15 matches
-
liniștea Dunării. În Cazanele Mari, Dunărea atinge cea mai mare adâncime de pe tot parcursul ei (circa 100 m). Acest itinerariu se derulează prin Rezervația complexă Cazanele Mari și Cazanele Mici. Este una dintre primele rezervații din România. Alexandru Borza, părintele geobotanicii românești, propune pentru prima dată, la „Întâiul Congres al Naturaliștilor din România” câteva rezervații, între care și „Pasul Cazan din Banat”. În parcurgerea acestui itinerariu, trebuie ca ecoturiștii să fie însoțiți de rangerii Parcului Natural Porțile de Fier, ca de
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/_dunarea_a_batut_si_portile_de_fier_elisabeta_iosif_1336638457.html [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
unor specii de plante medicinale și aromatice, toxice și stupefiante cu un potențial biologic ridicat; ... ț) publicarea de lucrări tehnico-științifice pentru management, specifice domeniului sau de activitate, în calitate de societate națională de tip holding; ... u) colaborarea cu instituțiile specializate pentru cartarea geobotanica a speciilor; propunerea de standarde în acest domeniu; ... v) acționează împreună cu Academia Română și cu Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului pentru protecția și dezvoltarea rezervațiilor naționale de plante medicinale și aromatice; ... w) efectuarea de activități cu privire la comerțul exterior; ... x) prestarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/123226_a_124555]
-
(n. 21 mai 1887, Alba Iulia - d. 3 septembrie 1971, Cluj) a fost un preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului și botanist, întemeietorul geobotanicii în România. S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia - în cinstea familiei Borza - i s-
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
plantelor, Rudolf Camerer (1665-1721), descoperitorul organelor sexuale la plante și Carl von Linné (1707-1778), genial botanist al secolului XVIII. Contribuții în cunoașterea plantelor au adus și învățați români precum stolnicul Constantin Cantacuzino (1650-1716), care a alcătuit cea mai veche hartă geobotanică românească, Dimitrie Brândză (1846-1895) fondatorul botanicii românești, Florian Porcius (1816-1906) unul dintre cei mai de seamă creatori ai terminologiei botanice românesti, Iuliu Prodan (1875-1959), marele ctitor al Florei României, Emanoil C. Teodorescu (1866-1949) întemeietorul școlii de algologie din România și
Botanică () [Corola-website/Science/298176_a_299505]
-
al secției Științe naturale de la Facultatea de Științe a Universității din Iași (1935), C. Burduja își susține teza de doctorat „"Contribuție la studiul florei și vegetației din Depresiunea Roznov-Neamț"” în anul 1949, sub conducerea înaintașului său Constantin Papp. A predat Geobotanica, Fitogeografia și Morfologia plantelor pănă în 1971, când se pensionează, funcționând în continuare ca profesor consultant și conducător de doctorat. Este văr primar cu Prof. Univ. Dr. Ioan Burduja de la Catedra de Economie. Florist și ecolog neîntrecut, autor al unui
Constantin Burduja () [Corola-website/Science/321841_a_323170]
-
(n. 1934, sătul Ciohorăni, județul Iași - d. 5 august 2016, Iași) a fost un dendrolog român, director adjunct al Grădinii Botanice din Iași, responsabil pentru crearea sectorului dendrologic al instituției universitare ieșene. Inginer silvic și doctor în geobotanica, Președinte al Asociației Dendro-Ornamentale ”Anastasie Fătu” și membru al Grupului Academic din Iași, Lupu a devenit ulterior pensionarii o personalitate marcanta pentru acțiunile de protejare a mediului din România. Acțiunile sale au contribuit la câștigarea unor distincții publice, precum Premiul
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
Hăghimaș" și propuneri privind crearea unor rezervații științifice în zona vârfului Ghilcoș respectiv Hășmașul Mare. Primele date botanice despre flora zonei apar în a doua jumătate a secolului 19, datorită lui F. Fronius, F. Schur, V. Janka. Cercetări cu tentă geobotanică sunt aprofundate în prima jumătate a secolului 20 de F. Pax, M. Gușuleac, E. Nyárády, R. Soó, pentru ca în a doua jumătate a secolului C. Papp, C. Bârcă, E. Eftimie, Gh. Mihai, D. Mititelu să aducă noi date privind fitocenozele
Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș () [Corola-website/Science/311820_a_313149]
-
Scărița-Belioara este o rezervație geobotanica din masivul Muntele Mare, pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga (județul Albă), cu vârfuri muntoase înalte, sub formă de turle (Colțul Bleantului, Piatra Belii, Vârful Negrilii) și cu numeroase peșteri (Coșul Boului, Peșteră fără Fund, Peșteră Roșie, Peșteră Lungă, Peșteră
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
Editura Ceres București; 24. CRISTEA M., 1967 Caracterizarea agro biologică a hibridului dublu 99, Probleme agricole, nr.12; 25. CRISTEA M., 1967 Din preocupările de cercetare științifică a Stațiunii Experimentale Agricole Suceava. Comunicări de botanică . A V-a Consfătuire de geobotanică; 26. CRISTEA M., 1968 Contribuții la studiul unor populații locale de porumb din nord-vestul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 1; 27. CRISTEA M., 1968 - Populații locale de porumb din nordvestul Moldovei. Cercetări agronomice în Moldova, nr. 2; 28. CRISTEA
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
prin lecții, ca obiectiv major în vederea realizării educației patriotice, Lic. Pedagogic "Vasile Lupu", Iași. 2.Andreescu, E. (1995)Pădurile județului Iași, prelegere prezentată la stagiul de perfecționare privind PROTECȚIA MEDIULUI, CCD Iași. 3.Anghel, Gh., Răvăruț, M., Turcu, Gh. (1971) Geobotanica, Ed. Ceres, București. 4.M. Apetrei, O. Groza, C. Hociung (1996) Eficiența decupajului spațial în județul Iași și Botoșani, Rev. "V.Adamachi, nr.2, Iași. 5.Barbu, N. (1987)Geografia solurilor României, CMU "Al.I.Cuza" Iași. 6.Barnea, E.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în calitate de șef de lucrări a preluat orele de botanică de la secția de Farmacie recent înființată în cadrul Institutului de Medicină și Farmacie Iași, devenind șeful disciplinei Botanică Farmaceutică. Prof. univ. dr. Constantin Bârcă a abordat diverse domenii de botanică: Botanică Sistematică, Geobotanică, Fitogeografie, Ocrotirea Naturii, Metodologie și Botanică Sistematică. A participat la numeroase consfătuiri și congrese științifice de prestigiu din domeniul botanicii medicale, din țară și străinătate (fosta URSS, Bulgaria, Turcia). A efectuat stagii de documentare și schimburi de experiență în fostele
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
1969, 1970, 1979); Buruienile din culturile agricole ale județului Botoșani (1977); Contribuții floristice (1960, 1977); Pășunile și fânețile din România (în colab., 1962); Flora și vegetația din colinele Tutovei (Iași, 1966); Curs de botanică generală (1971); Curs de taxonomie și geobotanică (rotaprint, 1972); Botanica (în colab., 1973); Celula vegetală (Centrul de Multiplicare al Institutului Agronomic Iași, 1977); Plante toxice din România (Editura Ceres, 1981); Botanica (Editura Didactică și Pedagogică, 1980); Plante medicinale și toxice (1999); Lucrări practice de botanică (1999). Bogata
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
rezervații științifice. Multe dintre acestea sunt cunoscute prin prezentările realizate în revistele de biologie, geografie, geologie sau în cadrul unor sinteze apărute pe plan național. O contribuție deosebită la cunoașterea acestor rezervații au adus-o naturaliștii în cadrul celor 10 Consfătuiri de geobotanică (19581970), organizate de secția de Botanică a Societății de Științe Biologice, sub directa îndrumare a prof. I.T. Tarnavschi, apoi activitățile de cercetare și ocrotire realizate de colectivul Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, condus cu dăruire și pasiune de prof.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
plus lista unităților de producție/ amenajistice incluse în aria propusă. ... d) Categoriile de folosință ale terenurilor, cu eviden��ierea tipului de proprietate al acestora (opțional, hartă după modelul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură, cu evidențierea proprietarilor). ... e) Hartă geobotanică [distribuția fitocenozelor/asociațiilor identificate (în cazul unor suprafețe restrânse) sau a alianțelor de vegetație (la suprafețe mari)] - opțional. ... f) Hartă cu localizarea speciilor-țintă (plante, animale) - opțional. ... g) Alte hărți specifice (de exemplu, geologică, pedologică, hidrografică etc.) - opțional. ... h) Fotografii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192990_a_194319]
-
forestier), plus lista unităților de producție/ amenajistice incluse în aria propusă. ... d) Categoriile de folosință ale terenurilor, cu evidențierea tipului de proprietate al acestora (opțional, hartă după modelul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură, cu evidențierea proprietarilor). ... e) Hartă geobotanică [distribuția fitocenozelor/asociațiilor identificate (în cazul unor suprafețe restrânse) sau a alianțelor de vegetație (la suprafețe mari)] - opțional. ... f) Hartă cu localizarea speciilor-țintă (plante, animale) - opțional. ... g) Alte hărți specifice (de exemplu, geologică, pedologică, hidrografică etc.) - opțional. ... h) Fotografii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192991_a_194320]