688 matches
-
capăt. Tata, în vremurile acelea tulburi, reușise să se angajeze la Teatrul de Stat din Reșița. Absolvent al Conservatorului, era un actor remarcabil, distins, de altfel, cu Ordinul Muncii, deși, pentru el, care pe atunci avea deja câteva volume publicate, gazetăria fusese activitatea predilectă. Îl vedeam rar, câte o vizită din când în când, câte un turneu... Bunicii, da, bunicii m-au iubit si m-au răsfățat. Mătușa mea, care fiind bolnavă, nu putea lucra, mi-a fost mereu aproape. Ea
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
a cărei denumire mi-a atras atenția :SHADOKS. Reîntoarcerea, cu o mare vîlvă, mi-au gonit pașii spre scările care duceau la SHADUKO. Marea creație a ORTF-ului este o expoziție bogată în stilul dadaist. Un episod cunoscut din istoria gazetăriei , a ziarelor a început în 15 martie 1968 cînd Pierre Vianoson-Pante își intitulează articolul,,Franța neliniștităț==Evenimentele din acea perioadă cînd studenții au ieșit în stradă demonstrînd au sguduit arena politică. Dar în aceeași seară Televizia franceză ORTF -a prezentat
SHADUCO de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1473868459.html [Corola-blog/BlogPost/371736_a_373065]
-
fundament principiile clasicismului, iar Scriitorul este un „geniu histrionic”, cu o ,,evidentă instabilitate parodică”, dictonul ,,ridendo castigat mores” aflându-se la baza comicului, implicând ,,inteligență[...]distanțare și conștiință a superiorității”. Inspirat din principala exegeză caragialiană a lui Șerban Cioculescu, subcapitolul Gazetăria versus politichia reține principalele ziare și reviste la care a colaborat sau pe care le-a condus Caragiale, unde, în primul rând, neaderând la unul sau la altul dintre partidele care se succedau la putere, el încerca, în conformitate cu propria afirmație
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
și gramatică!”. Fără cinste și gramatică, fără o vastă cultură, atât de necesare, foarte greu îi va fi unui purtător de condei în această dificilă profesie. Dacă nu îndeplinește aceste condiții, ziarist adevărat nu poate fi! Este o grea meserie. Gazetăria îți cere o dăruite totală. Și o neîntreruptă luptă pe baricada interesului național și a adevărului. Trebuie să iubești această meserie, să dovedești respect față de cititori. Și inspirație. Cititorii noștri au observat că, pe lângă tematica social-politică actuală, în paginile „Cuvântului
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
de el în românește, îl pune tot pe masa de lucru. Aici el asociază, deduce, rescrie, șterge, are probleme de conștiință, fumează trabuc și bea cafele, decupează, desface și lipește texte, poze, caricaturi. Se ceartă. Intrigă. Dărâmă și construiește. Face gazetărie „la cataramă”. În câteva pagini, autorul realizează un portret foarte viu al acestui „om-orchestră” care nu lăsa nimic la întâmplare în paginile revistei „Minimum”. Nu mai puțin fermecătoare sunt paginile în care-l prezintă pe un alt mare gazetar al
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
de bătrâni”, „prea devreme uitat”. Este un portret antologic, de mare finețe a observației psihologice, unul ce pune în valoare calitățile de excepție ale unuia din cei mai mari ziariști din literatura română, Marius Mircu figurând alături de uriașele personalități ale gazetăriei noastre, ca maestru al reportajului („O tristă strângere de mână”). Nu mai puțin subtile sunt rândurile dedicate lui Leonard Cohen, dar și magiei unui loc care se numește Ein Hod, unde Marcel Iancu a creat acel fabulos sat al artiștilor
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_1404382362.html [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
transparentă, formă a cunoașterii ce garantează dreptul la libertatea cuvântului și dreptul de a obține libertatea necesară pentru a exista într-o societate civilizată. Astfel, realizându-se prin diverse forme ale mass mediei (presa scrisă, presa online, audiovizuală etc.) importanța gazetăriei/jurnalisticii în viața omului este inegalabilă, deoarece este concepută pentru a susține o cauză nobilă, o cauză socială și anume: de a onora societatea prin respectarea normelor juridice ce reglementează raporturile de drept civil, întemeiate pe adevăr și dreptate; de
IMPORTANȚA JURNALISTULUI ȘI A JURNALISTICII ÎN SOCIETATE de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1495325887.html [Corola-blog/BlogPost/347125_a_348454]
-
nu poate fi bănuit de vreo simpatie față de directorul Cuvântului (13). Nae Ionescu a fost, neîndoielnic, alaturi de Ion Eliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu și Nicolae Iorga unul dintre cei mai mari ziariști români și un dascăl de gazetărie mereu actual. El aplica în gazetărie o metodă filosofică de explorare și înțelegere a realului și a unei metode de expunere care sintetizează. Școala pe care Nae Ionescu a creat-o în ziaristica românească nu este mai puțin strălucită decât
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
simpatie față de directorul Cuvântului (13). Nae Ionescu a fost, neîndoielnic, alaturi de Ion Eliade Rădulescu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu și Nicolae Iorga unul dintre cei mai mari ziariști români și un dascăl de gazetărie mereu actual. El aplica în gazetărie o metodă filosofică de explorare și înțelegere a realului și a unei metode de expunere care sintetizează. Școala pe care Nae Ionescu a creat-o în ziaristica românească nu este mai puțin strălucită decât posteritatea lui filosofică. Publicistica lui Mircea
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
folosesc date reale (de pe unde mă pricep să le adun) le pompez viață, suflet, lumină, admirație și dragoste... Sunt în inima eroului meu. Mă zbat o dată cu el pentru apariția a încă unui număr de revistă. Sunt acolo. Respir cultură. Respir gazetărie de clasă. Mă simt mare, deștept, impietuos. Mă simt Mirodan... Sunt alături și în sinea lui. Mi-e permis? Nu mă interesează! Important este să-l prezint așa cum îl cred eu, așa cum îl știu eu. Reiau, pentru o oarecare edificare
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_intalnirile_m_roni_caciularu_1340640875.html [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
el în românește, îl pune tot pe masa de lucru. Aici el asociază, deduce, rescrie, șterge, are probleme de conștiință, fumează trabuc și bea cafele, decupează, desface și lipește texte, poze și caricaturi. Se ceartă. Intrigă. Dărâmă și construiește. Face gazetărie la cataramă ! Acum, în zilele astea, ca și ieri, ca și alaltăieri, ca și în urmă cu un an, cu doi sau douăzeci și doi, ori douăzeci și patru, el nu face un reportaj sau două. Nu face, să zicem, un ziar
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_intalnirile_m_roni_caciularu_1340640875.html [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
dar, câtă vreme tu îți dai singur explicații, capeți o asemenea putere, un asemenea echilibru și împăcarea cu ceea ce faci e atât de mare, încât ce mai contează ce le spui celorlalți? Chiar ajunsesem la un mult prea plin cu gazetăria politică. Este imposibil ca atunci când în mintea ta sunt prezente cuvinte precum dezbaterea din comisii să scrii literatură. Tot vocabularul ăsta politic este parazitar pentru adevărata limbă română. Îi pierzi nuanțele, minunăția, palierele, tot jocul ăsta al sinonimelor care duce
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume by https://republica.ro/filip-florian-am-primit-in-dar-de-la-familia-mea-libertatea-lucrul-asta-nu-are-prec-pe-lume [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
2015 (editor - Nicolae Băciuț). Subiecte fierbinți, subiecte „la zi” alcătuiesc un volum care spune „nu” refuzului comunicării, cu „fapte și întâmplări parcă neverosimile, din suprarealitate, dintr-o lume nebună... nebună” (Lazăr Lădariu), reflectând „modul serios și responsabil de a face gazetărie, cu dragoste pentru oameni și pentru valorile universale” (prof. Răzvan Ducan), o carte ce tratează „subiecte importante, unele nevralgice, pe care le abordează temeinic, într-un limbaj cizelat, la care a lucrat mulți ani, cu talent de poet și prozator
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-un-proiect-castigator/ [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
am mai discutat cu domn’ profesor, un pic mai mult. I-am destăinuit că mă atrage jurnalistica. A tușit, dregându-și glasul (tic de-al său, prezent și când nu trebuia) și mi-a spus: „Dragă, să nu naufragiezi în gazetărie!”... Nu l-am ascultat. Erau și alți magnifici dascăli, pe care-i iubeam. Iar de-nvățat pentru examene, învățam după cursurile aproape stenografiate ale unora dintre colegele mele - nu duceam lipsă de o anume simpatie a câtorva dintre ele. Mă
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1458483834.html [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
a primit din partea UZPR (prin Miron Manega) un fel de reafiliere la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, recent reorganizată sub conducerea lui Doru Dinu Glăvan. Spun „un fel de reafiliere”, pentru că puternicul, dreptul, verticalul jurnalist Lazăr Lădariu, care este în gazetărie de 53 de ani, n-a părăsit nicio clipă „baricada adevărului, pentru neam și țară”!. Tot domnul Lazăr Lădariu, sensibilul poet, a binemeritat și „Virtutea Literară” înmânată de domnul Al. Florin Țene. În cazul doamnei Mariana Cristescu „s-au forțat
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU by http://uzp.org.ro/punti-de-lumina-spor-de-lumina-la-echinoctiu/ [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
erau intens supravegheați, hărțuiți și amenințați de Securitate. După 1990 am început să public și în România. Am fost acceptat și m-am bucurat, vroiam să fiu și eu de folos, aveam un deceniu de experiență de societate liberă și gazetărie voluntară. Nu aveam niciun fel de interese personale în România post-decembristă, îmi câștigam o bună existență ca medic în Canada. Urmărind atent cum se desfășoară situația socială și politică am devenit un critic al regimurilor Iliescu, Constantinescu, Băsescu, ceea ce a
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1438916674.html [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
și bun simț, ceea ce avea să se petreacă foarte curând. Însă datorită acelei cărți și pledoariei acelui scriitor și om de mare caracter și curaj am fost reprimită și validată chiar în plenul Consiliului Uniunii Scriitorilor. A urmat apoi vremea gazetăriei în care scrisul cotidian avea a se concura, nu fără efort, cu cel literar iar rezultatul acestei interferențe a fost publicistica literară și culturală susținută în multe reviste pe hârtie sau on-line. Cartea Eminescu. De la muzica poeziei la poezia muzicii
TAINA SCRISULUI (20) – O LINIE DE DESTIN de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_taina_scrisului_20_lucia_olaru_nenati_1344691646.html [Corola-blog/BlogPost/359955_a_361284]
-
visul meu de licean și de student a fost să fiu ziarist, mai bine spus gazetar (e o diferență între aceste două noțiuni) acum în perioada postcomunistă chiar am devenit gazetar... E.Ț.: Sunteți autorul unei cărți de articole de gazetărie de mare valoare: Experimentul Mihai Eminescu, în care mergeți pe urmele marelui gazetar Eminescu, dezvăluind marile și dureroasele adevăruri ale acestei epoci cumplite, crâncene. De ce ați părăsit presa? Șt. D.:După terminarea Facultății de Filosofie, nu am putut să lucrez
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
această publicație. De remarcat faptul, sesizat și de Nicolae Manolescu, că pe când majoritatea criticilor literari din istoria noastră provin din “transumanța “ dinspre domeniul profesiunii de dascăl spre cronica de carte și critica literară, la Alex Ștefănescu fenomenul acesta vine dinspre gazetărie. Debutul editorial l-a avut în 1977, cu volumul de critic literară ” Preludiu “, apărut la editura Cartea Românească. Acest volum anunța apariția unui critic exigent pe firmamentul literaturii române. La numai trei ani de la acest debut îi apare la aceeași
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Arta_si_literatura_in_conceptia_lui_alex_stefanescu_al_florin_tene_1326202775.html [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
implementată de un regim criminal.Cu toate aceste neajunsuri Istoria este o bornă ce marchează harta literaturii române. Despre criticul acesta, Nicolea Manolescu scria:” Alex Ștefănescu este un critic foarte talentat, care și-a făcut mâna, cum se spune, în gazetăria literară( și nu numai literară).“ În cărțile acestui critic literar de prima mână se îmbină într-o sinteză, mai rar întâlnită, cercetarea fenomenului cultural, din unghiul manifestării lui originale, cu speculația filologică a fondului spiritual.Avem în cărțile lui atât
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Arta_si_literatura_in_conceptia_lui_alex_stefanescu_al_florin_tene_1326202775.html [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
timpului nostru, semnând aici o carte de învățătură într-ale societății noastre, care nu trebuie să accepte globalizarea ca pe un opus al identității naționale, ci ca pe un potențator al acesteia. Cuvântul său la jubileu, axat pe ideea că gazetăria e o luptă continuă, a emoționat prin profesiunea de credință pe care el a făcut-o cu patos, ca om de atitudine politică, de la primul articol, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie?, și până la cel din urmă, Pe cine
UN STRĂLUCIT JUBILEU AL CĂRŢII LA TÂRGU-MUREŞ by http://uzp.org.ro/un-stralucit-jubileu-al-cartii-la-targu-mures-2/ [Corola-blog/BlogPost/93535_a_94827]
-
se alcătuiește sub imboldul cunoscutelor peregrinări prin norii timpului, ale maestrului Benone Sinulescu, cel care din când în când trimite câte o lance sentimentală oamenilor de presă și-i provoacă să-și mai încredințeze rostul timpului atât de robit de gazetăria politică și oamenilor de valoare ai neamului românesc. Atunci când maestrul Benone Sinulescu vorbește despre cei care încep să moară a doua oară sub piatra de mormânt a conștiinței neamului românesc, are ochii în lacrimi! Stea stinsă spre culmea incandescenței, Filofteia
FILOFTEIA LĂCĂTUŞU. SUB MORMÂNTUL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440157090.html [Corola-blog/BlogPost/378255_a_379584]
-
măsline și câteva felii de salam bun. Pentru felul de bază, fiind aproape de ora prânzului, alegem rață cu găluște, asortată cu varză călită. Desert nu cerem, ne păstrăm pentru o cofetărie anume, să luăm niște „zmârzlina” (= inghețată). - Ți-a plăcut gazetăria... - După debut, am mai trimis corespondențe la „Contemporanul”, la „Scînteia”, la „Informația Bucureștiului”... La „Steagul roșu” din Bacău am avut câteva rubrici permanente: „Micro-agenda sportivă” - în fiecare luni, „Pe teme de educație”, „Din sălile Tribunalului”, „5 minute după meci”... Mi-
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_de_vorba_cu_roni_caciularu_1370631662.html [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
corespondențe la „Contemporanul”, la „Scînteia”, la „Informația Bucureștiului”... La „Steagul roșu” din Bacău am avut câteva rubrici permanente: „Micro-agenda sportivă” - în fiecare luni, „Pe teme de educație”, „Din sălile Tribunalului”, „5 minute după meci”... Mi-a plăcut și-mi place gazetăria, dar nu trebuie să-i explic eu unui eschimos, cum e ghiața și ce rol are frigul pentru căldura din iglu! - „Măi Ioane, dragi ți-s fetele? -Dragi! -Dar tu lor? -Și ele mie!”... - De când mă știu mi-a plăcut
LA 80 DE ANI! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_de_vorba_cu_roni_caciularu_1370631662.html [Corola-blog/BlogPost/346268_a_347597]
-
și recunoaște, tardiv, că nu a meritat niciodată acest titlu, deși a condus ani de zile branșa pe care astăzi o repudiază și o demonizează, încearcă să-și justifice impostura (ce altceva?) și felul în care a ales să facă gazetărie, mărturisind că a fost mereu împreună, partener interesat, cu cei care au amestecat afacerile cu presa, editorialul cu publicitatea, minciuna și infracțiunea (derivă din melanjul de mai sus) cu adevărul -deși, chipurile, ar fi încercat să nu fie întotdeauna de
PRESA CA AFACERE VERSUS DEONTOLOGIE ȘI INVESTIGAȚII by http://uzp.org.ro/presa-ca-afacere-versus-deontologie-si-investigatii/ [Corola-blog/BlogPost/94194_a_95486]