagall? Oricum, prezența apariție aduce (și readuce) fragmente din confesiunea unui autor înclinat spre filozofare, cu mijloacele caracteristice lirismului, uneori augmentate și susținute cu note proprii; un singur exemplu: ironia și autoironia, chiar dirijate până la sarcasm, continuă să păstreze un anumit rafinament (și nu doar la nivelul obișnuit, al limbajului care „evita” să producă disfuncții
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
la " Homo faber" și lumea ideilor a condus la "Homo philosophus" și la " Homo religiosos", existând între ei relații de apropiere, de diferențiere și interferențe. Cu spirit analitic, deosebit de nuanțat, autorul aduce nota de originalitate,privind aspectele de "filozofie si filozofare", care trebuie văzute în accepțiuni interdisciplinare. Volumul îl arată pe profesorul filozof - - ancorat în realitățile contemporane, dovedind prin articolele cuprinse în volum că este un spirit constructiv pomovând un jurnalism civic, izvorât din frământările acestei lumi, ocolind patetismul și patima
Ion Irimie () [Corola-website/Science/333751_a_335080]
-
dominată de teme, nu de sisteme. Filozofia actuală este una orientată spre acțiunea socială, căutându-și aplicații în toate domeniile, de la afaceri și până la problemele ecologice. Perspectiva propusă de filozofie este una: (filozofice): (varietatea stilistică în care a fost exprimată filozofarea): Primele gânduri filozofice își află rădăcinile în mitologie, cu deosebire în cea greacă. Miturile încercau să dea răspunsuri și explicații cauzale unor lucruri și fenomene naturale încă neclare, cutremur, fulger etc., precum și despre om și univers, căutând interpretări și răspunsuri
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
timp și fără timp, vom atrage binecuvântarea cerească cu Împăciuirea pământească și izbânda românească. Nici o suferință, nici o primejdie, nici chiar moartea martirică să nu ne Împiedice la ajungerea acestui liman izbăvitor. Dacă am viețui Într-o așa Înțelepciune apostolică și filozofare martirică ne-am asigura pe lângă Îndrumarea dumnezeiască cu mântuirea veșnică și aprecierea omenească, acea autoritate morală cu rezultate pastorale, de care mereu ne plângem. Cum suntem și cum trebuie să fim, ni se arată În parte În alăturata broșură. Pr.
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
în proză până la versul liber, împănat cu textualism, nelipsind aforismul sau eseul. Prozaismul se îmbină cu lirismul inefabil, cu delirul verbal mânios sau ironic, cu observația banală abundând în "sofisme", străluminate, în câteva valuri, de observații profunde și de înaltă filozofare. Simți însă că amalgamul acesta e doar aparent, căci se coagulează într-o inefabilă unitate de viziune stilistică. Încerci să-i dai de rost și riști să nu știi de unde să apuci "prada", vorba lui Marin Preda. Îl poți chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a fi nedrept cu acest stil" (p. 258). Îndeosebi afirmațiile din urmă, sunt niște semne concrete ale acelor "texte nevinovate... scrise mai mult intuitiv decât prin deducții și inducții", care au produs chiar unui critic de reală valoare impresia de filozofare gratuită, dar care totuși "nu-l recomandă nicidecum pe Victor Teleucă în postura fabricatorului de texte postmoderniste", deoarece textele lui Victor Teleucă au ieșit dintr-o "stare halucinantă" (p. 258-259). Am evidențiat câteva particularități definitorii ale creației lui Victor Teleucă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
iubești, nu poți cu adevărat decât o singură dată în viață. Rămăsei înmărmurit: era răspunsul Ființei; exprimase, simplu, adevărul pe care încercasem să-l explic, probabil sofisticat, cu câteva minute înainte. Fără să știe, trase aceeași concluzie cu cea a „filozofării” noastre - a mea și a profesoarei - deși mărturisise că nu pricepuse nimic din ce i se spusese. Venea, dinspre ea, confirmarea spontană a unui adevăr esențial în timp ce eu încercasem să explic, cu împiedicări, de ce floarea este floare și pământul, pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de emulație: de a imita pe eroii cărților, de a imita pe autorii lor și de a imita pe comentatorii lor. Aceasta din urmă înseamnă a avea de la primul contact cu cultura o pasiune reflexivă, un gust al meditației și filozofării și a citi odată cu operele de creație și opere de critică, adică a citi literatura din unghiul specific al exegezei și discuției. Vocația critică presupune la adolescent o preferință pentru inteligență, o exercitare consecventă și deliberată a inteligenței, un patos
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
aici, / pe treapta supremă la care / ființa nu scade ca umbrele, nici prezența nu trece-n mișcare..." Parabole, balade, ditirambi, psalmi, sonete, elegii, invocații modurile cele mai variate se rotunjesc finalmente într-o amplă monadă cogitativă; însă prin insistența în filozofare fluxul liric devine exsanguu. Cicluri precum Cele șapte vămi ale văzduhului, Logosul, Psalmii la televizor, Cvadratura cercului și nu numai, dintr-un volum ori altul, pot ademeni pe puțini. O echilibrare fericită era de găsit în 1990 în textele sale
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
prelungirea fântânii, Ți-am adus din câmp pe buze toate sensurile lumii, Toate sensurile lumii. Și de vis e repezită zarea ta în zarea mea. În Sentimentul mării, se schițează eminescian "un cânt abia cântat". Iubiri și meditație tind spre filozofare: "Mare, trebuie să existăm de-acum împreună / Cum un răsărit cu celălalt de lună". Construit pe accente consacrate, retoricul poem prevestea filonul acvatic, reactivat frecvent. Balansând între prozodia tradițională și libertățile versificației moderne, poetul era în căutarea limbajului adecvat. Simptomatic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Nașterea și moartea sunt experiențe ale singurătății; ne naștem singuri și tot singuri murim..." Însă, ca și "domnul" Martin Heidegger, neîmpăcatul Cezar Ivănescu se împotrivește morții și "complicilor" ei, sfidând. Pe Hemingway și Malraux războiul, situație-limită, îi deprinsese să moară. Filozofarea, spusese scepticul Montaigne, propune înscrierea în legile cosmice: "A filozofa înseamnă a învăța să murim" (Eseuri, XX). II Tristețe la Baaad, dezolare în Doina și în alte texte, pagini în care limbajul depresiv își aliază programatic intelectul; hiperluciditatea singuraticului (retras
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
-se de simplistul lamento: "Nu-l mai plângeți pe acela / care vecinic singur nu e, / plângeți-l pe cel ce n-are / Moartea și Moldova lui" (Doină Dorul de Moldova). Partituri ca aceasta, în prelungirea tiparelor populare, se ridică la filozofare, la reflecții pe tema omenescului agresat: "Nu-s nici viu și nici nu-s mort, / dar mă strânge trupul tot! (...) am zăcut bolnav în tine, / dar acum zăresc lumine, / Soarele s-o înălța, / vine moartea și mă ia, / Soarele s-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
exact: de exprimare viabilă la nivelul artei) a vieții afective, ceea ce justifică și suprapunerea terminologică "creație"/ "comportism". În absența acestui suport vizibil (imaginea), cu rădăcini în realitatea fenomenală (deci și în biografie), "analiza" psihologică s-ar dovedi o speculație stearpă, filozofare fără obiect și fără finalitate. Însă Ibrăileanu era departe de a restrânge arta la formula mimetic facilă a unui realism vulgar, după cum se mai crede încă, din necunoștință de cauză. Ca și Lovinescu, autorul Adelei a sesizat foarte comprehensiv importanța
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
din acest moment pariul imposibil de a fi respectat, dar pe care el îl respectă de a lua ca subiect gândul negândit, de a incepe acolo unde orice alt gânditor termină."22 Explorarea sensului existenței nu mai este tema de filozofare pentru Cioran, ci este perplex în fața acestui "cod secret", care nu încape în nici un discurs coerent. Orice cuvânt este de prisos, spune Cioran, si, ca și Pessoa, simte că "a fi înseamnă a fi surprins că ești" sau, la celebra
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
romanic și mediteranean ordine, anumite rigori, chiar dacă stimulează și manifestarea individualității, căci această individualitate tinde să se extindă și să devină model social (Maiorescu dorea să se impună cu o anumită ținută, Blaga a intenționat să realizeze un "stil" de filozofare). Pe de altă parte, nu întotdeauna și nu în toate zonele Europei au concurat două maniere de influențare, una de tip modelator și alta de tip catalitic, așa cum este se pare cazul românilor, pentru a se putea realiza asemenea distincții
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de vorbirea populară. A existat, prin urmare, la vechii greci, o corespondență deplină între stările culturale și cele lingvistice, încît măreția culturii grecești a însemnat și o măreție a limbii grecești. Mai mult, se crede chiar că unele direcții în filozofare, îndeosebi logica grecească (care și-a găsit încununarea în logica lui Aristotel și în logica stoică), sînt direct legate de sugestiile venite din structurile limbii grecești, opinie admisibilă într-o anumită măsură din perspectiva faptului că atît filozofia sau logica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]