8,242 matches
-
coadă de halebardă bine țintită, între picioare, îi temperă elanul și-l făcu să se prăbușească destul de inestetic la niște picioare ițite și ele din mormanul de haine aurii. De sub oaie ieși o voce subțire care-i porunci, într-o franceză cam ciudată, să se ridice și să se prezinte. Extrem de uimit, în viața lui nu mai auzise oi vorbind franceza, Verdunel se ridică și privi năuc la ciudățenia din roabă. De sub oaie doi ochi reci îl priveau cu o scârbă
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
picioare ițite și ele din mormanul de haine aurii. De sub oaie ieși o voce subțire care-i porunci, într-o franceză cam ciudată, să se ridice și să se prezinte. Extrem de uimit, în viața lui nu mai auzise oi vorbind franceza, Verdunel se ridică și privi năuc la ciudățenia din roabă. De sub oaie doi ochi reci îl priveau cu o scârbă infinită. - Frate, am belit-o, gândi el cu o surprinzătore luciditate! Nimerii la regele balamucului! Dacă nu sunt atent mă
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
nu mai întreb de ce. Da-mi place că o faceți cu chestiile alea de aur în formă de mânuță... Hai, că sunteți de tot râsul... Verdunel însă nici nu zâmbi, ci doar închise telefonul, se închină ceremonios și spuse în franceza lui care putea fi destul de ușor considerată cea de pe vremea lui Catorz: - Preastrălucite, divinul tău trup este în plină putere chiar dacă unele mici neajunsuri vă mai pun la încercare. Până și Preasfântul Părinte mai are uneori dureri de tot felul
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
la Mihail , cu „Mă ucide ea„. L-am văzut la tv. doar o dată , dar, dacă vreau, mi-l fredonează ea, că-l știe... Oana este in clasa întâi , citește și scrie , învață engleză și germană la școală, un pic de franceză cu mine acasă și mai folosește uneori , degetele în loc de socotitoare , doar ca să fie sigură ! Ea fredonează și-și mișcă umerii în ritmul melodiei „Mă ucide ea.../ Îmi bate inima...„ Eu ascult atentă, să ințeleg mai bine --- „Mă ucine ea... Îmi
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
aleg varianta cea mai simplă , definind : „Tot ce se vede și se poate pipăi este substantiv„ . Deci „masă, covor, scaun, televizor, calculator„ sunt substantive. S-a bucurat Oana și a numit mai toate substantivele din casă în romană și-n franceză, în engleză și-n germană . Apoi, rotindu-și ochii în cap, a avut o întrebare mai subtilă. „Și iubirea? „ „Și iubirea...„ „Substantiv !„ zic , într-un târziu , prinsă în capcană. „Nu , nu e bine ! Să-l întrebăm pe bunicu' !„ „Hai, lasă
ȘI IUBIREA? de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487157610.html [Corola-blog/BlogPost/372506_a_373835]
-
ei”, că vrea să-mi dea „tot ceea ce nimeni nu îmi va putea lua niciodată”, educație, cultură. Din puținul pe care îl câștiga mi-a luat profesori de istorie, de pian, de limbi străine. Așa am ajuns să vorbesc curent franceza și engleza de mică, și să citesc romane polițiste în germană. Cred că tot mama mi-a insuflat ambiția de note mari, căci îmi rupea din caiet pagina scrisă neglijent și mă scula la 5 dimineața s-o rescriu caligrafic
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
mi-o pot explica. L-am întrebat întâi pe dr. Costea: ,,Sunteți căsătorit? Vă plac femeile? Și despre mine ce credeți? căci eu sunt convinsă că sunteți bărbatul cu care vreau să mă căsătoresc...” Și el mi-a răspuns în franceză, căci nu mai știa bine româna (emigrase în 1946): „Sună ca în Micul Prinț” ... după care a plecat înapoi la el acasă în Statele Unite. În vara lui 1972, imediat după ce mi-am dat examenul de diplomă, am făcut o cerere
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
la 25 ani de una singură, n-ai nici un ban, nu cunoști pe nimeni. Aveam însă încrederea, inconștiența tinereții că voi reuși. Cum? Nu știam, dar nu concepeam ca nu voi putea să mă descurc. Sigur, faptul că vorbeam curent franceza, și că aveam o meserie practică, și o fire bună, toate m-au ajutat. Aproape un an am lucrat „ilegal” la un birou de arhitectură al unui șmecher marocan care avea o motocicletă Harley Davidson impresionantă. Șef era arhitectul român
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
una din doamnele care lucra acolo (era și pictoriță, avusese un tablou expus la Salon d’Automne, aș vrea să-mi amintesc numele ei, dar nu reușesc) s-a apropiat mai mult de o bulgăroaică, Kathy, care terminase studii de franceză la Sofia, și de mine. Căci noi eram cele mai „cu carte.” Restul emigranților din acea perioada care veneau la IRC erau componenții trupei de circ din capitala Bulgariei; toți rămăseseră în același timp cu noi. Și această doamnă ne
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496371579.html [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
-o în sfera de interes, susținând că este și limba lui Tolstoi, și a lui Pușkin, nu numai a sovieticilor. Îndrumată astfel, am dat curs unei înclinări naturale și, mai târziu, am urmat cursurile Universității București, unde mi-am perfecționat franceza și spaniola. - În poemul Mama, apărut sub semnătura poetului Constantin Barcaroiu, în anul 1948, am descoperit un adevărat simbol al suferinței, al resemnării... Este cutremurător acest poem. - E închinat mamei sale, pe care a iubit-0 nespus. Drumul vieții l-a
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
rachetă Nasa - Sky Lab - se va prăbuși tocmai în capul lor. Astfel Albertine și familia ei vor avea parte de o aniversare plină cu peripeții în care toată lumea se va petrece. Skylab, „laboratorul din cer” care dă titlul original în franceză, a fost prima stație americană din spațiu. A fost lansată pe 14 mai 1974 și s-a dezintegrat deasupra Oceanului Indian pe 11 iulie 1979, la reintrarea în atmosferă. Numeroase resturi ale stației au căzut în vestul Australiei și nu în
"Le Skylab" la Cityplex Braşov by http://www.zilesinopti.ro/articole/3435/le-skylab-la-cityplex-brasov [Corola-blog/BlogPost/97405_a_98697]
-
la Liov, unde ocupă, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul de a scrie opara sa literară ”Țiganiada “. În prefața lexiconului său, scriitorul vorbește astfel despre înstrăinarea sa:” ... abia călcai strămoșescu pământ, când întâmpiându-mă toate împotrivelele, fui silit iarăși
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
de liceu? Constantin LUPEANU: Am avut profesori de rară ținută, care știau să insufle elevilor, indiferent din ce mediu veneau, dragostea de carte. Iată: Miti Teodorescu la limba română, Rezeanu, diriginte și profesor de geografie, Papadopol și Valeriu Pisoski la franceză, Codreanu la chimie, Piscati la matematică, profesori formați la școala veche, cărturari cu dragoste de cultură, și nu pot să o uit pe tânăra profesoară de geologie, Andrei, de care eram cu toții îndrăgostiți, iar eu am obținut nota maximă, o
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
un omagiu. Un semn de iubire. Doina DRĂGUȚ: Te rog. Noroc că ați fost numai 5! Constantin LUPEANU: Scriitorul George Timcu, Mihaela Guga, căsătorită cu scriitorul Bănulescu, Amarili Avram și Ruxandra Marinescu, mai mare decât noi, ea vorbea curent engleza, franceza și italiana, și a lucrat pe la ambasade apusene, cred. Vreau să spun că fusese o concurență ridicată, 13 pe un loc! Doina DRĂGUȚ: Ești un foarte bun cunoscător al culturii, civilizației și spiritualității chineze. Multă lume crede că ai studiat
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
a apropiat de el un lungan „binevoitor”: --Ce-i, tataie, nu știi cum să procedezi? Fă, domnule, un contract de franciză cu firma noastră și taximetrezi liniștit sub umbrela ei! Nu te doare capul. Nu pricepea deloc cum stă chestia cu „franceza” asta. De ce franceză și nu română? A zâmbit lunganul și l-a dus la Direcția Companiei, unde a semnat un contract de franciză. După ce l-a semnat, l-a citit: --Bine, domnule, eu cu munca, eu cu cheltuielile, cu benzina
FRAGMENT 1 DIN NUVELA TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415209830.html [Corola-blog/BlogPost/384090_a_385419]
-
de Festival, se bucură în fiecare dimineață de soarele care răsare din albastrul infinit al mării și se-ntristează în fiecare seară, când trebuie să-i spună noapte bună. - Îl caut pe domnul de Vitto ! îi spune Mihai, într-o franceză puțin accentuată, bărbatului în uniform exagerat de scrupuloasă, de la recepție. - Sunteți așteptat ? - Da . - Un moment , s’il vous plait ! Apasă butonul telefonului, dar imediat i se răspunde. E semn că regizorul n-a-ntârziat atât de mult la petrecerea de aseară. Dacă
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453228880.html [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
prezent, dar care, în general, sunt lipsite de orice viitor, fiind lipsite de orice fiosofie. Și, dacă prin editorialele sale, prin orientarea revistelor editate, ca și a polemicilor susținute, Jean François Revel, a devenit cel mai academic condei din publicistica franceză, pentru noi, cei dinspre estul continentului, el se demonstrează a fi cel mai avertizat critic contemporan al practicilor rezultate din filosofia politicilor comuniste. Prin traducerile de la „Humanitas” precum „Cunoașterea inutilă", „Revirimentul democrației", „Marea paradă. Eseu despre supraviețuirea utopiei socialiste", cititorul
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_o_bibliografie_corneliu_leu_1360234810.html [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
locuiește în București de la 20 de ani, lăsând liniștea pădurii pentru agitația citadină. Speră ca într-o zi să refacă traseul în sens invers. A absolvit în 1989 Facultatea de limbi străine, secția franceză-română, din cadrul Universității București, și a predat franceza câteva luni într-o comună din țară, experiență care i-a inspirat povestirea care dă și titlul primei ei cărți. Din 1990 lucrează în presă, perioada cea mai frumoasă considerând-o a fi între anii 1997-2004, de redactor la revista
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
În 2005 obține, cu articolul „Emanciparea post-cratițe”, publicat în „Psihologia azi”, Marele Premiu al UNDP al competiției media cu tema „Ești parteneră la decizie”. În același an primește Premiul ambasadei Indiei pentru promovarea culturii indiene în România. Face traduceri din franceză, în special cărți de psihologie, și traduceri din bengali. În 2008, la editura Polirom a publicat „Cele mai frumoase basme bengaleze”, traduceri realizate din bengali, având onoarea de a fi cotraducătoare a cărții, alături de reputata scriitoare, traducătoare și cercetătoare Amita
CUM S-A FĂCUT DE NU MI-AM BĂTUT COPILUL de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Carmen_musat_coman_cum_s_a_facut_de_nu_mi_am_batut_copilul_carmen_musat_coman_1327653297.html [Corola-blog/BlogPost/340592_a_341921]
-
în filozofie și matematică, totodată fiind și o pianistă talentată. La vârsta de numai opt ani, Cella a cunoscut primele succese. A avut parte de o educație aleasă, în familie vorbindu-se exclusiv despre literatură, artă și muzică. Vorbea fluent franceza și germana. A urmat cursurile de pian la Conservatorul din Paris, iar la vârsta de 14 ani i-a cântat un vals de Chopin lui I.L. Caragiale , la Viena. Marele dramaturg a fost copleșit de talentul ieșit din comun al
ROMANI CELEBRI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Romani_celebri.html [Corola-blog/BlogPost/340714_a_342043]
-
-i năucească pe nepricepuți și să agreseze limba română. Toate aceste barbarisme bat la poarta cetății Limbii Române cu gândul s-o cucerească și să o transforme într-un „pașalâc” lexical. Vor să devină neologisme-contese pe domeniile altor neologisme-baronese din franceză, ori vechi cuvinte românești, care mai încearcă să poarte mesajele noilor activități îngâmfate, pline de importanța lor...electronică. De aceea au intrat cu bocancii lor lingvistici în viața noastră cea de toate zilele. Monstrul PiSi Am făcut PiPi pe noi
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Lagos. Timp deluni de zile ar trebui unui cercetător ca să studieze ,,arta africană'' atât derăspândită prin diversele și numeroasele state, care se află -unul față decelălalt -la distanțe obositoare. În Magnin, nu se găsesc vorbitori delimba engleză și mai rar franceza. În Angola-unde războaiele se țin lanțsau sunt răscoale sângeroase, trebuie să fii prevăzător, doar Mozambiculeste mai primitor.Să ne oprim, totuși, la câțiva artiști care s-au afirmat și au putut fiistudiați. John Funde, un artist care trăiește pe marile
ARTA AFRICANA 2 de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1485968425.html [Corola-blog/BlogPost/347121_a_348450]
-
pe noi în loc, pe mine și pe mirandoline, cum am auzit că le zice Geraldine și-n gând, și tare prietenelor noastre. Vor interacționa ele cu noi, ne vor spune unde, ce și cum... și-n limba maternă și-n franceză - Nicole, și-n nemțească - Lixandra, și-n engleză - Agripina! Păi ce crezi?! o mai zgudui c-o-ntrebare Lili pusă și ei personal, dar voit camuflată de rest, așa din respect pentru Nicole. Trezindu-se din amorțeală drumului și observând
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
În fine, nici nu divorțase. Emigrase, explicase mama curioșilor interesați, emigrase cu ocazia unei excursii în Etranjeria. Unii chiar se-ntrebaseră unde vine țara, dar Nicole îi lăsase nedumiriți. Să moară proști! dacă nici atât nu știu: că étranger înseamnă-n franceză străin. Dar peste ceva timp, ne pomeniserăm la ușa casei cu o coniță pe care nu scria decât Disperare, nu Dragoste, interesându-se dacă Arthur vine la noi când lipsește de la ea? Rămasă interzisă, mama o lămurise că trecuse ceva
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceza; cea de-a doua ediție a abordat, timp de trei sesiuni, avangarda sovietică; ediția a treia se ocupă, într-o sesiune unică, de avangardele germană și olandeză. *** Artiști: Walter Ruttmann, Carl Mayer, Joris Ivens, Mannus Franken Concept și viziune curatoriala
EDIŢIA A III-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Igor_mocanu_avangarda_revizi_igor_mocanu_1384759439.html [Corola-blog/BlogPost/368575_a_369904]