66 matches
-
natural fundamental în locul arborilor extrași. Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură. 5. Arboret - porțiunea omogenă de teren forestier, atât din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cât și al condițiilor staționale, în care se aplică aceeași lucrare silviculturală 6. Arboretum - suprafața de teren pe care este cultivată, în scop științific sau educațional, o colecție de arbori și arbuști 7. Beneficiari direcți ai serviciilor ecosistemelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264720_a_266049]
-
natural fundamental în locul arborilor extrași. Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură. 5. Arboret - porțiunea omogenă de teren forestier, atât din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cât și al condițiilor staționale, în care se aplică aceeași lucrare silviculturală 6. Arboretum - suprafața de teren pe care este cultivată, în scop științific sau educațional, o colecție de arbori și arbuști 7. Beneficiari direcți ai serviciilor ecosistemelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263946_a_265275]
-
natural fundamental în locul arborilor extrași. Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură. 5. Arboret - porțiunea omogenă de teren forestier, atât din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cât și al condițiilor staționale, în care se aplică aceeași lucrare silviculturală 6. Arboretum - suprafața de teren pe care este cultivată, în scop științific sau educațional, o colecție de arbori și arbuști 7. Beneficiari direcți ai serviciilor ecosistemelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277679_a_279008]
-
natural fundamental în locul arborilor extrași. Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură. 5. Arboret - porțiunea omogenă de teren forestier, atât din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cât și al condițiilor staționale, în care se aplică aceeași lucrare silviculturală 6. Arboretum - suprafața de teren pe care este cultivată, în scop științific sau educațional, o colecție de arbori și arbuști 7. Beneficiari direcți ai serviciilor ecosistemelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196304_a_197633]
-
Nannoceceratopsis spicula", "N. pellucida", "Ctenidodinium panneum" ș.a.) etc. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite, în principal, din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
crește o bogată floră submersă (plancton - format din plante microscopice ce plutesc în apă și alge), plutitoare și amfibie, pe care o întâlnim de regulă în apele bălților. De-a lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe fund. În
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
Prut și este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare, restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure din ținut și una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa. Vegetația silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundațiilor de scurtă durată. Sunt evidențiate două niveluri
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Melilotus officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides). Ocupă suprafețele mici și este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervație reprezintă forme destul de variate. Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este bogată și variată. Starea și structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiții favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
Fitocenoza este o comunitate vegetală cu o structură și dinamică proprie, formată dintr-un număr determinat de populații de plante autotrofe, adaptate la conviețuirea în biotopul relativ uniform pe care îl ocupă și constituie partea producătoare a unei biocenoze. Plantele reprezintă
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
biotopul relativ uniform pe care îl ocupă și constituie partea producătoare a unei biocenoze. Plantele reprezintă producătorii și prima verigă din lanțul trofic, transformând substanțele anorganice în substanțe organice prin intermediul fotosintezei și ocupând astfel un loc foarte important în cadrul biocenozei. Fitocenoza reprezintă totalitatea plantelor care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. Ea reprezintă 95% din biomasa ecosistemului. Știința care se ocupă de studiul complex al structurii și dinamicii fitocenozelor, al raporturilor lor
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
important în cadrul biocenozei. Fitocenoza reprezintă totalitatea plantelor care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. Ea reprezintă 95% din biomasa ecosistemului. Știința care se ocupă de studiul complex al structurii și dinamicii fitocenozelor, al raporturilor lor cu mediul abiotic și biotic, al răspândirii, tipizării și clasificării lor se numește fitosociologie. De studiul fitocenozelor se ocupă și fitoecologia.
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
geografici și biologici. Ea reprezintă 95% din biomasa ecosistemului. Știința care se ocupă de studiul complex al structurii și dinamicii fitocenozelor, al raporturilor lor cu mediul abiotic și biotic, al răspândirii, tipizării și clasificării lor se numește fitosociologie. De studiul fitocenozelor se ocupă și fitoecologia.
Fitocenoză () [Corola-website/Science/303055_a_304384]
-
Lotus corniculatus", "Daucus carora", "Achillea pannonica". Vegetația de luncă este formate din comunități de plante ierboase, preponderent mezofite. Multe specii străine invazive (majoritatea de origine americană) "Grindelia squarrosa", "Ambrosia artimisiifolia", "Xanthium albinum", "Abutilon theophrasti") s-au naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
cenozelor vegetale naturale putem separa trei etaje de vegetație: ¬ zona de câmpie, situată la confluența cu Crișul Repede ce se întinde până la atitudinea de 250 m. Acestui etaj îi sunt caracteristice atât cenoze mezohigrofile din alianța Agrostio stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m altitudine unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
ce se întinde până la atitudinea de 250 m. Acestui etaj îi sunt caracteristice atât cenoze mezohigrofile din alianța Agrostio stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m altitudine unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele asociațiilor Quercetum petraeae - cerris și Quercetum farnetto - cerris. Pe versanții mai umbriți se întâlnesc frecvent cenozele asociației Querco
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
mezoxerofite ale asociației Pruno spinosae - Crataegetum, cât mai ales prin pajiștile mezoxerofile ale asociațiilor Agrostio - Festucetum rupicolae și Agrostio - Festucetum valesiacae. ¬ etajul montan, mai puțin diversificat, se întâlnește la altitudini mai mari de 600 m. Aici vegetația zonală o constituie fitocenozele asociației Carpinus - Fagetum, care poate fi considerată pentru condițiile climatice și pedologice actuale, ca vegetația de climax. Cu totul insular și foarte rar, pe versanții însoriți ai etajului montan apar cenozele asociației Querco patraeae - Carpinetum. Vegetația zonală. Distribuția etajată a
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
geobotanică sunt aprofundate în prima jumătate a secolului 20 de F. Pax, M. Gușuleac, E. Nyárády, R. Soó, pentru ca în a doua jumătate a secolului C. Papp, C. Bârcă, E. Eftimie, Gh. Mihai, D. Mititelu să aducă noi date privind fitocenozele locurilor. A. György, A. Kovács, V. Prepeliță și M. Doczy își aduc contribuția printr-un studiu asupra pajiștilor. Managementul gestionării deșeurilor în diverse zone pune probleme greu surmontabile, localitățile de pe valea Bicazului neavând un serviciu de salubritate. Aceasta conduce la
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Vechi întâlnim o vegetație specifică formată din: troscot (Polygonum arenarium), pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
pătlagina (Plantago indica), cinci degete (Potentil arenaria), toporași (Violo odorata). Pe aceste, nisipuri s-a întâlnit stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
indicarea performanței la care să ajungă comportamentul 4. descrierea condițiilor în care trebuie să se împlinească comportamentul la nivelul performanței admise 5. stabilirea criteriilor de relevanță. Dacă luăm un exemplu din tehnica producerii de furaje, o lecție cu subiectul “ Analiza fitocenozei pajiștilor naturale!”, unul dintre obiectivele operaționale (în ordinea determinată mai sus) ar putea căpăta următoarea formulare: 1. Elevii din cl. a XII-a (deci, subiectul); 2. să identifice speciile leguminoase dintr-o pajiște naturală(deci, un comportament activ și relevant
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
28,51%) specii și subspecii aparțin la 3 sau 4 categorii economice. CAP. III VEGETAȚIA PĂDURII VORONA III.1. Metode de studiere a vegetației Principiile metodologice pentru studiul modern al vegetației, ca urmare a tendinței actuale de încadrare a cercetării fitocenozelor și populațiilor de plante în cercetarea de ansamblu a ecosistemului, sunt: conceperea și cercetarea fitopopulațiilor, fitocenozelor și învelișului vegetal ce părți integrante din ecosistem sau landșaft; corelarea strânsă în spațiu și timp a cercetărilor asupra vegetației și asupra celorlalte părți
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
VORONA III.1. Metode de studiere a vegetației Principiile metodologice pentru studiul modern al vegetației, ca urmare a tendinței actuale de încadrare a cercetării fitocenozelor și populațiilor de plante în cercetarea de ansamblu a ecosistemului, sunt: conceperea și cercetarea fitopopulațiilor, fitocenozelor și învelișului vegetal ce părți integrante din ecosistem sau landșaft; corelarea strânsă în spațiu și timp a cercetărilor asupra vegetației și asupra celorlalte părți ale sistemelor în care aceasta este integrată; trecerea ponderii pe cercetarea cantitativă a vegetației și folosirea
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
procedeelor matematice statistice pentru a clarifica raportutile vegetației cu celelalte părți ale sistemelor din care face parte; repetabilitatea în spațiu a determinărilor, pentru a se obține caracteristica lor structurală medie care decurge din caracterul de colectivitate statistică a fitopopulației și fitocenozei; repetabilitatea în timp, pe același obiect al determinărilor pentru a surprinde dinamica fitopopulațiilor și fitocenozelor; studiul amănunțit al fitopopulațiilor și fitocenozei impus de actualul stadiu de dezvoltare al ecologiei vegetale Etapele cercetării fitocenologice În vederea studierii vegetației din pădurea Vorona am
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
face parte; repetabilitatea în spațiu a determinărilor, pentru a se obține caracteristica lor structurală medie care decurge din caracterul de colectivitate statistică a fitopopulației și fitocenozei; repetabilitatea în timp, pe același obiect al determinărilor pentru a surprinde dinamica fitopopulațiilor și fitocenozelor; studiul amănunțit al fitopopulațiilor și fitocenozei impus de actualul stadiu de dezvoltare al ecologiei vegetale Etapele cercetării fitocenologice În vederea studierii vegetației din pădurea Vorona am utilizat metoda școlii fitocenologice de la Zürich - Montpellier. Conform acestei metode, perfectate de către J. Braun-Blanquet, de la
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
determinărilor, pentru a se obține caracteristica lor structurală medie care decurge din caracterul de colectivitate statistică a fitopopulației și fitocenozei; repetabilitatea în timp, pe același obiect al determinărilor pentru a surprinde dinamica fitopopulațiilor și fitocenozelor; studiul amănunțit al fitopopulațiilor și fitocenozei impus de actualul stadiu de dezvoltare al ecologiei vegetale Etapele cercetării fitocenologice În vederea studierii vegetației din pădurea Vorona am utilizat metoda școlii fitocenologice de la Zürich - Montpellier. Conform acestei metode, perfectate de către J. Braun-Blanquet, de la Zürich și J. Pavillard, de la Montpellier
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]