400 matches
-
Dețin mai multe premii interne și internaționale pentru film documentar. Sunt profesor asociat de televiziune, conducător de masterate la Universitatea Hyperion, membru în conducerea Comisiei internaționale pentru deontologie în presă, autor de articole de specialitate în teoria și practica presei, folcloristică și sociologie culturală. Sunt senior al Ordinului Ziariștilor. - Cum a apărut și a evoluat Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România? - UZP a apărut în anul 1919 ca inițiativă a unui grup de tineri jurnaliști ce simțeau nevoia unui alt fel de
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” by http://uzp.org.ro/televiziunea-a-fost-si-a-ramas-pentru-mine-prima-si-ultima-dragoste-profesionala/ [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
a avut și pasiuni ardente, de o înaltă elevațiune spirituală, cea de folclorist, începută explicabil încă de pe băncile facultății și continuată, cât timpul și împrejurările i-au permis, ca și după pensionare, până la sfârșitul vieții. Și, firește, cu ramura înrudită folcloristicii, lingvistica. În anul 1927, Ion Muțiu a fost gratulat cu titlul de laureat al Premiului Uniunii Compozitorilor pentru culegerea sa de folclor, care cuprindea 37 de melodii din alte comune din județul de baștină Sibiu, 4 melodii din Făgăraș. A
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
tradițional. Despre poezia populară, azi aproape uitată cu desăvârșire, până și în manualele școlare, Mihail Kogălniceanu spunea: Cele mai multe din aceste cântece sunt producțiile spiritului romantic al întregului nostru popor, întîi de toate al celor din colibe, de la turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit o
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
turme și cirezi.” Folcloristica este o sursă uitată azi, pentru producțiile teatrale sau cinematografice, doar nostalgic mai sunt difuzate filmele după Ion Creangă, baladele, doinele, doar documentaristic mai sunt expuse tradițiile noastre satești, obiceiurile de sărbători, dansurile populare cu strigături. Folcloristica a devenit o arhivă, nu mai are vitalitatea ultimelor decenii din secolul XX pe când făcea spectacole impresionante. Rolul acestora, însă, în istoria tetrului românesc este de necontestat. „Creangă restituie povestirea funcțiunei ei estetice primitive, care este de a se adresa
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
curs pentru cei ce vor să se inițieze în geneza cuvântului dor, adesea cu note de a înțelege esența patriotismului românesc, care constă și în faptul că numai la noi se întâlnește nu numai expresia. Profesorul Vasile Filip, poetul, în folcloristica sa, cu „Dorul dorurilor toate”, culege și șterge simțăminte și lacrimi, nu numai de doamne, convingând că Acasa ta poate fi oriunde, ca în cazul când devine Călător cu Țara în suflet. Mândru de ea, dar și pretențios, că ar
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418080379.html [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
bogate în grâne, turme de oi și cirezi de vite cât mai numeroase, viață fericită în familie, copii frumoși, tineri voinci, fete frumoase și harnice, viitoare căsătorii și viață lungă 9. La sfârșitul secolului XIX se realizau ,,corpusurile fundamentale ale folcloristici românești”, însă între ele nu regăsim Țara Loviștei, depresiunea fiind pentru folcloriști o ,,terra ignota” până în a doua jumătate a secolului XX10. Singurul care avea să insereze într-una din lucrările sale patru colinde din Loviște, două din Câineni și
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare române, Craiova, 1919 (I), 1926 (II) ; 13Ov. Bârlea, Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică, București, 1974, p. 394; 14A. Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Editura Minerva, București, 1976, p. 86 ; 15 M. Pop (coord.), Folclor din Țara Loviștei, Casa Creației Populare Vâlcea, Râmnicu Vâlcea, 1970
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
păstrării folclorului (Titluri comunicări: Adina Hulubaș (Academia Română - Filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), comunicarea „Credințele populare în contextul urbanizării - elemente comune din România și Ucraina”; Cristian Chițu (Universitatea de Arte ”George Enescu”, Iași) „Constantin Brăiloiu - personalitate complexă a folcloristicii românești și europene”; Iurie Levcic (Centrul Bucovinean de Artă, Cernăuți) ”Cultura tradițională românească în Nordul Bucovinei”; Antonii Moisei (Universitatea Națională Iurii Fedkovici, Cernăuți) ”Tradiție și obiceiuri din Nordul Bucovinei”. - Lansare de carte ( Dinu Săraru „Ciocoii noi cu bodigard”, versiunea în
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI by http://confluente.ro/Centrul_bucovinean_de_arta_pentru_conse_george_roca_1355875456.html [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
cum ai fructificat știința ce ți s-a dăruit nemijlocit, cuprinzând în ea experiența, ardoarea și harul etnomuzicologului Emilia Comișel? În vara anului 1970 Emilia Comișel făcea cercetări în Dobrogea, continuându-le pe cele ale unui alt mare colos al folcloristicii românești, Constantin Brăiloiu, care îi fusese profesor și căruia doamna Emilia Comișel i-a rămas un credincios discipol până ce a trecut în pulberea de stele. Noi, grupa ei de studenți, împreună cu cercetători de la Institutul de Etnologie și Folclor „Constantin Brăiloiu
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
creații literare populare, păstrate în manuscrisul 2260, 315-327, intitulat de exegeți, cercetători în domeniu, ”Caietul anonim”(7) (M.Eminescu, 1963:647-579). Lectura basmelor culese de Eminescu este atât de curgătoare și vie, încât trezește în sufletul căutătorului de frumos în folcloristică interesul deslușirii adevăratului cod din expresia basmului popular, acea expresie care îl conduce întotdeauna la origini. Ca cercetător, trebuie să ai abilitatea și erudiția înțelegerii tainei exprimării cuvântului din literatura populară, să îl sesizezi ca element principal al puterii de
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1434397224.html [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
2015 Toate Articolele Autorului MIORIȚA - DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE Profesor Emeritus al Universității ,,Al. I. Cuza” din Iași, etnolog, estetician și istoric literar, Petru Ursache (1931- 2013), autor al unor volume de referință, dintre care amintim: Șezătoarea în contextul folcloristicii (1972), Poetică folclorică (1976), Camera Sambo. Introducere în opera lui Mircea Eliade (1993, edițția a II-a în 2008), Etnoestetica (1998), Etnosofia (2006, iar în 2013, ediția revăzută și augumentată de autor) ș.a., ne-a mai dăruit, chiar în anul
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
diferite limbi.. Fie și numai din înșiruirea de mai sus a celor șase capitole, cititorul acestor rânduri își poate face o imagine despre amploarea studiului întreprins de acribiosul cercetător ieșean, despre diversitatea perspectivelor de abordare a complicatei problematici a morții: folcloristică, etnografică, literară, estetică și filosofică. Desigur, autorul, de pe o impresionantă poziție interdisciplinară, acordând mereu o neslăbită atenție înțelesurilor mitologice, literare, estetice, a putut surprinde totodată individualitatea corpusului de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată, Petru Ursache delimitându-se tranșant
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1423062209.html [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
cenaclului omonim de pe lângă Biblioteca Metropolitană „Mihail Sadoveanu” din București, condus de academicianul Dumitru Radu Popescu; redactor la revistele: Proza 21 și Litere. Opera sa de peste 60 de volume cuprinde: romane, nuvele, versuri, teatru, critică literară, eseuri de istorie literară, de folcloristică, monografii, scenarii radiofonice, un studiu critic complex - „Manifestul ludic”. Referințe la operele sale au făcut scriitorii: Ion Dodu Bălan, Florentin Popescu, Paul Everac, Dumitru Radu Popescu, Dinu Grigorescu, Radu Voinescu, Mihai Antonescu, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci, Nicolae Dabija, Horia Gârbea
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1460489123.html [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
în fața publicului cu o expoziție personală în care tablourile erau rodul muncii și inspirației sale recente. Considerat inițial pictor impresionist, nu s-a mulțumit niciodată cu un anumit stil sau o anumită tematică, combinând adesea idilismul cu arta naivă sau folcloristica, având întotdeauna grijă pentru detalii, fluiditate, mișcare, ritm, emoție. Interesantă este nu numai evoluția sa ca artist, ci și biografia lui care, pe undeva, se suprapune peste istoria recentă a Israelului. Născut în 1907 la Baranovici, localitate din Rusia Alba
MOARTEA UNUI PATRIARH de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_1401927994.html [Corola-blog/BlogPost/360985_a_362314]
-
și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111643_a_112972]
-
PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea, Goergeta, Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale în învățământul primar, ediția a II a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005 Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii,vol. I, II, Editura Kity 1997 Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 1980, 1982. Avesalon, I. - Metodica predării și studiului instrumentelor de suflat și percuție, Lito, Conservatorul "C.Porumbescu", București, 1980 Barbu-Bucur, S. Cultura muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989 Barta, C.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
sunt următoarele: a) compoziții muzicale prestigioase în genurile: opera, balet, opereta; muzică simfonica (simfonii, concerte); muzică de cameră (cvartete, sonate, lieduri); muzică corala; muzică ușoară și jazz; ... b) creații muzicologice de anvergură cu profil: bizantinologic, istoriografic, analiza creație, eseistica, lexicografie, folcloristica, cronică muzicală; ... c) premii naționale și internaționale; ... d) distincții, medalii, decorații, titluri; e) prezente internaționale; ... f) participări la concursuri, jurii, festivaluri; ... g) vechime în domeniul creației; ... h) discografie; ... i) lucrări tipărite; j) valoare public recunoscută. ... B. Domeniul creației interpretative Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151244_a_152573]
-
și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5. În limita fondului prevăzut de Ministerul Cercetării și Tehnologiei, comisia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/110700_a_112029]
-
alimentară, zootehnie, medicina veterinară, piscicultura, construcții, inginerie seismică, materiale de construcții, reciclare materiale, urbanism, medicina și farmacie, biotehnologie, genetică, matematică, fizică, politologie, management, marketing, istoria științei, istorie și arheologie, economie, protecție socială, sport, turism, filologie, lingvistică, critică și estetică literară, folcloristica, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare. ... (3) Propunerile Comisiei se înaintează spre aprobare ordonatorului principal de credite. ... Articolul 3 (1) Comisia este alcătuită din subcomisii și are în componență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149142_a_150471]
-
PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea, Goergeta, Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale în învățământul primar, ediția a II a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005 Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii,vol. I, II, Editura Kity 1997 Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 1980, 1982. Avesalon, I. - Metodica predării și studiului instrumentelor de suflat și percu��ie, Lito, Conservatorul "C.Porumbescu", București, 1980 Barbu-Bucur, S. Cultura muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989 Barta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
a făcut foarte mult pentru etnia română din Șerbia atât în domeniul învățământului, literaturii și culturii, în general, cât și în mod special în domeniul păstrării limbii române și a cultivării limbii literare, respectiv în domeniul cercetărilor științifice (lingvistică, dialectologie, folcloristica).<br> Renumitul savant român a fost un distins profesor universitar, om de știință și cultură, scriitor, dramaturg, istoric și critic literar, folclorist, autor de antologii, de manuale școlare, de cursuri pentru uzul studenților, cercetător al relațiilor sârbo-române, traducător, dar, înainte de
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
lui B.P. Hașdeu" (Buc., EM, 1971, 362 p.) de I. Mușlea și "Problemele tipologiei folclorice" (Buc., Em, 1971, 362 p.) de D. Caracostea. De acești doi renumiți cercetători ai culturii populare l-a legat de asemenea meditația gravă asupra destinului folcloristicii, efortul de a o elibera de sub tutela literaturii, a esteticii literare și a diletantismului, de a o dota cu instrumentele de lucru necesare, îndelung așteptate. Însă, spre deosebire cei doi, Ovidiu Bârlea și-a delimitat cu fermitate, din dorința de
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
a delimitat cu fermitate, din dorința de a-l cunoaște în profunzime, domeniul cercetării, restrângându-l la fenomenul folcloric, pe care îl studiază în complexitatea lui dialectică. Cunoașterea nemijlocită a folclorului, înregistrarea modernă a creațiilor populare și lecturile din biblioteca folcloristicii universale (îndeosebi din biblioteca germană) au dus la scrierea lucrării " Metoda de cercetare a folclorului" (Buc., EPL., 1969, 326 p.). În studiul său, Ovidiu Bârlea expune critic metodele de culegere a folclorului, precum și modalitățile lui specifice de interpretare. Astfel, cercetătorului
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
un gust estetic special, apt să surprindă realitatea estetică a fenomenului și valoarea artistică a formelor celor mai arhaice, preconizând examinarea „frumosului folcloric din punct de vedere al creatorilor și interpreților acestuia“. În continuare, autorul realizează o vastă sinteză a folcloristicii noastre de la începuturi până în prezent în lucrarea "Istoria folcloristicii românești" (Buc., EER, 1974, 597 p.) precum și prima încercare de sintetizare și selectare a contribuțiilor meritorii și de ierarhizare a valorilor, de la creatori de școală și „folcloriști piloni“ până la culegătorii amatori
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
a fenomenului și valoarea artistică a formelor celor mai arhaice, preconizând examinarea „frumosului folcloric din punct de vedere al creatorilor și interpreților acestuia“. În continuare, autorul realizează o vastă sinteză a folcloristicii noastre de la începuturi până în prezent în lucrarea "Istoria folcloristicii românești" (Buc., EER, 1974, 597 p.) precum și prima încercare de sintetizare și selectare a contribuțiilor meritorii și de ierarhizare a valorilor, de la creatori de școală și „folcloriști piloni“ până la culegătorii amatori care și-au dat aportul la adunarea tezaurului culturii
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]