2,526 matches
-
fapt singura limbă care, în internet, nu beneficiază de un tezaur de cuvinte și expresii precum au cvasi totalitate limbilor vorbite ale globului terestru. Politicul, în special cel educațional, ar trebui să-și asume omisiunea. Cu cine să faci îndrumătorul fonetic și tezaurul limbii când abia ajutorul extern a rezolvat un minim de programe de traducere rudimentar. Cu drept cuvânt nu mai avem o patrie de apărat nici din punct de vedere filologic. Au murit oare toți evreii care au contribuit
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399912802.html [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de “poziție, așezare “ și, în contextual respectiv,”loc “- deși “locație “ înseamnă altceva în limba română;cuvântul classified îl
LIMBA NOASTRĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_al_florin_tene_1385194262.html [Corola-blog/BlogPost/347266_a_348595]
-
către fărbăria bunicilor mei care abia se întrezărea albă prin ceață dincolo de Timiș. Știam că bunicii sunt morți și că acolo nu mai trăia decât uica Ionel, singur, bolnav, pe care toată lumea îl cunoștea după porecla sa, Voghez, ciudată alcătuire fonetică. N-aș fi bănuit niciodată de unde i se trage porecla asta, dacă domnul profesor Bonea, fostul său coleg de clasă, nu mi-ar fi povestit că odată, la o lecție de geografie, uica Ionel, pe atunci elevul Lupea A. Ion
STATUIA SFÂNTULUI NEPOMUK de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1496927832.html [Corola-blog/BlogPost/376618_a_377947]
-
REFLEXIILE UNUI MAESTRU” Vom repeta cuvintele poemului, pentru că se obișnuiește în citirea haikuului (se scrie haikuului, pentru că acest termen este intrat, încetățenit, în limba română, cum și kimono, radio, fadou, embargou la început neologisme; sufixul se scrie legat de cuvânt, fonetic, iar poeții sunt haijini, nu haikuiști sau altfel spus). Elisabeta Iosif “ Iar este toamnă - rostogolit în flăcări/ copacul arde” și vom comenta încet-încet: iar (repetare de cicluri vitale, tristețe ascunsă, resemnare), este (concretețe, realitate ce nu poate fi negată, este
FLORIN GRIGORIU LECŢII DE HAIKU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_lectii_de_haiku_elisabeta_iosif_1353164351.html [Corola-blog/BlogPost/351309_a_352638]
-
Deși face parte din grupa limbilor romanice, limba română se deosebește de celelalte componente ale grupei prin mai multe particularități, specificate de profesoara Viorica Enăchiuc în articolul „Geto-dacii, popor de referință al civilizațiilor antice” (rev. „Dacia Magazin”): • este o limbă fonetică; • articolul hotărât este folosit la sfârșitul cuvintelor; • genitivul este identic cu dativul; • infinitivul verbelor, foarte rar folosit. „INSULA” Cu alte cuvinte, deși este o „INSULĂ” latină într-o mare slavică și ugro-finică, în același timp este și o „insulă” în
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2084 din 14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului § Provine din sufixul turcesc -lı, ce are 4 variante fonetice -lı, -lu, -li, -lü. § În idiomul spoitorilor are trei forme: -l`ïs, -l`uș și -l`is (după subst. ce au ultima vocală a sau ï, o sau u, e sau i înainte de terminație). § De la substantive formează
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1473873951.html [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
Vulcan și Revista Familia, dar și revistele Gazeta Transilvaniei de la Brașov și Tribuna de la Sibiu. Un moment important în secolul XIX îl reprezintă Titu Maiorescu și Junimea", explică profesorul Draica, menționând că este de semnalat rolul Junimii la impunerea principiului fonetic în ortografia românească. Secolul XX, lingvistica modernă, a fost urmărită de autor prin prisma activității unor mari lingviști: Alexandru Philippide, Sextil Pușcariu, Emil Petrovici, Ovid Densuseanu. "Odată cu înființarea Academiei Române, misiunea ei e nobilă: aceea a determinării ortografiei limbii române", a
DUMITRU DRAICA, UN UNIVERSITAR ORĂDEAN PUNE SEMNELE DE PUNCTUAŢIE LA LOCUL LOR de LOREDANA IONAŞ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_draica_un_universitar_oradean_pune_semnele_de_punctuatie_la_locul_lor.html [Corola-blog/BlogPost/342439_a_343768]
-
graiul lor de voie bună/nu l-au dat.” Astăzi ni-l dau.. „aleșii" de voie bună. Înțeleg că fiecare limbă evoluează, mai ales datorită tehnologiei. Dar alta este să introduci cuvinte străine în vorbirea simplă creând astfel o confuzie fonetică atunci când se știe că limba romana are geniul exprimării. Edgar Quinet (1803-1875) scriitor și filozof francez, propunea ca un provensal să meargă să învețe limba sa de la țăranii din Carpați. Ioan NICOARĂ Phoenix, Arizona SUA 10 mai 2015 Referință Bibliografică
LIMPEDE CA APA DE IZVOR de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/ioan_nicoara_1431304133.html [Corola-blog/BlogPost/350849_a_352178]
-
sensului, dar bună de proptea în momente de disperare „ortografică”: OCHI ȘACALI. Scrierea substantivelor (puteți sări acest paragraf și următorul) masculine plural-articulate și plural-nearticulate aflate în formă de nominativ/acuzativ este o interminabilă sursă de greșeli. Așa-zisa noastră ortografie fonetică notează cu același semn atât un „i” scurt (practic, o consoană tematică moale - ca în „arici”, „călători”, „corbi”, „istorici”, „pești”, „șacali” -, sau „i” semivocalic, de exemplu: „boi”, „lei”, „mâncăi”, pui”), cât și un „i” plin, un „i” propriu-zis, un „i
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
să se știe că orice substantiv masculin (evident, dacă nu avem de-a face cu vreun singulare tantum, cum ar fi - pentru cine nu mai știe - „aur”, „lapte”, „orez”, „sânge”) primește, grafic, la plural, un „i” (din punct de vedere fonetic, „i” scris este vocalic, semivocalic sau marcă a unei consoane palatalizate). Dacă, în plus, e determinat prin articol hotărât (în cazul în care ați uitat, precizez, așa, mai colocvial, că articulare hotărâtă e totuna cu o arătare cu degetul, adică
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Strategie_ortografica_machiavelica.html [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
de in, cu pieptul brodat în șiruri colorate. Iia românească are menirea ei firească de a înveșmânta și de a da un plus de semeție trupului. Prefer să scriu cu doi de i acest frumos cuvânt, luând în considerație principiul fonetic și faptul că așa era cândva scris. Îmi amintesc ca prin vis de bunicul meu, din partea tatălui, cum l-am zărit de câteva ori ducându-se la culcare într-o cămașă lungă, albă, care avea cusut pe piept, în dreptul deschizăturii
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1439156856.html [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
si morală a lui Negruzzi se poate analiza si cu privire la forma limbii române. Astfel el pledează pentru valorificarea limbii vechilor cărți, a cărei expresivitate este de necontestat si mai ales a limbii „ce se aude în gura poporului”, pentru ortografierea fonetică a cuvintelor cu folosirea alfabetului latin. În 1833 este printre puținii susținători ai acestei idei (trecerea la grafia latină se va face abia în 1860). El critică eliminarea forțată a cuvintelor străine din limbă, precum cele ungro-turce-grece și slavone, dar
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
și integrate fără infixul verbal -(V)sar se întâlnește formă de participiu cu sufixul -m`Vśi. Pentru sensuri nuanțate, s-a extins pentru unele verbe compuse cu verbul dela (dias) “a da” (al doilea component). Are trei variante fonetice, armonizate cu vocală ultima din rădăcinile verbale: -m`ïśi (după a și ï), -m`uśi (după o și u) și -m`iśi (după e și i). Cuvintele formate au accentul pe
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1481134208.html [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
și celest al netimpului, al interregnului genezic, roșul intens, piric, infernal, insinuat, cu dozări diverse, pretutindeni, cenușiul, negrul chiar, temperat de alb sau dizolvat în albastru sau verde; liniile frânte, amestecul dintre orizontalitate, verticalitate și curbe), semnele lingvistice (titlurile, transcrierile fonetice: “silvu ple”, semnătura colocvială, amicală: “Denisa” etc.), toate concură la întregirea și consolidarea mesajului schițat anterior, mesaj pe care lectura noastră (e doar a noastră, nu are nici o pretenție de generalitate, necum de exhaustivitate) îl descifrează, cu încântare, în suita
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Trec ore sau ani? Secundele se-nlănțuie cuminți, Iar marșul lor mă scoate din minți, Alimentând ai inimii vulcani. S-a inserat sau e devreme? Soare și luna, se-aleargă bezmetic, Păsări brăzdează văzduhul fonetic, Iar eu le ascult de-atâta vreme... Ei bine, eu te-am așteptat, Cu ruga trupului înfășurată-n dor, Imaginând hârjoane de amor, Din care sufletul mi-am înfruptat. Cu mâna ta am scris poeme, Trupul meu doar răscolind dorința
DORINȚĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1454083304.html [Corola-blog/BlogPost/383984_a_385313]
-
al Pârâului Jidovului, după Colțu’ Călimării - denumire ce nu are legătură cu micul recipient în care se ține cerneala, ci provine de la denu- mirea de Calea Mare - numele vechi al drumu- lui Câineni-Perișani-Sălătruc-Curtea de Argeș, printr-o intere¬santă translație fonetică: Colțu’ de pe Calea Mare - Colțu’ Călii Mari -Colțu’ Călimării. Pe Pod a fost dintotdeauna, și încă mai este, teren de porumbi, pentru că, în sat fiind, aceștia, după ce leagă, nu mai trebuie păziți noaptea de urși, viezuri și porci mistreți, așa cum
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
Copilașul - blocat. Uitase. Mama insistă: Mama: Comment s’apelle ça en français? Copilașul (întrebător, după un moment de gândire): Peopeone? Pronunțați “pepene” cu accent franțuzesc și o să vă rezulte cuvântul, pe care, din păcate, mi-e greu să-l transcriu fonetic. Logic că, de când am auzit povestea, pentru mine și Nic nu mai există pepene. Doar “peopeone”. După cum, de când am făcut cunoștință cu “Te roguleț“, nu mai avem nici o treabă cu “Te rog”.
Cum se zice “pepene” în franceză by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19297_a_20622]
-
mult. Se duce Satul românesc și, pe nesimțite, fermecătoarele cuvinte ale graiului local se fac arhaisme. Volumul le conservă în forma lor de când erau vii. Sunt consemnate unele fonetisme, atât cât scrierea obișnuită o permite, adică fără transcriere în simboluri fonetice (firesc, lucrarea nefiind una lingvistică). După rezolvări fonetice (în comunicare) putem deduce că hrănenii au o pronunțată preferință pentru reducerea efortului: ei recurg mult la sincopă („li” pentru „lui”, „să mânce”, pentru „să mănânce”) sau apocopă („tat-to”). Numeroase sunt și
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
fermecătoarele cuvinte ale graiului local se fac arhaisme. Volumul le conservă în forma lor de când erau vii. Sunt consemnate unele fonetisme, atât cât scrierea obișnuită o permite, adică fără transcriere în simboluri fonetice (firesc, lucrarea nefiind una lingvistică). După rezolvări fonetice (în comunicare) putem deduce că hrănenii au o pronunțată preferință pentru reducerea efortului: ei recurg mult la sincopă („li” pentru „lui”, „să mânce”, pentru „să mănânce”) sau apocopă („tat-to”). Numeroase sunt și particularitățile gramaticale - morfologice (pluralul „mânuri”, de exemplu) și
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
indica și un Studiu introductiv, pe care însă autoarea nu a apucat să-l realizeze. Partea a II-a, mult mai amplă decât prima, cuprinde 20 de capitole, pe care le vom împărți în două volume. Volumul II: I. Sistemul fonetic II. Terminologia III. Combinația eufonică IV. Cerebralizarea consoanelor dentale V. Substantivul VI. Adjectivul VII. Pronumele VIII. Numeralul IX. Regulile declinării X. Nedeclinabilul Volumul III: XI. Verbul XII. Conjugarea verbelor XIII. Conjugarea verbelor - continuare XIV. Verbele derivate: clasa a X-a
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 by http://confluente.ro/Cuvant_inainte_la_manualul_de_limba_sanscrita.html [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
iar acesta din natalis, “ naștere” cu ț dispărut, dar în vital se conserva, deci altă trebuie să fie explicația. Corespondentul vegetative al lui craca, brad e aici nai, nae “ramură, craca” în sarda plus el, suf. dim. > nael. Soarele potrivit fonetic e ori nai dintr-o limba din Asia ori naaj din idiomul wolof, Senegal cu semnificația astru diurn. Să se observe că soarele e diminutiv în fr. soleil, rusă solnțe, la fel și în noel, nael. Cel mai mult deconspira
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1402387520.html [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
unor vorbitori, fiind deci o mostră de etimologie populară, și apropierea de substantivul tron, scaunul pe care stă regele, învingătorul în jocul ce-i poartă numele (șah „rege“). 3. S-ar putea invocă și încer¬carea de evitare a legăturii fonetice a lui șatran cu șatra nomazilor prin a > a > o, favorizată pentru primul a de lipsă accentului. Desigur, nu avem pretenția de a fi epuizat toate posibilitățile de explicare etimologica a cuvântului șotron dar, dacă lucrurile stau aproximativ cum au
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1407820325.html [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
a doctoratelor. Limba romani se poate scrie ușor cu alfabetul normal românesc. Dar asta însemna ca ceilați romi din alte țări să nu-l înțeleagă. Și atunci s-a creat un alfabet comun, care nu acoperă nici pe departe diversitatea fonetică a graiurilor rome. Exemplul cel mai îndemână este verbul „a face” în varianta dilectală sârbească CERAU- eu fac. Conform alfabetului înternațional ar trebui scris „ćerau”, formă care oricum nu ar fi înțeleasă de alții romi, pt. că normal este scris
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
leșinată “, “ La botul calului”, etc. Preluarea de englezisme și folosirea lor, în exlusivitate , pentru denumirea unor firme comerciale, în spirit cosmopolit-mimetic , în genul Coanei Chirița lui Caragiale, care din “furculiță “ făcea “ furculision “. E cazul, de exemplu, al preluării prin traduceri”fonetice” și mimetic-grafice- ridicole și greșite- și nu semantice a recentelor achiziții de vocabular: din englezescul location au făcut, de-a dreptul “locație “ , în loc de “poziție, așezare “ și, în contextual respectiv,”loc “- deși “locație “ înseamnă altceva în limba română;cuvântul classified îl
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ...! CINE O APĂRĂ DE POLUARE? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365755247.html [Corola-blog/BlogPost/345833_a_347162]
-
vederea pe profesorul ieșean George Ivănescu, autorul volumului „Istoria limbii române” (edit. Junimea,1980). O lucrare cu o documentație amplă, cu explicații tehnice privind formarea cuvintelor și cu demonstrații științifice în fonologie, arătând care sunt factorii de influență ai limbajului fonetic la români, în funcție de structura organelor articulatorii. Mă rog, un autentic savant al limbii românești cu o bogată erudiție care i-a permis să emită teorii cu privire la schimbările fonetice în limbă, respectiv adaptarea limbii latine la specificul organelor articulatorii și psihicul
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]