73,246 matches
-
adevăr, a publicat mai multe cărți decât a scris “. Dacă filosofia a adoptat o poziție relativ clară pentru o perioadă istorică în problema reflectării materialității în spirit, critica de artă și cea literară nici măcar nu și-a delimitat obiectul sau formulat termenii problemei, nicidecum să răspundă la ea. Cu toate acestea critica recunoaște sinceră, privind raportul valoare-autoritate, că este practicantă pătimașă a unui empiriocriticism al valorilor,căci, nu-I așa, făcându-le vizibile, formă mascată a publicității, le dă viață. Este
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 by http://confluente.ro/Critica_literara_si_de_arta_impune_op_al_florin_tene_1336205561.html [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
cu povești spuse unul altuia ciclic. Continuându-și drumul, cam de două milenii fără un sfert, Ionel al nostru a întâlnit pe bădie Boliay din Târgul Mureș care i-a povestit cum a reușit el să dovedească că Euclid a formulat cam confuz ceea ce se numește „paralele”. Ionel, care le cunoștea acum de la sursă, precizează: Vrei să spui postulatul paralelelor care sună: Două drepte tăiate de o secantă se întâlnesc de acea parte a secantei pentru care suma unghiurilor interne este
POVESTE PENTRU MĂMICI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1441811426.html [Corola-blog/BlogPost/378205_a_379534]
-
va rezulta marginalizarea studiului culturii romilor, mai degrabă decât acordarea respectului și rigorii pe care le merită. Consiliul Europei a avut odată o reputație pentru a pune la punct cauzele cauzelor drepturilor omului și pentru a folosi dovezi pentru a formula politici. Ar trebui să încerce să recâștige această reputație, să nu o sacrifice în numele corectitudinii politice." Pe noi nu ne interesează grupul vizat de Yaron Matras, ci motivația adusă ca argument, si anume, teama lui Yaron Matras de autodefinire IDENTITARA
YARON MATRAS ŞI FRICA DE CERCETĂTORII NATIVI. ERORI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497328973.html [Corola-blog/BlogPost/381507_a_382836]
-
realizat statistici pentru 70 de țări; din România, sunt selectați, într-un eșantion reprezentativ, aprox. 5 000 de elevi Interesant este, dincolo de reflexul nostru de a nota imediat pe ce loc este România în acest clasament, modul în care sunt formulate întrebările pentru copii și măsura în care acestea reflectă impactul educației instituționalizate pe o generație de tineri, care, la 15 ani, au deja toate modurile de operare mentală definite. Adică sunt formați, după 8-9 ani de intervenție cognitivă, socială, fizică
Mândri că suntem mediocri by https://republica.ro/mandri-ca-suntem-mediocri [Corola-blog/BlogPost/337858_a_339187]
-
pluridisciplinaritate. Și, în sfârșit, fiindcă solvabilitatea cuvântului meu nu acoperă nici pe departe condiția de girant pentru o asemenea operă magnifică, am să suplinesc (măcar pentru o concluzie de final) indisponibilitatea mea cu autoritatea poetului-academician Nicolae Dabija, care, răsfoind Albumul, formulează concentrat două judecăți care dau expresie absolută valorii “Rugii pentru Neam” a dlui Pavel Bălan: “ Lângă Biblie și Ceaslov - acolo e locul ei.[...] O carte de azi despre ziua de ieri și pentru ziua de mâine.” Gheorghe Pârlea, jud. Iași
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1487955484.html [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
lui Wlodzimierz Lugowski. Teoria panspermiei, căci despre ea este vorba - adică teoria originii extraterestre a vieții, viață care circulă prin tot Universul cu ajutorul asteroizilor, al cometelor sau al planetoizilor, însămânțând planetă după planetă - nu este deloc nouă. Ea a fost formulată în secolul al V-lea î.Hr., de către filosoful grec Anaxagoras. Apoi, așa cum s-a întâmplat cu multe dintre marile idei ale savanților antici, și aceasta a fost uitată. A trebuit să treacă aproape două milenii și jumătate pentru ca suedezul Jöns
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
de lucruri, ba chiar să o agraveze, înlocuind actualii guvernanți cu cei înlăturați cu puțini ani în urmă pentru corupție și incompetență, manifestate într-un grad incomparabil mai mare. Ceea ce pare să ceară strada, deși nu are capacitatea s-o formuleze este înlăturarea sistemului cleptocratic ce a funcționat non-stop, transpartinic după revoluția din decembrie 1989, și căruia revoltații de acum ar dori să-i pună capăt. Numai că aici vorbim de economia de piață, de cea care a creat stratificarea socială
SISTEMUL, ÎNTRE CLEPTOCRAȚIE ȘI PROTECTORAT by http://uzp.org.ro/sistemul-intre-cleptocratie-si-protectorat/ [Corola-blog/BlogPost/94145_a_95437]
-
bombă: ”România, protectorat american?” Iar ca explicație, fără semnul întrebării, următorul subtitlu: De ce ar fi cea mai bună veste posibilă.” Chiar, de ce? În interiorul revistei, preț de vreo cincisprezece pagini, se dezvoltă și această nedumerire, dar important este că s-a formulat teza atât de explicit și aș zice într-un context atât de semnificativ. Întâmplător, deși nimic nu este întâmplător în materie de geopolitică și publicația în cauză asta face, geopolitică, în numărul amintit (octombrie - noiembrie 2015) un prim capitol este
SISTEMUL, ÎNTRE CLEPTOCRAȚIE ȘI PROTECTORAT by http://uzp.org.ro/sistemul-intre-cleptocratie-si-protectorat/ [Corola-blog/BlogPost/94145_a_95437]
-
După ceva ani în organizații non-profit unde am avut șansa să lucrez și să observ sute de voluntari, mii de donatori, și acum într-un program educațional inițiat în mod voluntar tot de o mână de oameni, îmi permit să formulez ideea asta: suntem încă puțini și nu se vede nici măcar la scară medie. Tot puțini sunt cei care își iau viața în propriile mâini și au curajul să schimbe lumea lor mare. Precum cei din povestea noastră, tineri până în 30
„Nu e perfect, dar e modelul generației noastre. Ai mei n-au înțeles mult timp ce fac, așa că i-am adus să vadă”. Sub 30: joburile, călătoriile, lumea by https://republica.ro/znu-e-perfect-dar-e-modelul-generatiei-noastre-ai-mei-n-au-inteles-mult-timp-ce-fac-asa-ca-i-am-adus-sa [Corola-blog/BlogPost/338327_a_339656]
-
pe săptămână și toate posturile. Și că rumegușul poate să înlocuiască lemnul. Că lampa cu gaz n-a murit. Iar dorința de a i se repartiza o țeapă celor care aveau „grijă” de siguranța noastră nici măcar mental nu mi-o formulam. Dar dacă mi s-ar fi dat un pistol cred că aș fi cerut trei cartușe. 10. Credeam că dacă Țepeș a ajuns la cifra de 20.000 de înțepați, eu... m-am rugat să fie iertați. Privind acum la
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
față neajunsul, pentru a nu ieși din competiție și sfârși catalogați drept ”loseri” (perdanți). Ei se simt dublu vinovați, tocmai pentru că nu fac față ”obligației” de a fi fericiți. Profesorul Viktor E. Frankl, fondatorul curentului modern al logoterapiei în psihanaliză, formulează situația concis și clar, în termeni medicali: Filozofia actuală a igienei noastră mentale pune accent pe ideea că oamenii trebuie să fie fericiți, pentru că nefericirea este un simptom al unei insuficiente adaptări. Un astfel de sistem de valori ar putea
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1483880134.html [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
o carte bună de umor din peisajul literar românesc. Ce îmi recomandați? Al. Fl.Ț. Vă recomand cărțile lui Cornel Udrea și cartea „Fabule trăsnite” de Gavril Moisa. MDP: Ce nu v-am întrebat și ați vrea să știe cititorii. Formulați o întrebare și răspundeți, vă rog. Al. Fl.Ț. Dacă v-ați naște a doua oară tot scriitor ați dori să fiți? Da. Maria Diana Popescu Referință Bibliografică: Dialoguri privilegiate / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 394
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
urma urmei, împărații și regii decideau soarta lumii, puteau porni sau opri războaie, punând în joc soarta milioanelor de oameni. Nu doresc ca prin acest eseu să demonstrez existența lui Dumnezeu. Nici să dau vreun răspuns întrebării pe care am formulat-o la început. Las pe fiecare dintre voi, ca prin propria-i conștiință, să-și dea singur răspuns. Poate că răspunsul pe care îl veți da, vă va schimba viața în bine, definitiv, pentru toți anii ce vor urma. Trebuie
CE ESTE VIAȚA? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1471688715.html [Corola-blog/BlogPost/379300_a_380629]
-
limbii lor. Numai că asemănarea dintre cele două limbi a făcut aproape imposibilă deosebirea cuvintelor din fondul limbii geto-dacilor, de cuvintele împrumutate de la romani. De aici confuzia și capcana în care au căzut marii erudiți ai limbii române care au formulat teoria latinistă. Deși este foarte greu să combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
în funcție de împrejurări și parteneri de discuție. Legea circulației cuvintelor Sunt, însă, unele cuvinte considerate neologisme la vremea intrării lor în limba română, care au dispărut pe parcurs din vorbirea curentă, odată cu dispariția factorilor care au determinat adoptarea lor. Hajdeu a formulat în lingvistică legea circulației cuvintelor prin care definește și caracterizează o limbă la un moment istoric dat, nu după numărul de cuvinte existent în limbă la acel moment, ci după frecvența folosirii lor în vorbire. Această frecvență este determinată de
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Mânăstirea Radu Vodă. Cum va ajunge Angerer fotograful capitalei vom afla joi, 6 noiembrie, de la Emanuel Bădescu. Emanuel Bădescu este bibliotecar în cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Române. Licențiat în istorie, a colaborat cu peste 1000 de articole la revistele Formula AS, Magazin Istoric, Lumea Magazin, Historia, Descoperă, la Ziarul de Duminică și la multe alte publicații. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-București, Imnurile naționale la români, Bucureștii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc și alte povești din București. Este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fotograful-ludwig-angerer/ [Corola-blog/BlogPost/93901_a_95193]
-
sructura, rolul și caracterul românesc al boierimii oltene așa cum fusese el fundamentat în Epoca Brâncoveanu. În această epocă și boierimea din Oltenia ( ca de altfel a întregii Țări Românești) este supusă unei puternice presiuni economice care o influențează profund. Acuzația formulată de cronicarul Radu Popescu, la adresa lui Constantin Brâncoveanu referitor la faptul că în timpul domniei acestuia s-ar fi dublat obligațiile către Poartă nu ține seama de cursul de schimb și comercial al monedei aur( în scădere) fașă de perioada anterioară. Lărgirea
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
de la Cumpătul, Sinaia, plonja mereu în lumea creatorilor de artă. În discuția cu Iosif Sava privitor la emisiunea lui radiofonică săptămânală „Invitațiile Eutherpei”, unde partea comentariilor redactorului era prea amplă în raport cu conținutul muzical, tânăra de atunci are curajul de a formula clar întrebările, de a face observații. Ea recunoaște că pentru”imensul lui potențial, radioul nu îi era suficient.“ Mai bine valorificat cu erudiția sa de muzicolog și filozof, Iosif Sava realizează săptămânal emisiunea “Serată muzicală TV” începând din 1980. După
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
si 20 de pictori români. Vom continua” - spune Cristina Ștefan în scurta prezentare de la începutul Antologiei. Fără nici un merit din partea mea, ci în ordine alfabetică, deschid Antologia cu un grupaj de versuri reprezentative, inedited, de substanță spirituală dacă se poate formula așa, versuri asupra cărora nu voi insista, din motive lesne de înțeles. Următoarea poetă este Mihaela Nicoleta Aionesei iar ilustratorul este Ștefan Suditu. Ea definește sintetic rostul poetului și al creației, într-o străfulgerare de inspirație copleșitoare și cu totul
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
pată, în neant! / E între noi un gol gigant, / Ce îmi sugrumă-ncet ființa. / Tu-Necuratul, eu-Căință!” Anaforă susținută cu virtuozitate (din păcate, în revărsare verbală nevrotică) în „Flacără” și în „De ce plouă, oare?” Peste tot, tensiune. Dar și vers fin, formulat în genul confesiunii. „M-am învățat cu liniștea, / Oricât ar fi de-apăsătoare și rea. / Îmi aduce tristețe, dar și libertate / De-a-mi face vise, de-a pleca departe. Mă lasă să-mi fac din minciuni speranțe, / Să ridic din
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
nou ea- iar aceasta este un criteriu estetic și ține de valorile positive ale comunicării- și nu prin ceea ce nu este ea. Principiul că stilul reprezintă o abatere, o deviere, prin care limba poetică se opune normei lingvistice, a fost formulat de Ch. Bruneau și preluat de la acesta de P.Valery, așa cum ne spune St.Ullmann. Definiția stilului drept abatere ( ecart) este făcută în termini negativi, adic ă aflăm din ea ce nu este stilul și ce este el. În felul
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Asemanarile_dintre_alegere_al_florin_tene_1385191823.html [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
de fluxul individual al sentimentelor și emoțiilor, adică îl înfățișează într-o ambianță nouă, obiectivă și subiectivă în același timp, de concept viu, de adevăr trăit. Așa cum nu există reprezentare a realității în afara conceptelor prin care gândirea construiește raționamente și formulează adevăruri despre ceva- ce există în sine, și independent de gândirea conceptual, dar care se reflect în ea- tot astfel nu există reprezentare poetică a realității individuale în afara cuvintelor private ca mijloace de expresie organizate în întreguri sonore și semantic
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Asemanarile_dintre_alegere_al_florin_tene_1385191823.html [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
și să ne descânte de bine. Asta e un vrăjitor care face doar magie albă și nu lucrează cu diavolii. Stanca a mai fost o dată cu femei de pe luncă, prietene de ale sale, la el. I-au găsit adresa în revista Formula AS și mi-au zis că se duc la el și mahări din ăia din parlament, actori și alte personalități renumite căci leacurile sale fac minuni. Mă duc și eu cu Stanca și dacă vrei să mergi cu mine, ar
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
să o respingă, „dacă în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea de executare a pedepselor privative de libertate și prezentele instrucțiuni”. Inspecția Judiciară notează în raport că „cel mai mare număr de persoane private de libertate care au formulat cereri de acest tip, respectiv 53, provind de la Penitenciarul Rahova (23) și Penitenciarul Jilava (30), ambele situate în raza teritorială a Curții de Apel București, acestea întocmind, în total, un numar de 142 de lucrări, apreciate ca având caracter științific
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? by http://uzp.org.ro/si-cand-veti-cere-scuze-profesorilor-terfeliti-domnilor-deontologi/ [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]
-
2013, astfel că în lipsă normelor de aplicare a legii condițiile pentru realizarea unei lucrări sunt stabilite în continuare prin Decizia din 2011 a directorului ANP. „Actuala reglementare nu permite oferirea unor răspunsuri pertinente la întrebările legitime care au fost formulate precum: Ce este aceea o lucrare științifică? Cum este elaborată? Cine supraveghează întocmirea ei? Cine răspunde pentru stabilirea caracterului științific? Este lucrarea autentică? Cum au persoanele private de libertate acces la bibliografia necesară elaborării unei lucrări academice?”, avertizează instituția. Această
ȘI CÂND VEȚI CERE SCUZE PROFESORILOR TERFELIȚI, DOMNILOR ”DEONTOLOGI”? by http://uzp.org.ro/si-cand-veti-cere-scuze-profesorilor-terfeliti-domnilor-deontologi/ [Corola-blog/BlogPost/93580_a_94872]