32,407 matches
-
pustie, amărâtule! Nu am nevoie de tine și să nu vii după mine în viața ta, prăpădenia pământului, țipa Amalia tot mai aprigă, dând drumul la o avalanșă de acuze mai mult sau mai puțin adevărate, în timp ce se îmbrăca cu gesturi nervoase, învârtindu‑se în jurul singurului fotoliu din încăpere, până ce a ajuns la ușa pe care a tras‑o cu putere după ea. Ca să se stăpânească, Gabriel s‑a reașezat pe scaun. Și‑a sprijinit capul în pumnii strânși pentru a
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
de un roșu violaceu,transparentă. Toți erau pătrunși de o stare aparte și chipurile lor, aspre și neîndurătoare parcă se transformau. Se ivise în fața lor un om înalt, cu un fel de aură încadrându-I chipul, vorbind domol și făcând gesturi aparte, parcă așternând o vrajă misterioasă asupra tuturor atunci când ridicase mâinile spre cer. Nu mai încăpea îndoială despre ce se petrecea... Zamolxe oficia la altarul său... Îi amorțise mâna și nu se îndura să o lase jos când, imaginile au
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
că dragostea e oarbă? ― Eu îl iubesc pe Constantin, îmi pare rău pentru tine! Încet, Petrică o prinse de mână, iar ea nu-și retrase mâna, poate de jenă, sau poate într-un fel îl plăcea. Apoi urmă un alt gest. Petrică îi trase capul spre el și o sărută. Puțină împotrivire, dar seara aceasta minunată poate să îmbete orice tânăr, așa că Florica se lăsă sărutată. ― Ce este cu mine, de ce fac asta? Poate vreau să mă răzbun pe Constantin! De la
NECĂJITUL POVESTIRE FRAGMENT de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1488710196.html [Corola-blog/BlogPost/384761_a_386090]
-
dă aripi de poveste duioșiei și dintr-o oră face o clipită. Are puterea să întoarne drumul și orișice furtună s-o-mblânzească. Pe-acolo pe-unde-și lasă ea parfumul începe și pustiul să-nverzească. Iubirea ’nalță,vindecă, hrănește și-oricărui gest îi dă însemnătate. Oricâtă-am dărui tot prisosește și-oricât primim n-avem pe săturate... Referință Bibliografică: Gândul de azi / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1961, Anul VI, 14 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aura
GÂNDUL DE AZI de AURA POPA în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/aura_popa_1463200567.html [Corola-blog/BlogPost/378499_a_379828]
-
pe acești slujitori ai vieții noastre bisericești și ai spiritualității noastre duhovnicești, fiindu-le prea puțin recunoscători pentru toate câte ne-au făcut și ne-au dăruit ei nouă!... De aceea, scrierea/lucrarea aceasta se dorește a fi un mic gest, un sincer omagiu și ales prinos de recunoștință adus Părintelui nostru Stareț se dorește a fi un pas spre revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne, astfel, aminte „de mai marii noștri”!... Eu, personal, mă simt
UN GÂND LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM ARHIMANDRITUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI, ROTUNDEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE 80 DE ANI PĂMÂNTEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1431069321.html [Corola-blog/BlogPost/369816_a_371145]
-
curiozitate, ci necesarul fără de care nu poți visa, vibra, încărcat pentru zilele de stress de afară. Cu alte cuvinte te confunzi cu el, îl știi, îl vrei tot timpul, ca să fii liniștit și să poți eleva comunicarea zilnică prin vorbele gesturilor, prin căderea frunzelor, ca pe o poezie trăită în doi. În viață, nu trebuie să fie numai muzica frumoasă! Ea ar trebui să fie în fundalul vorbelor rostite, ea trebuie să acompanieze sunetele propriilor noastre cuvinte atunci când sunt încărcate de
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mariana_dumitrescu_1402201187.html [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
noapte. Simțea cum o cuprinde, o acaparează această noapte din care nu va mai putea ieși niciodată, pentru a se bucura fericită la fiecare răsărit de soare. -Oare de ce venise la Maur? Ce voia să-i arate? Simți cum cu gesturi moi, vrea să-i scoată pulovărul și o tot săruta împiedicând-o să vorbească. Nici cu sutienul nu se descurcă mai bine. Era de import și avea un sistem de încheiere deosebit de cele obișnuite. Aproape că-i venea să râdă
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
un frate mai mare. Se îndreptă spre camera ei, fără să bage de seamă, că în bucătărie, mama pregătea masa. Se aruncă pe pat și închise ochii. Revăzu în minte toată scena, în cele mai mici detalii. Simți aproape fizic, gesturile lui Maur. O mână caldă i se așeză pe frunte. Tresări ca scuturată de friguri. Era mama, care foarte mirată, venise să vadă ce este cu fata ei, de nici un bună ziua nu reușise să spună. Privirea Oanei era tulbure și
NE-NTINATA de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ne_ntinata.html [Corola-blog/BlogPost/348272_a_349601]
-
uimire chiar dacă știm că ”atât de mult a iubit Dumnezeu lumea încât pe Unicul Său Fiu L-a dat pentru ca oricine crede în El să nu moară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3,16). Să facă Dumnezeu un asemenea gest total, de neimaginat, pentru mine, pentru noi? Chiar dacă știm că noi suntem prietenii lui (Ioan 15, 14) și că ”nu există dragoste mai mare decât ca cineva să-și dea viața pentru prietenii săi” (Ioan 15, 13), totuși, în mintea
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/theodor_damian_1462284384.html [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
vibrând dorințele prin versuri Având ca mesager nostalgic gândul Pornit spre margine de universuri. La cumpăna de ani - uitat de vreme Îmi amintesc de toamnele trecute Trăirile din cartea cu poeme Ce așteptau iubire și virtute Rememorez porniri sentimentale Un gest firesc de zbatere umană În căutarea flăcării bengale Să ard pe rug o operă profană Am așteptat, și-aud cum bate vântul, Un stih cioplit pe-o coală-ngălbenită Căci mi-am permis să deslușec descântul Când reaprind iubirea adormită Imgini
AM AŞTEPTAT de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1451403596.html [Corola-blog/BlogPost/370822_a_372151]
-
44). Inițial Împăratul Constantin cel Mare se orientase spre construirea noii capitale la Troia, unde ridică chiar zidurile exterioare ale Cetății. Grație intervenției divine, care exprimă voința Domnului Iisus Hristos, Constantin alege Bizanțul. (Sozomen, P.G. 67, col. 936- II, 3). Gestul Împăratului exprimă în egală măsură curaj, înțelepciune, justă măsură privind poziția geografică, iscusință strategică și o deosebită cumpătare politică și administrativă. El a intuit peste timp și în timp toate realizările culturale și civilizatoare ale divinei Cetăți. Îmbrățișată de ziduri
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al popoarelor balcanice: Destinul slăvit al Constantinopolului este gestul împăratului Constantin, care s-a născut acolo aproape, la Niss, în Macedonia. Acestuia i se cuvine lauda, și anume că și-a dat seama de importanța deosebită a unei așezări care se găsea la granița dintre Europa și Asia, și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
viața și activitatea, rareori suntem satisfăcuți de explicațiile firești. Faptul că oamenii aceștia au ceva diferit față de ceilalți oameni ne face să nu credem că pot să funcționeze ca simplii oameni. Căutăm motive întunecate în spatele chiar și celui mai simplu gest, dar în același timp îi catalogăm în amănunt și în adâncul gândului lor, pe care aceștia niciodată nu l-au avut. Toate acestea sunt valabile și în cazul lui Constantin. A existat convingerea că acest om politic foarte capabil a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Prea-strălucite, odată cu nevolnica mea făptură, Prea Sfântul Părinte mi-a dat voie să folosesc acest instrument, inventat de marii savanți ai Cetății Eterne și pe care numai eu îl pot manevra. Vă rog să-mi permiteți... Regele făcu încă un gest, unul mai mult instinctiv, grupul de vulturi hoitari se replie la un pas în spatele lui Verdunel iar acesta dădu zoom și începu explorarea, filmând ce vedea. Nu riscase, oricât era el de oltean, apropierea de slăvitele zgaraibe care puțeau atât
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
cu o haină mai veche d-a mea, că-l văd cam tremurând de frig, apoi dați-i o pălărie pentru ca să arate bietul de el ca un om nu ca un sălbatic din coloniile noastre de peste mări. Majordomul făcu un gest cu sprânceana și un paj se repezi să îndeplinească porunca. Doctorii aveau priviri criminale, iar curtenii se înverziseră de oftică. Un asemenea dar era de natură să provoace războaie între ei și iată regele, cunoscut ca fiind un scârțan fără
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
să le explice ălora că s-a rătăcit iar noi, gazde perfecte, nu lăsăm oamenii așa de izbeliște ci... Că dacă iese și un articolaș în presă pe tema asta poate ne scoatem cu vreo primă, ceva... Șefa făcu un gest din ochi și lucrurile se derulară exact așa cum fuseseră gândite și expuse, deși Costel mai bâiguia din când în când precum că: jio sui profesior... Însă dulăii în costume protecție asemănătoare cu ale lui Robocop, având moace perfect indiferente, îl
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
mei, panicați de lipsa de oxigen din acele clipe, intrarea în crizele epileptice specifice fiecăruia. Ceva mă transforma mereu în clipele în care trebuia să fiu cu totul, acele mâini, acei ochi, acele urechi, acel tot adunat într-un unic gest: acela de salvare a copilului aflat în necaz. În timp am învățat să îngheț orice emoție, să mă centrez strict pe acțiune. În acele clipe eu nu mai existam. Existau: băiatul, aparatul, mâna care acționa și semnele vitale ale copilului
O IUBIRE MAI VECHE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/O_iubire_mai_veche_anne_marie_bejliu_1392971055.html [Corola-blog/BlogPost/362660_a_363989]
-
nostalgică, valsul pare unul de adio: notele, melodia, filele, foile, frunzele se îndepărtează într-un vîrtej irezistibil spre un trecut irecuperabil. prima ninsoare - din cărucior sugarul întinde mâinile Petru-Ioan Gârda Mai liniar decît cele anterioare, poemul de mai sus surprinde gestul de candoare cu care sugarul ar vrea să-și apropie tot ce e nou pentru el în această lume în care, deocamdată, totul are consistența imaculată a fulgilor de zăpadă. șuierat de tren - ultimul cocor se pierde în albastru Cristina
COMENTARII, CORNELIU TRAIAN ATANASIU, DESPRE POEMELE PREMIATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Comentarii_corneliu_traian_atanasiu_de_valeria_iacob_tamas_1353840453.html [Corola-blog/BlogPost/351193_a_352522]
-
așa, un motiv ca să mai tragă de timp, iar chelnerii știau foarte bine ce urma să comande , dar întrebau numai pentru că asta le era datoria: -V-ați hotărât? și de multe ori primeau meniul înapoi fără nici o comandă, numai cu un gest aprobator din cap din partea lui Victor, și un zâmbet larg din partea Mariei. Un zâmbet larg era și acum pe fața Mariei, de parcă toată fericirea din lume s-ar fi revărsat asupra ei. Da, asta era! Era fericită în toată puterea
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
durerea și mi-e puțin frig simt că mă afund deviant într-o lume în care realitatea nu ține cont de sentimente și lucruri nu văd nici oameni decât un spațiu îngust și umed ca igrasia crescută dinăuntru peste alte gesturi plouă încă mai plouă Referință Bibliografică: ultimul diagnostic: suspect de moarte / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V, 12 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUSPECT DE MOARTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1442072476.html [Corola-blog/BlogPost/378221_a_379550]
-
privit la început încruntat, apoi fruntea i s-a descrețit și a început să caute explicații: „Da, a zis, problematica e mai aparte... Poate nu ai încă vârsta !... Nu m-am gândit la asta!...” Și m-a trimis cu un gest scurt la loc fără să mai întrebe ceva și fără să-mi pună notă! Doar peste mulți ani de zile m-a mai întrebat profesorul Bologa dacă îmi plăcuse o carte. Terminasem de niște ani facultatea și devenisem colegul său
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
se face să deranjez un bolnav atât de grav, cum se vorbea că ar fi. Dar, foarte amabilă, doamna m-a poftit în casă și a consimțit să mă conducă pentru a-l vedea. „Știi, s-a arătat impresionată de gestul meu dânsa, mai deunăzi mi-a mărturisit că te socotește al doilea dintre cei mai realizați elevi ai săi!...” (Primul era, cu siguranță și fără concurență, Schwartz.) Zăcea în cea mai îndepărtată odăiță a micului apartament, rămăsese o mână de
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
par să o ceară cu insistență - să-și dezvolte canini ca de lup... Și cât de benefic ar putea fi până la urmă, impactul acestei adaptări, asupra vieții sociale. Să vezi atunci cum s-ar mai strecura unii pe lângă alții cu gesturi delicate, ca și cum ar executa un menuet, pentru că o apropiere mai vijelioasă, s-ar putea asemăna cu încălcarea brutală a teritoriului personal și ar declanșa automat, dezvelirea caninilor. Mari, tăioși, sclipitori! Nici nu s-ar mai ajunge la tonurile acute ale
DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443456784.html [Corola-blog/BlogPost/363368_a_364697]
-
își despletea copacii și își răsfira ploile peste trupurile noastre istovite și cuminți îmi spuneai zâmbind că gustându-mi sângele n-ai să mai poți muri liniștit dar nici n-ai să mai poți trăi fără mine cu un singur gest mi-ai desfăcut pumnul strâns linia vieții mele adânc încrustată în carnea fierbinte zvâcnea ca o părere am simțit gura ta coborând pe palma mea larg deschisă cu o singură atingere mi-ai sărutat toată viața m-am îndepărtat înfrigurată
ANOTIMP de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Anotimp_nuta_istrate_gangan_1342044632.html [Corola-blog/BlogPost/359017_a_360346]
-
nesupusă pentru gustul lor. M-am trezit șomeră, cu un copil de trei ani și cu unul de zece luni. Mariajul meu nu prea mai mergea. Eram nefericită și am simțit nevoia să fac ceva care să schimbe totul, un gest nebunesc: o revistă care să nu semene cu nimic. O revistă despre dragoste, în toate formele ei. Octavian CURPAȘ: De ce acest nume, ce poveste ascunde? Alice NĂSTASE: „Tango” este o poveste de dragoste, este simbolul cuplului, pentru că dragostea e un
INTERVIU CU ALICE NĂSTASE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_alice_na_octavian_curpas_1338266046.html [Corola-blog/BlogPost/357430_a_358759]