13,026 matches
-
printre colegi putem aminti pe Dra- goș Vrânceanu, Ladmiss Andreescu, D. Ciurezu... Participă la Concursul național de Literatură „Tinerimea română„ și din 4000 de concurenți s-a clasat pe locul al II-lea. A început cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București, dar a fost nevoit să le între- rupă pentru satisfacerea serviciului militar, aici, la Rm. Vâlcea - Regimentul II - Dorobanți. După „lăsarea la vatră„ revine în Capitală și se înscrie la Conservator, secția Artă Dramati- că la clasa maestrului
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
de familia Francisc și Antonela Hundel, mă face să cred că Angela Pârăianu l-a înfiat, pentru care viitorul scriitor și-a schimbat numele. A absolvit Liceul „Frații Buzești„ din Craiova, după care a frecventat cursurile Facultății de Litere și Filozofie a Universității din București, devenind licențiat în a-nul 1940. A funcționat ca profesor la Liceul „Gh. Lazăr„ din București, unde a condus, aproa- pe două decenii, Cenaclul „Luceafărul”. Prozator de renume, autor de literatură pentru copii și tineret, Al.
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
Tine!” (Black wind). În poezia Danielei Voiculescu, nimeni și nimic, în afara divinității, nu are legătură cu viitorul. ”aș vrea... să evadez în viitor! să patinez pe refrenul unui cântec portughez... și să te găsesc pe portocaliul inimii mele... luptând pentru filozofia simplă a unui licurici, căutând drumul ce duce spre veșnicie!” (Unio Mystica). În ”Fire de jasp”, zbaterile și căutările acesteia se finalizează din păcate, ca și până acum, cu o concluzie având valoare de verdict: ”și nu mai știu să
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
pag. 96 și “Pădure nebună” (cu indicația Buziaș, august 1964) pag. 97 (din volumul “Blestem străbun”). Aceeași viziune a lumii, aceeași complexitate filozofica, aceleași dinstincții stilistice! Într-o diferența de patru decenii. Aceeași plângere monotona a surghiunitului, a desțăratului și filozofia alienării marchează și textele din al doilea volum ”Versete dumnezeiești”, apărut la scurt timp după primul. Nu s-a schimbat nimic nici în structura poemului: un titlu surprinzător sau incintant, versurile scurte, bine ritmate. O ultimă strofa cu valoare moralizatoare
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
declarativa, poezia manifest, mesajul direct începe să dispară din pagini, înlocuită de poeme mai încifrate, elaborate prin tehnică simbolurilor și a sugestiei rafinate - în texul Pandative de gânduri, cu sugestii subtile și copleșit de o melancolie care propune o altă filozofie a vieții.Un lucru care din păcate trebuie spus ar fi oscilațiile conștiinței esteticea a autorului, care face ca unele texte care încep admirabil să sfârșească în derizoriul anecdotic sau că unele poeme excepționale să se învecineze cu texte anodine
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
Iubesc medicina, dar cum suna o replică dintr-un film, "aș fi luat-o razna fără mine" dacă o urmam și cred că asta se întâmpla în clipele în care mă puteam relaxa. Despre relaxarea unui medic aș putea face filozofie până crapă piatra în paișpe. Clar e că aș minți de ar îngheța apele. Povestea începe cu un copil care făcea stopuri respiratorii zilnic, continuă cu al doilea care la fel ca primul îmi îngheța sângele în vine când striga
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_iubire_mai_veche_anne_marie_bejliu_1392971055.html [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
veni în detrimentul dezbaterii deschise și a libertății academice. Pentru a se legitimă, ERI pare să se afle într-un curs de confruntare evident atât cu activiști romi de bază, cât și cu academicienii specializați în studiile romilor. Se ghidează după filozofia că moștenirea lor genetică autoatribuită ar trebui să depășească calificarea formală. Declarațiile membrilor conducători, care până în prezent se limitează în mare măsură la mass-media socială, sunt pline de agresiune împotriva presupusului "monopol al puterii" al cercetătorilor care și-au petrecut
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
în localitatea de naștere, cedând scaunul episcopal fără nici o rezervă, în sufletul său clocotea artă poeziei și a dragostei pentru Iisus Hristos. Ne-au rămas de la Sfanțul Grigorie peste 18.000 de versuri, în care cugetarea să nu-i o filozofie abstractă, ci frământarea profundă a minții și inimii sale. Tratatul sau Despre preoție este icoana sufletului sau și concepția să despre slujirea la altar. Preotului i se cere chemare de sus, o pregătire morală și duhovniceasca deasupra oricărei critici, strălucind
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
cea mai mare curățenie sufletească. După pierderea soțului ei, Antuza se purta numai îndoliata și cu ochii plini de lacrimi. Tânărul ei fiu, la început, nu-i înțelegea durerea, si ca orice tânăr n-a dat importantă Evangheliei. Educația clasică (filozofia și oratoria) a primit-o de la vestitul profesor Libaniu și filozoful Andragatiu. De pe băncile universitare, îndrăgește oratoria și logica. Demostene și Socrate, Platon și Aristotel erau preferații lui. Începe să profeseze oratoria, vorbind admirabil. Profesorul Libaniu dorește să-i lase
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
îndrăgește oratoria și logica. Demostene și Socrate, Platon și Aristotel erau preferații lui. Începe să profeseze oratoria, vorbind admirabil. Profesorul Libaniu dorește să-i lase locul lui, dar el refuză. O situatie neprevăzuta îl orientează altfel: cugeta zile întregi asupra filozofiei faptei: creștinismul. Pentru el, Iisus Hristos devine centrul preocupărilor, sfinții sunt exemple de urmat, Apostolii mari trăitori, care au schimbat față lumii vechi, creștinii niște oameni deosebiți. El s-a botezat în anul 372 la stăruința mamei sale, Antuza; astfel
DESPRE VIATA, OPERA SI ACTIVITATEA SFINTILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE SI REPERE AUTENTICE IN CADRUL BISERICII CRESTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422437103.html [Corola-blog/BlogPost/357696_a_359025]
-
dreptate, având în vedere că nu aș avea asemenea așteptări de la o oră de chimie. Aș fi spus că programa, cel puțin pentru o clasă de matematică-informatică, nu era dezvoltată în această direcție. Inclusiv la orele de natură umană precum filozofia, accentul cădea pe o prezentare a ideilor din trecut - rareori comparativă, însă pe acest front nu dau vina pe profesori care, din nou, operau sub paradigma a ce era dictat de la minister ca material de studiu. Aș face aici o
Aceste idei nocive pe care le folosim din frica de a vorbi în public by https://republica.ro/interviu-cu-radu-cotarcea-vicecampion-mondial-la-dezbateri-aceste-idei-nocive-pe-care-le-folosim-din-frica [Corola-blog/BlogPost/338700_a_340029]
-
Golopenția este doctor în lingvistică al Universității București. Actualmente este profesor la departamentul de studii franceze al Universității Brown din Statele Unite ale Americii. Sanda Golopenția este autoarea a numeroase studii și articole în domenii precum lingvistică structurală, poetică și semiotică, filozofia limbajului, teoria literaturii, studii culturale. Începând din 1982, a publicat materiale referitoare la activitatea Scolii Sociologice de la București din perioada interbelică, cu referințe directe la activitatea părinților săi, membrii marcanți ai Școlii, precum și numeroase articole referitoare la comunitatea românească din
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
Editura Univers, 1984. Sartre J.-P., L’Etre et le Neant, Paris, Gallimard, 1969. Surdu Alexandru, Comentarii la rostirea filosofică, Brașov, Editura Kron-Art, 2009. Vlăduțescu Gheorghe, Istoria filosofiei ca hermeneutică, București, Editura Academiei Române, 2007. Vlăduțescu Ș., Comunicare și mesaj în filozofie, Craiova, Editura Sitech, 2006. Vlăduțescu Ș., Comunicare jurnalistică negativă, București, Editura Academiei Române, 2006. Vlăduțescu Ș., Raportul dintre mesaj și discurs. Analele Universității din Craiova. Seria Științe filologice. Lingvistică. XXVIII (1-2), 386-395, 2006. University of Craiova. Vlăduțescu Ș., Efabilul și inefabilul
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
Smarandache, sub titlurile: „Multirelativitate” (culegere de interviuri) și „Românul care l-a contrazis pe Einstein” (eseuri). În cărțile sale, autoarea, evidențiază personalitatea eminentă a profesorului Florentin Smarandache, românul prolific nu numai în științele exacte, matematică și fizică, dar și în filozofie și literatură, îmbinând într-un mod miraculos rigiditatea cifrelor cu armonia literelor, un geniu al științei și culturii mondiale. Florentin Smarandache s-a născut la Bălcești, județul Vâlcea, unde a absolvit Școala Generală, apoi Liceul Pedagogic la Craiova și Râmnicu
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
și astfel s-a născut primul său poem „Cifrele au început să vibreze”. Este considerat „părintele paradoxismului” în literatură pentru că în creațiile sale s-a bazat pe contradicții. Este întemeietorul „Mișcării literare paradoxiste”. A publicat în multe domenii, matematică, fizică, filozofie, artă, economie și literatură. În aceasta din urmă a scris nu numai poezie ci și proză, piese de teatru și impresii de călătorie. A călătorit în peste 40 de țări și a început o lucrare în multe volume despre ținuturile
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_un_sav_ion_nalbitoru_1360171788.html [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]
-
de evenimentele petrecute cu mult timp în urmă. Îmi place Bucureștiul, m-am obișnuit, cum spusei! Doina DRĂGUȚ: Ai mers în București să faci Filosofia, dar știu că ești licențiat în Filologie... Ce s-a întâmplat, de fapt? Apetența pentru filozofie a rămas, însă. Oricine îți citește cărțile poate constata acest lucru. Constantin LUPEANU: Am dat examen la Filosofie, dar am picat. La Filosofie și la specialitățile artistice, concursul de admitere se ținea cu o lună mai devreme, pentru a da
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
societate culturală, organizată cu scopul de a promova cunoașterea, creativitatea, arta, știința, tehnica, literatura, poezia, muzica, alte activități culturale, spirituale ori intelectuale. Termenul vine de la grădinile lui Akademos, un crîng de măslini din afara cetății antice Atena, locul celebrei școli de filozofie a lui Platon, Academia din secolul IV î.Chr. Chiar am fost în Grecia, acolo, pe acel loc, să vă cu ochii mei orizontul acela, să inspir aerul vechi în care au vibrat cuvintele și rațiunea celor vestiți. Tot așa
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
de a ne reaminti despre marea lui operă de cultură pentru poporul român. Din rădăcini transilvane, a venit pe sol muntenesc ( părinții lui s-au statornicit la Craiova), cu studii secundare la Brașov, apoi la Viena, cu profesori vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este un regalist convins, membru al Academiei, deputat, ministru al culturii, al justiției, prim-ministru, profesor universitar, filozof, logician, polemist (vezi
Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-lectia-lui-maiorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
-
Gânduri”. Atentă la miracolele continui ale naturii, autoarea găsește rostul fenomenelor naturale, al ploii care ajută firul de iarbă să crească, spală pământul și-l hrănește, și în felul acesta, face viața să nu se stingă. Este un gen de filozofie care se bazează pe simțuri. Poeme în glas pur. Poeme-Lumină. Poeme-Credință. Dar, mai cu seamă, Poemele Dragostei de Dumnezeu și de oameni. După îndelungi căutări, poeta și-a găsit alinarea în vers, iar acum dorește să împărtășească și altora, fructele
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_carte_vera_craciun_cezarina_adamescu_1367094398.html [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
ceva specific, ceva încântător, original, căci și la sigur sunt mai talentați! Pur si simplu eu cred că de la autohtoni a început toată această poveste. -În afară de oameni, evenimente, modă, ce alte lucruri te mai inspiră și de ce? Tatiana Onofrei: Filozofia vedică mă inspiră...;) -Te implici și în acte caritabile, după cum spuneai, pentru orice ființe, dar în mod special pentru copii, care e mobilul și ce câștig ai din acestea? Tatiana Onofrei: Nu am nici un câștig din proiectele caritabile și dacă
INTERVIU CU FONDATOAREA EMODA.MD – DOMNIȘOARA TATIANA ONOFREI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1432152580.html [Corola-blog/BlogPost/367690_a_369019]
-
15 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ben Corlaciu - poet necunoscut? Ben ( Benedict) Corlaciu s-a născut la 6 martie 1924, la Galați și a murit la 15 iunie 1981, la Paris. A studiat la București, absolvind Facultatea de Litere și Filozofie, a fost redactor la revistele „Albatros” ( cu Geo Dumitrescu și Dinu Pillat), „ Flacăra”, iar în 1975 s-a stabilit în Franța. Pentru a-și aduce familia a fost nevoit să facă o grevă a foamei, în fața Ambasadei române din Paris
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ben_corlaciu.html [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
pentru fiecare. Veniți și ne veți vedea! Pentru ca UNIFERO înseamnă toți cei care vin spre noi cu sentimente și idei, femei, bărbați, tineri și tinere. - Elisabeta Iosif - Sunteți un iubitor al călătoriilor, (fiecare țară având asupra produselor tradiționale o anume filozofie și o anumită viziune estetică) dar sunteți și un rafinat consumator. Vreau să ajung la o idee mai pământeană - gastronomia. Nietzsche vorbea despre așa - zisele trăiri filozofice ale hranei ce se adeveresc și în zilele noastre, fiindcă felul de a
INTERVIU CU UN VIZIONAR VISATOR: DR. SMARANDA LIVESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_interviu_elisabeta_iosif_1362339459.html [Corola-blog/BlogPost/359688_a_361017]
-
Snowdon King), Ionuț Caragea alege ca rampă de lansare a carierei sale internaționale provincia francofonă Quebec. Aforismele din acest volum (pe care am avut imensa plăcere de a le traduce și în limba lui Voltaire), îmbibate de arome poetice, ludic, filozofie, creștinism și sentimente situate la cote extreme, au început deja să facă înconjurul lumii și, sperăm, vor intra în istoria literaturii universale.” Prof. Univ. Dr. Constantin FROSIN Membru al Academiei Europene Laureat al Parlamentului European Ofițer al Ordinului național francez
ÎNTREITA SUFERINŢĂ , EDITURA FIDES, IAŞI, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 by http://confluente.ro/Aparitie_editoriala_ionut_caragea_intreita_suferinta_editura_fides_iasi_2011.html [Corola-blog/BlogPost/351797_a_353126]
-
trebuie să facem ceva cu viața noastră, să facem o schimbare, că nu se mai poate așa. Efectiv nu eram fericiți. Însă toate discuțiile pe care le purtam cu acel prieten al meu tindeau să devină doar un fel de filozofie. Stăteam cu el la un pahar de vin, discutam, trăgeam din țigară, ne uitam unul la celălalt și spuneam: „Nu mai merge așa! Trebuie să ne schimbăm viața!”. Reporter: Și ideile deveneau din ce în ce mai încețoșate... Petrică Vrăbioru: Exact. Nu știam cum
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]
-
sunt plin de recunoștință că El mi-a dat adevărata fericire, așa cum citim în Psalmul 34: „Gustați și vedeți ce bun este Domnul!”. Nu este suficient doar să știm ceva despre Dumnezeu și să avem doar o teorie sau o filozofie religioasă despre El. Abia din momentul în care omul gustă experiența unei trăiri zilnice, personale și constante cu Dumnezeu, abia atunci omul poate trăi o fericire autentică. Fericirea pe care ne-o dă Dumnezeu nu ne scutește de necazuri. Ea
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_petrica_vrabioru_vieti_transformate.html [Corola-blog/BlogPost/348057_a_349386]