21 matches
-
de ani deși în chintesență a fost ridicat și s-a menținut pe temelii seculare. Da, dar civilizația romană avea sub temelie, îngropată în straturi peste straturi arheologice, pietrele de la templele moștenirii culturale și spirituale eline, egipteane, persane, traco-dacice, cartagineze, frigiane. Calul Troian al culturilor și al religiilor a pătruns în Roma și eternele valori create de antichitatea greacă și indirect și de cea egiptană i-au substituit și stimulat nevoia și dorința de nemurire istorică și culturală. Când zeii panteonului
DESPRE TELEOLOGIE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1487608120.html [Corola-blog/BlogPost/354216_a_355545]
-
pașoptiști că emblemă pe unele documente și efecte, inclusiv pe cocardele de revoluționar din Țară Românească. Pe moneda din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei compoziția gravata conține figuri heraldice simbolice ale Revoluției române din anul 1848 (cască frigiana și steaguri tricolore încrucișate). Stema României și anul emisiunii "1998" sunt amplasate una sub altă, în partea inferioară a aversului monedelor, dedesubtul compoziției heraldice. Inscripția "ROMÂNIA" este amplasată în partea superioară, urmând circumferință monedei. Valoarea nominală, gravata central pe orizontală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121412_a_122741]
-
anatoliană (Frigienii vorbeau o limbă indo-europeană asemănătoare într-o oarecare măsură cu greacă, diferită de restul limbilor anatoliene), purtată în antichitate de sclavii eliberați (liberții) din Romă antică. Însuși Paris, fiul lui Priam, este considerat frigian și reprezentat purtând căciulă frigiana, purtată și de zeul Mithra. Boneta frigiana de culoare roșie și cu vârful îndoit înainte, a fost adoptată și de revoluționarii francezi, care au facut Revoluția franceză din 1789, ca simbol al luptei pentru libertate. Aceasta s-a raspandit ulterior
Bonetă frigiană () [Corola-website/Science/321946_a_323275]
-
într-o oarecare măsură cu greacă, diferită de restul limbilor anatoliene), purtată în antichitate de sclavii eliberați (liberții) din Romă antică. Însuși Paris, fiul lui Priam, este considerat frigian și reprezentat purtând căciulă frigiana, purtată și de zeul Mithra. Boneta frigiana de culoare roșie și cu vârful îndoit înainte, a fost adoptată și de revoluționarii francezi, care au facut Revoluția franceză din 1789, ca simbol al luptei pentru libertate. Aceasta s-a raspandit ulterior peste tot acolo unde au ajuns armatele
Bonetă frigiană () [Corola-website/Science/321946_a_323275]
-
îndoit înainte, a fost adoptată și de revoluționarii francezi, care au facut Revoluția franceză din 1789, ca simbol al luptei pentru libertate. Aceasta s-a raspandit ulterior peste tot acolo unde au ajuns armatele Franței. În prezent, Marianne purtând boneta frigiana a devenit un simbol al Republicii Franceze. Boneta frigiana a fost folosită ca simbol republican în statele Americii Latine, eliberate de sub dominația Spaniei. Boneta frigiana figurează pe sigiliul Senatului Statelor Unite ale Americii.
Bonetă frigiană () [Corola-website/Science/321946_a_323275]
-
care au facut Revoluția franceză din 1789, ca simbol al luptei pentru libertate. Aceasta s-a raspandit ulterior peste tot acolo unde au ajuns armatele Franței. În prezent, Marianne purtând boneta frigiana a devenit un simbol al Republicii Franceze. Boneta frigiana a fost folosită ca simbol republican în statele Americii Latine, eliberate de sub dominația Spaniei. Boneta frigiana figurează pe sigiliul Senatului Statelor Unite ale Americii.
Bonetă frigiană () [Corola-website/Science/321946_a_323275]
-
ridicat altare lui Marte și zeităților germanice Ricagambeda și Viradechtis. Dintre multele zeități pe care le venerau soldații romani, se pare că cel mai răspândit era cultul lui Mithra. Acesta era un zeu iranian care era înfățișat cu o căciulă frigiana pe cap. Templele închinate lui Mithra semănau cu niste peșteri. În secolele II-IV d.H., mithraismul a fost primul competitor al creștinismului.
Religia în armata romană () [Corola-website/Science/321370_a_322699]
-
Numele acesteia îl poartă ținuturile tracilor, cunoscute înainte sub denumirea de Pèrke (fragmentul 13 din "Bithynica"). Rădăcina indogermanică „per-/pir/per(k)” semnifică „stânca”, „piscul” sau "piatra", ceea ce denotă cultul tracic al unei divinități a munților, identificată de greci cu frigiana Cybele. Fiul acesteia s-a numit Pèrkos sau Peiros și a fost venerat chiar și în epoca Imperiului Roman, sub forma de "Heros equitans", a unui războinic trac călare, reprezentat uneori pe pietrele funerare romane. Toponimul Pirin/Perin al munților
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
religioase, manifestările artistice. Scriitorul antic Dio Chrysostom spunea: "geții sunt mai înțelepți decât aproape toți barbarii și mai, asemenea romanilor. Teoria cea mai plauzibilă asupra etimologiei numelui de „daci” este aceea prin care „daci” este pus în legătură cu cuvântul "dáos" din frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor), care se traduce cu „lup”. După mărturiile anticilor dacii înșiși își spuneau "dáoi". Acest lucru poate explica forma de lup a stindardului geto-dacic. O altă variantă a etimologiei numelui de „daci” este acea prin care
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
etimologiile propuse pentru numele de "daci" este și cea care îl presupune ca derivând din "daca" ("cuțit, pumnal", arma caracteristică populațiilor geto-dace). Dar ipoteza cea mai plauzibilă pare a fi cea care leagă acest nume de "dáos", cuvânt care în frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor) înseamnă "lup". După mărturia lui Strabon, dacii înșiși își spuneau "Dáoi". Pare destul de probabil că numele lor etnic derivă, în ultimă instanță, de la epitetul ritual al unei confrerii războinice. Triburi războinice cu numele de "lupi
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
rang și/sau de regiment. Una dintre primele imagini în care apare o pălărie este un tablou dintr-un mormânt din Teba, care arată un om purtând o pălărie de paie. Alte pălării timpurii au fost , o simplă căciulă; boneta frigiana, purtată de sclavi eliberați din Grecia și Romă; și , prima pălărie cu margine cunoscută. Femeile purtau voaluri, batiste, glugi, bonete ș.a. Pălării structurate pentru femei similare cu cele ale curtenilor de sex masculin au început să fie purtate în secolul
Pălărie () [Corola-website/Science/323571_a_324900]
-
nimfă numită Tracia, după care s-ar fi denumit țara cunoscută inițial sub numele de Pèrke. Rădăcina indogermanică "per-/pir/per(k)" semnifică "stânca", "piscul" sau "piatra", ceea ce denotă cultul tracic al unei divinități a munților, identificată de greci cu frigiana Cybele. Fiul acesteia s-a numit Pèrkos sau Peiros și a fost venerat chiar și în epoca Imperiului Roman sub forma de "Heros equitans", un războinic călare, reprezentat uneori pe pietrele funerare romane din Tracia. Cultul zeiței-mamă Pèrke/Tracia, celebrat
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
femeie", atestat din Tabletele Tebei, este, probabil, protogrec; el apare, cel puțin ca "gunai-", și în armeană. Pronumele "houtos", "ekeinos" și "autos" sunt create. Folosirea cuvintelor "ho, hă, ton" ca articole este postmiceniană. O izoglosă între greacă și sora ei, frigiana, este absența terminațiilor în "r" în diateza mijlocie greacă, aparent deja pierdută în protogreacă. Protogreaca a moștenit augmentația, un prefix "é-" la formele verbale ale timpului trecut. Protogreaca împarte această trăsătură doar cu indo-iraniana și frigiana (și, până la un punct
Limba protogreacă () [Corola-website/Science/307300_a_308629]
-
greacă și sora ei, frigiana, este absența terminațiilor în "r" în diateza mijlocie greacă, aparent deja pierdută în protogreacă. Protogreaca a moștenit augmentația, un prefix "é-" la formele verbale ale timpului trecut. Protogreaca împarte această trăsătură doar cu indo-iraniana și frigiana (și, până la un punct, cu armeana), susținând teoria unei "greco-ariene" sau a unui dialect "inter-PIE". Totuși, augmentația, până în timpul lui Homer, a rămas opțională și era, probabil, puțin mai mult decât o particulă liberă a propoziției în proto-limbă, care ar
Limba protogreacă () [Corola-website/Science/307300_a_308629]
-
alături de populații germanice, italo-celtice, baltice etc. S-au învecinat apoi cu strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști asociază albaneză grupului traco-ilir și armeana grupului traco-frigian. Traco-dacă (după unii și ilira) este considerată un substrat al limbii române (între 80 și 200 de cuvinte, unele comune cu albaneză: abur, amurg, baci, balaur, baliga, baltă, barza, băiat
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
229, 253, 262, 300, 322, 323, 324, 328, 331, 332, 333, dialect francez 262, 313, pidgin cu baza ~ 226, 228 francică 262 franco-provensală 262, 289 frază 64, 67, 77, 78, 79, 93, 95, 189, 201, 231 frazeologie 65, 117, 131 frigiana 149, traco-~ 148, 149, 309, traco-iliro-~ 149 friulana 147, 262, 296, 326 frizonă (frysk) 107, 145, 163, 263, 323, 330, ~ veche 263, anglo-~ 257, 301 fula (fulani, fulfulde, pular; fr.: peul) 88, 167, 207, 211, 212, 214, 216, 263, 323
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ea se deplasează atunci către lăcașul nous-ului6, „entuziasmul” definindu-se În primul rând ca mișcare (kinesis)7. La originea acestei Încălziri și a acestei deplasări stau muzica și, Îndeosebi, anumite melodii care fac să se dezlănțuie „entuziasmul” (de exemplu, cele frigiene), Înzestrate chiar de Aristotel cu epitetul kinetikon. Aceste melodii au un adevărat rol tămăduitor, ele ajung să imprime sufletului o mișcare salvatoare, pentru a stabili În el echilibrul unei physike krasis 8. Muzica este În mod evident o katharsis controlată
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
inițiatului Într-o lume de dincolo, de tip paradisiac. Rituri de inițiere și practici magico-rituale Într-unul dintre eseurile sale de istorie religioasă, Mircea Eliade, preluând elemente de la Strabon, spune că dacii se numeau mai Întâi „daoi”, cuvânt derivat din frigiană, unde „daos” este numele lupului. Același nume al „lupului” Îl poartă deasemeni și alte populații din regiuni diferite. Faptul că un popor Își trage denumirea etnică de la numele unui animal are Întotdeauna o semnificație religioasă. Se poate presupune că poporul
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a concurat un timp cu elena care încă de la Alexandru Macedon derula un amplu proces de substituire a limbilor locale (Balcani, Anatolia și Orientul Mijlociu). Primele înlocuite au fost cele aflate de multă vreme în contact cu civilizația greacă (macedoneana, traca, frigiana). Atunci când romanii au cucerit aceste ținuturi, nu au fost nevoiți decât să impună latina în locul elenei ca limbă de circulație. Datorită prestigiului său mult prea puternic, elena nu a fost ștearsă complet de pe harta lingvistică. În pofida cuceririi romane, greaca a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ca toți să știm aceeași limbă, când călătorim în lume?” - lingvistul dă un răspuns iritat, dar de bunsimț: „Vă înșelați. Întreaga istorie ne-o arată: idiomurile statelor dominante au condus dintotdeauna la dispariția idiomurilor din statele dominate. Greaca a înghițit frigiana. Latina a ucis ibera și galica. În momentul de față, în lume, dispar 25 de limbi în fiecare an. Înțelegeți bine un lucru: eu nu lupt contra englezei; eu mă bat pentru diversitate. Un proverb armean îmi rezumă bine gândirea
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4740_a_6065]
-
îl naște pe Apis. Zeul Min în egipteană era numit Minu, și se spune că locuitorii din țara Punt dansau în cinstea lui, amintind de zeul Min al tracilor din regatul Pont de la Marea Neagră iar boneta lui seamănă cu cele frigiene sau cușma noastră, divinitatea fiind sărbătorită ca un zeu al fecundității și al vegetației. La o altă sărbătoare a lui Min, pe un stîlp înalt se urcau oamenii pentru a cinsti în felul acesta pe zeu, el fiind în-truchipat și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]