10 matches
-
em) altfel. Dacă melodia, lato sensu, e o succesiune de sunete, cum știm, succesiunea asta ne este interzisă. Noi, domnule, nu avem epic, și, eo ipso, nici istorie, adică nu percepem succesiunea; inclusiv pe-aceea a unor evenimente sonore, „muzicale". Ghilimetele nu vă privesc pe dvs., ci pe noi, - pe care puteți să ne-ntrebați, dacă „suprasexuali", suntem și „supramuzicali", ca să-l citez, la rându-mi, pe Ion Barbu.) R: Sau, mai curând, amuzicali... C: Calificative ca acestea mă lasă, totdeauna
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
în care "soarele de-o sută de ori și-a răsfrânt în ierni adânci sau senine", "n-am fost și eu cu cei mulți care-au încheiat brățara țării", "drumul de-argint spre Milcov" și singurul intertext marcat grafic cu ghilimete, ""...să dăm mână cu mână..."") niște evidențe politice - istoria fiind și ea, cum știm, vasală, în cel mai înalt grad, a politicului. Încetul cu încetul, versurile, pentru întâia oară având lungimea tipic ivănesciană, legănătoare și deceleratoare a lecturii, își spun
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pot permite să spun astfel, foamea purității concretului, foamea geometriei concretului, foamea existenței concretului de dincolo de simțurile noastre. Așadar, într-un cuvînt, am renunțat la tactilitate, am renunțat la senzorialitate în favoarea unui anumit gen de construcție, de ,,construcție", așa, între ghilimete. Rămînînd în plan, dar nesatisfăcîndu-mă planul, am făcut obiecte. Nu rondes bosses, ci obiecte bidimensionale, adosate, care aveau o puternică emergență către privitor: uși, ferestre, geamuri, dulapuri magice ș.a. Ideea privea, în fond, și sper că s-a observat acest
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
viziunea "veacului francez" prin excelență, căci (vorba Prințului) "Qui n'a pas vécu dans les années voisines de 1789 ne sait pas ce que c'est le plaisir de vivre." (S. m.) Nu știu, cu toate astea, dacă "dulceața traiului" (ghilimetele sunt ale lui Mateiu) e un citat din Charles-Maurice... Este aproape sigur, însă, că un alt rând de ghilimete: "era atât de frumos seara sub castanii înalți", face trimitere la Le Mariage de Figaro (IV, 3), faimoasa piesă a lui
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
ne sait pas ce que c'est le plaisir de vivre." (S. m.) Nu știu, cu toate astea, dacă "dulceața traiului" (ghilimetele sunt ale lui Mateiu) e un citat din Charles-Maurice... Este aproape sigur, însă, că un alt rând de ghilimete: "era atât de frumos seara sub castanii înalți", face trimitere la Le Mariage de Figaro (IV, 3), faimoasa piesă a lui Beaumarchais: "Qu'il fera beau, ce soir, sous les grands marroniers." (Cf., la rigoare, și "les souliers acajou", adică
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
și pe Andrei Pleșu drept" nu se știe ce pentru că nu se înțelege nimic, dar, oricum, drept ceva în spiritul lui Marino și care ar trebui, într-un fel sau altul, extirpat. Iar această bombăneală, plină de epitete, aluzii, trimiteri, ghilimete, insulte și alte asemenea instrumente lingvistico-analitice, așezată cuviincios și creștinește sub meditațiile ortodoxe ale ÎPS Nicolae Corneanu, încheie derizoriu și laș încă una dintre multele publicații, coborîte eroic din ovulele cu efect întîrziat ale Cântării României, în care celuloza este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
mult caz, câteodată însușindu-și-le de-a dreptul, fără a mai pomeni de proprietarul lor. Le reproduc întocmai spre a risipi confuzia întreținută de buclucașul scriptor, uitând adesea ce-i aparține, dacă îi aparține ceva. Uno, descrierea personajului, punând ghilimetele de rigoare: "Un june cu anteriu de șamalgea morico cu fermană de croazea pembé, încins cu un șal pătlăginiu și legat la cap turcește..." Doi, urarea epocii: "Oh, amor, amoraș, vedea-te-aș călugăraș, cu ochii pe la icoane, cu gândul
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
ajuns să reproducă întocmai fanteziile filologice și dexteritățile tehnice, cât se poate de diverse, ale autorilor. Dacă, înainte de 22 decembrie 1989, existau niște reguli clare de editare (titlurile de cărți se subliniază, titlurile de ziare și reviste se pun între ghilimete, ordinea semnelor citarii când există citat în citat etc), după 1990 fiecare și-a rezolvat problemele după cum a crezut de cuviință sau în funcție de propriile sale cunoștințe legate de capacitățile tehnice ale computerului personal. Primul semn al libertății lingvistice câștigate a
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
Tudorel Urian Cam singuratic de felul meu, nu am fost niciodată un împătimit al cenaclurilor. În deceniul care a premers căderii comunismului (epoca de aur - fără ghilimete - a cenaclurilor literare) am fost de vreo două ori la Cenaclul din Tei, condus de Mircea Iorgulescu (mai degrabă târât de Ioan Buduca - în puținele zile petrecute în București locuiam la el și, cum nu prea știam pe ce lume
Și ei au fost debutanți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7851_a_9176]
-
cursuri opționale. La universecuritate*, ai carte, n-ai parte. E mai ușor să faci carte fără cărți. În "catedrele securicumetriale** de după reforma curriculară, nu-i loc pentru profesori culți și probi. Măcar generația mea, între "parantezurile" lui Al. Dima și "ghilimetele" lui Ioan Constantinescu, mai făcea ceva școală. Fără ei și alții ca ei, puțini, ne năpădea cultura proletară: "Notați, tovarăși studenți, pentru poetul nou, Partidul nu-i concept abstract, ci forța or-bi-toa-re-de -ca-re-a-re nevoie ca de a-er. Poetul șantierist e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]