2,314 matches
-
Delectare > DEZLEGARE Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 2063 din 24 august 2016 Toate Articolele Autorului Sunt pasăre în zbor ce-și trage umbră prin cenușă de lumină, o lume corai în care timpul închide pleoapele și cântă la fluier ultimele note ale unui sărut de demult. Sunt ninsoare cu aromă de jar, căzută ritmic peste întinderi neodihnite. Dezleagă-mă de mine, rupe punți verticale de umbre și lasă-mă să ascult vrăjitorii de seară citind în semne de ceară
DEZLEGARE de LAURA HUBATI în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/laura_hubati_1472067887.html [Corola-blog/BlogPost/371495_a_372824]
-
prof. Luminița Ionel, care au prezentat o adaptare după povestea lui Ion Creangă - „Prostia omenească”. A urmat mult așteptatul concert de muzică populară susținut de Maestrul Ștefan Popescu, omul care cântă la peste 35 de instrumente de suflat clasice (nai, fluier, clarinet... ) și neconvenționale și care este supranumit și omul orchestră. El a fost acompaniat la acordeon de maestrul Valerică Zorzon. Seara s-a încheiat cu o horă și o degustare de patiserie românească - delicioasele plăcinte poale’n brâu și cozonaci
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1496060494.html [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
Naționalul ieșean, talentatul Adi CARAULEANU, de a pune-o în scenă la mal de Dunăre. Personal am să încep cu o laudă adusă scenografiei sobre, deși pare austeră, a lui Nicolai MIHĂILĂ, dar și coloanei sonore cu o doină la fluier, care potențează stările, ideile, relațiile dintre personaje și crescendo-ul piesei. Spectacolul gălățean mi s-a părut intens, plin de semnificații și simboluri, lucrat în stil de thriller ''negru'' prilejuind un joc strâns, tensionat. Adică un altfel de teatru decât
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
să șovăi. Eu frecventam biblioteca ARLUS, aflată pe lângă Biserica rusă. Se afla acolo un fond de carte bogat, cine știe de unde fuseseră confiscate cărți de mare valoare, ediții rare, unele vechi de secole. Citisem o carte care mă fascinase: „Din fluierul de jad”, traducere din limba germană de poetul Al Stamatiad. Citind poeziile acelea scrise cu sute de ani în urmă de poeți chinezi ca Li Bai, mă gândeam să învăț eu cumva limba chineză, să traduc direct din această limbă
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
în picioare opinci, alții cizme până aproape de genunchi, model ardelenesc, de unde ne e obârșia. Nicu venise aproape în zorii zilei de luni de la han, unde avea o misiune destul de grea. Să le cânte băieților și fetelor din clarinetul său, din fluier sau caval, sârbe, brâuri ca pe la noi, după care ei să încingă jocul. Pe marginea salonului, pe scaune de diferite modele, aduse de acasă, mai ales taburete, stăteau țeapăne, nemișcate, mamele care însoțeau fetele proaspăt scoase la horă, cum era
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
numai în sport, de unde culesese onoruri, dar și în viața lui de părinte, de țăran român de la poalele Făgărașului. Mult, mult timp, a fost plâns de rude, de prieteni, de cunoscuți, de tot satul pe care îl distrase cu clarinetul, fluierul și cavalul lui. La înmormântare au venit nechemați 12 preoți din toată zona. Au venit lăutari de pe cele trei văi, în semn de prețuire pentru cel care a fost CAMPIONUL NICOLAE OGRINJA, cântărețul satului Domnești. Fetița a rămas lângă Elena
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/O_poveste_insangerata.html [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
Dumnezeu. O oră blândă dă ocol prin împrejur, te aspiră dintr-un cer de vise, când cucul își lasă cântecul său sur clocit să fie în cuibul clipelor ucise. Anotimpul acesta-i o cameră sigilată, o lume vibrând într-un fluier de os, doar ploaia de mult așteptată te înveșnicește-ntr-un bărbat frumos. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Rugăciunea zilei / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
RUGĂCIUNEA ZILEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rugaciunea_zilei.html [Corola-blog/BlogPost/351523_a_352852]
-
Se cunosc cazuri când cei răstigniți au rezistat și trei zile pe cruce... Dar corpul astfel chinuit și ajuns în această stare mai are de trecut un examen dureros. Dacă chinuitorii doresc ca totul să se termine mai repede sfărâmă fluierele picioarelor condamnatului cu niște ciocane de fier, cu ciomege sau cu pietre în momentul în care văd starea aceasta. Durerea insuportabilă pricinuită de acest tratament grăbește astfel sfârșitul bietului om, prin sufocare, pentru că cel în cauză simte o nevoie acută
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
tratament grăbește astfel sfârșitul bietului om, prin sufocare, pentru că cel în cauză simte o nevoie acută de aer în urma durerilor provocate la picioare și moare astfel incapabil să respire pe măsura nevoilor corpului. Pe de altă parte, aceste lovituri în fluierele picioarelor îi asigură pe cei care fac asta că acel om a murit, dacă nu reacționează în vreun fel. Apoi, dacă totuși chinuitorii nu sunt siguri, aceștia împung toracele sau inima celui răstignit cu o lance. Dar, pentru ca suferințele celui
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
o permanentă revărsare de energie. Unele pagini sunt adevărate imnuri închinate freumuseții pământului și anotimpurilor. În roman sunt integrate și scene din credințele populare despre Iele, niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le vede rămâne cu infirmități. „Altădată a văzut Moromete o poiană cu muieri goale la el în Siliștea, la marginea pădurii, jucau singure, fără fluier și a doua zi s-a dus acolo să vadă ce era și a
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
niște arătări, de obicei femei sau fete, care apar noaptea în poiene, jucând după fluier. Cine le vede rămâne cu infirmități. „Altădată a văzut Moromete o poiană cu muieri goale la el în Siliștea, la marginea pădurii, jucau singure, fără fluier și a doua zi s-a dus acolo să vadă ce era și a găsit iarba uscată, așa ca un cerc!...” Romanul „Moromeții” cuprinde un întreg univers, în care se mișcă bătrâni și copii, tineret și oameni maturi cu grijile
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > POEM CU FAȚA SPRE MUNTE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 30/31 Decembrie 2011 Și fluierul simte din cântec durerea, și umbra mea știe care mi-e vrerea, și aerul acesta din care vă scriu, pipăibil cu mâna,- e atâta de viu! Tăcerea mă spune și gândul nezis, nu-i loc pentru taină între mine și
POEM CU FAŢA SPRE MUNTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poem_cu_fata_spre_munte_.html [Corola-blog/BlogPost/351090_a_352419]
-
Cetină de brad căruntă, Numele pe care-l spun, Logodit fără de nuntă, Iancu, cel trudit sub stele, Pe o prispă de brutar, Obosit de Dor și jele Adormi-va iar și iar... Îl ard cântece surpate Într-un ochi de fluier sfânt, Doamne, dă-i odihnă-n toate Și în Cer și pe pământ! Vindecă-i din suflet graba Și lumina din obraz, Dacă noi dormim degeaba Măcar el să fie treaz... Referință Bibliografică: Doină neterminată... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
DOINĂ NETERMINATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Doina_neterminata_.html [Corola-blog/BlogPost/367347_a_368676]
-
a fost finalul întâmplării ? Legendele au totdeauna un sâmbure de adevăr, izvorăsc din fapte reale, ce s-au petrecut în negura vremurilor, spuse Cornelia. -Eu cunosc, ca și tine, povestea misteriosului Bundtig, care cântând din instrumentul său fermecat, flaut sau fluier, a scăpat orașul de șobolanii care invadaseră orașul, fiind vrăjiți de cântăreț și urmându-l departe de Hameln, în sunetele fluierului. În duminica următoare, în timpul slujbei de la biserică, peste o sută de copii au dispărut din oraș. Locuitorii s-au
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
vremurilor, spuse Cornelia. -Eu cunosc, ca și tine, povestea misteriosului Bundtig, care cântând din instrumentul său fermecat, flaut sau fluier, a scăpat orașul de șobolanii care invadaseră orașul, fiind vrăjiți de cântăreț și urmându-l departe de Hameln, în sunetele fluierului. În duminica următoare, în timpul slujbei de la biserică, peste o sută de copii au dispărut din oraș. Locuitorii s-au gândit că aceasta a fost răzbunarea cântărețului pentru că nu a primit nicio răsplată pentru fapta sa. Nici primarul nu a mai
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
că de obicei. Ehhh, câte amintiri nu-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru-
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
că de obicei. Ehhh, câte amintiri nu-i legau... Privi peste case spre coama dealului, acolo unde într-un mic crâng cu un lac era stana. Îl zări și pe Aftodor, ciobanul, rezemat, ca de obicei în bată și cu fluierul la gură, pe cei doi ciobănești mioritici, gata oricând să se bată și cu ursul, dar și pe măgărușul Ciuș (nu știm de ce așa se numesc toți măgărușii de la stane). Ceva mai încolo era și ciurdarul Nichifor înconjurat de fru-
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1408292948.html [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
de tiroidă. Generalul se opri o secundă zâmbind malițios cu jumătate de gură. Nu are curajul să mă spintece de față cu Alexandru. Îi stau împotrivă legile nației. Bagoas, conștient de gândul lui Casandru îl dărâmă cu o lovitură în fluierul piciorului. Generalul se prăbuși ca secerat de gloanțe urlând. - DESTUL! Strigă Ptolemeu aplanând conflictul. AM VENIT AICI LA DORINȚA REGELUI. SĂ LĂSĂM GÂLCEAVA ȘI SĂ ACORDĂM ATENȚIA CUVENITĂ ULTIMELOR DORINȚE ALE PREAIUBITULUI NOSTRU ALEXANDRU. VREȚI SĂ-L DEZAMĂGIM ACUM CÂND
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Rugul_alexandru_craciun_1381062981.html [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea datează din anul 1974 și se referă la o mândră comună din județul Bistrița Năsăud, Leșu”. (Fragment muzical - doină la fluier). Apoi, rostirea profesorului Tudor Jarda, într-o dulce limbă țărănească): „De câte ori mi-e dat să povestesc despre creația artistică a celor de pe Valea Someșului Mare, din ținuturile Năsăudului și a Bistriței, fie că e vorba de cei din Leșu sau
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
au început tălăngile să-și îmbine zvonul cu celelalte chemări: cu ale pârâului din vale, cu ale păsărelelor din codru, cu foșnetul pădurii mânat de adierea de vânt. În răstimpuri, pătrundea zbieret ascuțit de mioară. Și peste toate acestea, un fluier își trimitea doinirea departe în hături. Pînă la noi, nu pătrundeau decât câte un sunet, câte-un tril, câte-o întorsătură de cântec. Frânturi din sufletul omului. Abia acum am început să pricep cântecul Mariei Precup, pe care o auzisem
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
din 1956, iar Mărioara în '59. Adică atunci când ajunge și ea la anii de-a putea cânta. Pentru că a cânta așa ca lelea Mărie, e deosebit de greu. Melodia ei e plină de înflorituri, luate parcă din trilurile privighetorii. Sau din fluierul păstorului. Pretinde o deosebită stăpânire și dozare conștientă a respirației și o tehnică vocală specifică. Cântece de o structură destul de simplă devin la Maria Precup atât de bogate în înflorituri, încât cu greu mai deosebești ce a fost de ceea ce
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
liu, liu, liu, liu.” T. Jarda: Cântăreții și cântecele leșenilor nu au rămas risipite pe crestele munților sau prin ascunzișurile văilor. Căminul Cultural i-a adunat pe toți într-o frumoasă familie de îndrăgostiți ai cântecului. Cântăreți vocali sau din fluiere. Corul și formația de fluierași constituie pentru ei o adevărată modalitate de comunicare a felului lor de a gîndi lumea, viața. Modalitate realizată prin mijloace artistice ale folclorului nostru. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T.Jarda
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]