20 matches
-
elaborată și pusă în practică pentru fiecare regiune sau subregiune marină vizată, potrivit prevederilor art. 5; 4. stare ecologică - starea generală a mediului în apele marine, ținându-se cont de structura, funcția și procesele componentelor ecosistemelor marine, împreună cu factorii naturali fiziografici, geografici, biologici, geologici și climatici, precum și de condițiile fizice, acustice și chimice care rezultă în special din activitatea umană desfășurată în cadrul sau în afara zonei în cauză; 5. stare ecologică bună - starea ecologică a apelor marine, care se definește prin diversitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223758_a_225087]
-
caracteristici ce depind de factorii intrinseci și printr-o utilizare durabilă a mediului marin, salvgardându-se astfel potențialul acestuia pentru utilizările și activitățile generațiilor actuale și viitoare, și anume: a) structura, funcțiile și procesele componentelor ecosistemelor marine, care împreună cu factorii fiziografici, geografici, geologici și climatici permit acestor ecosisteme să își păstreze întreaga funcționalitate și capacitate de rezistență la schimbările ecologice induse de om. Speciile și habitatele marine sunt protejate, este prevenit declinul biodiversității datorat intervenției omului și funcționarea diferitelor componente biologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223758_a_225087]
-
Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 30 iunie 2010. Nr. 71. Anexa 1 Descriptori calitativi pentru determinarea stării ecologice bune 1. Diversitatea biologică este conservată. Calitatea și numărul habitatelor, precum și distribuția și abundența speciilor sunt adaptate condițiilor fiziografice, geografice și climatice existente. 2. Speciile neindigene introduse în urma activităților umane sunt la un nivel care nu perturbă ecosistemele. 3. Populațiile tuturor peștilor și crustaceelor exploatate în scopuri comerciale sunt în limitele securității biologice, prezentând o distribuție a populației în funcție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223758_a_225087]
-
elaborată și pusă în practică pentru fiecare regiune sau subregiune marină vizată, potrivit prevederilor art. 5; 4. stare ecologică - starea generală a mediului în apele marine, ținându-se cont de structura, funcția și procesele componentelor ecosistemelor marine, împreună cu factorii naturali fiziografici, geografici, biologici, geologici și climatici, precum și de condițiile fizice, acustice și chimice care rezultă în special din activitatea umană desfășurată în cadrul sau în afara zonei în cauză; 5. stare ecologică bună - starea ecologică a apelor marine, care se definește prin diversitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252950_a_254279]
-
caracteristici ce depind de factorii intrinseci și printr-o utilizare durabilă a mediului marin, salvgardându-se astfel potențialul acestuia pentru utilizările și activitățile generațiilor actuale și viitoare, și anume: a) structura, funcțiile și procesele componentelor ecosistemelor marine, care împreună cu factorii fiziografici, geografici, geologici și climatici permit acestor ecosisteme să își păstreze întreaga funcționalitate și capacitate de rezistență la schimbările ecologice induse de om. Speciile și habitatele marine sunt protejate, este prevenit declinul biodiversității datorat intervenției omului și funcționarea diferitelor componente biologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252950_a_254279]
-
Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 30 iunie 2010. Nr. 71. Anexa 1 Descriptori calitativi pentru determinarea stării ecologice bune 1. Diversitatea biologică este conservată. Calitatea și numărul habitatelor, precum și distribuția și abundența speciilor sunt adaptate condițiilor fiziografice, geografice și climatice existente. 2. Speciile neindigene introduse în urma activităților umane sunt la un nivel care nu perturbă ecosistemele. 3. Populațiile tuturor peștilor și crustaceelor exploatate în scopuri comerciale sunt în limitele securității biologice, prezentând o distribuție a populației în funcție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252950_a_254279]
-
elaborată și pusă în practică pentru fiecare regiune sau subregiune marină vizată, potrivit prevederilor art. 5; 4. stare ecologică - starea generală a mediului în apele marine, ținându-se cont de structura, funcția și procesele componentelor ecosistemelor marine, împreună cu factorii naturali fiziografici, geografici, biologici, geologici și climatici, precum și de condițiile fizice, acustice și chimice care rezultă în special din activitatea umană desfășurată în cadrul sau în afara zonei în cauză; 5. stare ecologică bună - starea ecologică a apelor marine, care se definește prin diversitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230411_a_231740]
-
caracteristici ce depind de factorii intrinseci și printr-o utilizare durabilă a mediului marin, salvgardându-se astfel potențialul acestuia pentru utilizările și activitățile generațiilor actuale și viitoare, și anume: a) structura, funcțiile și procesele componentelor ecosistemelor marine, care împreună cu factorii fiziografici, geografici, geologici și climatici permit acestor ecosisteme să își păstreze întreaga funcționalitate și capacitate de rezistență la schimbările ecologice induse de om. Speciile și habitatele marine sunt protejate, este prevenit declinul biodiversității datorat intervenției omului și funcționarea diferitelor componente biologice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230411_a_231740]
-
Mănoiu Ministrul finanțelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu București, 30 iunie 2010. Nr. 71. Anexa 1 Descriptori calitativi pentru determinarea stării ecologice bune 1. Diversitatea biologică este conservată. Calitatea și numărul habitatelor, precum și distribuția și abundența speciilor sunt adaptate condițiilor fiziografice, geografice și climatice existente. 2. Speciile neindigene introduse în urma activităților umane sunt la un nivel care nu perturbă ecosistemele. 3. Populațiile tuturor peștilor și crustaceelor exploatate în scopuri comerciale sunt în limitele securității biologice, prezentând o distribuție a populației în funcție de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230411_a_231740]
-
carpatic. Teritoriul României se suprapune peste 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei: alpină, continentală, panonică, pontică și stepică și se află, de asemenea, la joncțiunea dintre sub-zonele floristice și faunistice palearctice: mediteraneană, pontică și eurasiatică. Poziția geografică, complexitatea fiziografică, litologică și distribuirea radială a gradienților altitudinali ai formelor de relief creează o mare diversitate de condiții mezo- și microclimatice și pedologice. Această variabilitate a compoziției și structurii substratului și condițiilor abiotice determină bogăția, distribuția și nivelul de reprezentare ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
cu efecte grave. Pentru aceste bazine urmează a se efectua, ulterior, analize detaliate, privind atât ploaia generatoare, cât și formarea, respectiv propagarea viiturilor prin albie. Metoda coeficientului de scurgere GIS Fig. 1*). Bloc-diagrama metodei coeficientului de scurgere 2.2. Metoda fiziografică Se utilizează ca elemente de prelucrat în GIS următoarele hărți în format digital: a) acoperirea (utilizarea) terenului; ... b) zonarea tipurilor de sol. ... În continuare, se parcurg următoarele etape: 1. Prin suprapunerea informațiilor din cele două layere și prelucrări elementare se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
L - lungimea albiei principale în m; I(B) - panta medie a bazinului în %. Se menționează că atât L, cât și I( B) se obțin pe baza de prelucrări GIS, utilizându-se hărți la o scara adecvată. Fig. 2*). Bloc-diagrama metodei fiziografice 5. Se calculează timpul de concentrare (definit ca cel mai mare timp în care o picătură de apă care cade în bazin ajunge la ieșirea din acesta sau timpul care trece între sfârșitul ploii și producerea punctului de infexiune pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202728_a_204057]
-
mare. Din punct de vedere geopolitic, America Centrală este formată din următoarele țări: <nowiki>*</nowiki> Canalul Panama, cu o lungime de 77 km, taie Istmul Panama, legând Marea Caraibelor (o mare marginala a Oceanului Atlantic de Oceanul Pacific. Deși din punct de vedere fiziografic Panama este o națiune transcontinentala, ea este considerată ca făcând în întregime parte din America de Nord. Populația este de 43 milioane, cu o suprafață de 521.499 de kilometri pătrați și o densitate de 81 locuitori pe kilometru pătrat. Cea mai
America Centrală () [Corola-website/Science/303018_a_304347]
-
Siciliei. În acele vremuri, din porturile sale au ridicat pânzele numeroase corăbii cu cruciați la bord. Din 1282, Apulia a intrat sub controlul Regatului Napoli, pentru a se alătura apoi Regatului Unit al Italiei în 1860. Din punct de vedere fiziografic Apulia este, în comparație cu alte coițuri ale peninsulei, ținutul italian cel mai puțin caracteristic: terenurile muntoase ocupă numai 1% din suprafața sa, iar câmpiile 54%. Restul regiunii este alcătuit din podișuri. Clima este subtropicală cu veri lungi și fierbinți în care
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
2 În spiritul prezenței convenții sînt considerate că patrimoniu natural: - monumentele naturale constituite de formațiuni fizice și biologice sau de grupări de asemenea formațiuni care au o valoare universală excepțională din punct de vedere estetic sau științific; - formațiunile geologice și fiziografice și zonele strict delimitate constituind habitatul speciilor animale și vegetale amenințate, care au o valoare universală excepțională din punct de vedere al științei sau conservării; - siturile naturale sau zonele naturale strict delimitate, care au o valoare universală excepțională din punct
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156208_a_157537]
-
german Rudolf Clausius. Nu știa însă de "lumea lui Minkowski" cu patru dimensiuni, în care spațiul nu se poate separa de timp, încât este problematic dacă a avut năzuința cunoașterii "în simultaneitate". Theodor Codreanu pune prea mare preț pe însemnările fiziografice ale lui Eminescu, note de curs sau de lecturi, foarte rar reflexii filosofice personale. Trimiterile la diverse manuscrise fără indicații asupra contextului derutează. De altfel autorul nu le-a descoperit singur în manuscris, ci în culegerea Fragmentariu, de Magdalena D.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce tind mereu spre echilibru, sau, cum nota poetul în „caietele fiziografice” (Fragmentarium) : un belșug dintr-o parte corespunde unei lipse în altă parte, iar suma energiilor din univers rămâne constantă. Eminescu preia o cunoscută lege din fizică, Mayer Clausius, transpusă de altfel și în versurile din Luceafărul: „Un soare de s-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce tind mereu spre echilibru, sau, cum nota poetul în „caietele fiziografice” (Fragmentarium) : un belșug dintr-o parte corespunde unei lipse în altă parte, iar suma energiilor din univers rămâne constantă. Eminescu preia o cunoscută lege din fizică, Mayer Clausius, transpusă de altfel și în versurile din Luceafărul: „Un soare de s-
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
pornesc radiar toate cursurile sale mari de apă. Și toate au un colector unic, fluviul Dunărea, care încinge pe la sud acest spațiu, pentru a-i vărsa apele în Marea Neagră (figura 1). Fig. 1. Reprezentarea schematică a Spațiului Carpato-Dunăreano-Pontic. Toate elementele fiziografice esențiale: orografia, clima, hidrologia, vegetația naturală, tipul de sol sunt dispuse concentric și zonate în trepte de mărime sau de calitate în jurul acestui castel de ape, format de Carpații României. Pe numai câteva zeci de kilometri, de jur-împrejur, se coboară
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
funciare sau de împădurire acolo unde este necesar, etc.), în general vorbind, soluții pentru mai multă hrană cu impact minim asupra mediului, într-o zonă slab dezvoltată, pentru o agricultură durabilă. Principalele activități ale proiectului: - identificarea unor așa-numite zone fiziografice în bazine hidrografice reprezentative; - inventarierea alunecărilor de teren și a ravenelor; - realizarea Sistemului Informațional Geografic (SIG sau GIS) al bazinelor hidrografice selectate, prin realizarea hărților tematice digitale referitoare la tipurile de sol, pante, acoperire cu vegetație, utilizarea terenului, forme de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]