93 matches
-
frică sau eliberare, din dezamăgire sau demnitate, din toate protagonistul extrage o înțelepciune, o cunoaștere. În această perspectivă trebuie interpretate ultimele cuvinte ale romanului: „voi descoperi prin moarte ceea ce n-am reușit să descopăr trăind...” Moartea devine metodă de cunoaștere. Gnoseologia buzuriană este nelimitată. Totul trece printr-o conștiință fermă, riguroasă, categorică. „Raport asupra singurătății” se arată a fi un roman ce fie își va pune amprenta, fie va inscripționa monumentul literaturii. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/augustin-buzura-mihai-bogdan-la-batranete-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
finalizează pe baza concordantei dintre modelul (planul) anterior elaborat de către subiect și rezultatul obținut; - învățarea este un fenomen plurinivelar, de al carui studiu se interesează nu numai pedagogia și psihologia, dar și o serie de alte discipline că: biologia, fiziologia, gnoseologia, logică, sociologia, psihologia socială, antropologia, cibernetică. În sens larg - ca fenomen universal în viață organismelor - învățarea este procesul de dobândire (de către ființă vie) a experienței individuale de comportare. La acest nivel de analiză, care este unul biofiziologic, mecanismul învățării coincide
Prof. consilier şcolar, Mircea Florian RUICU: ÎNVĂŢAREA ŞI INSTRUIREA PROGRAMATĂ by http://revistaderecenzii.ro/prof-consilier-scolar-mircea-florian-ruicu-invatarea-si-instruirea-programata/ [Corola-blog/BlogPost/339389_a_340718]
-
în om decât preaomenescul (folosind un termen al lui Nietzche) în care omenesul, neomenescul și supraomenescul se amestecau haotic. Am renunțat la căutarea certitudinii în om. Eram stăpâniți de ideea ordinii și de neliniștile devenirii. Așa am ajuns la termenii gnoseologiei: Divinitatea, omul, lumea, adevărul, eroarea, frumosul, urîtul, sacrul, satanicul, absurdul și sensul și la oglindirea lor în artă, unde purul inspirat se împletește cu forma și sensul, căutate în om și-n natură, sau în om, ca-n expresionism. Așadar
O întâlnire cu Brâncuși povestită de Petre Țuțea by http://balabanesti.net/2016/02/21/o-intalnire-cu-brancusi-povestita-de-petre-tutea/ [Corola-blog/BlogPost/340038_a_341367]
-
face un salt mare, dar nu depășește problema. Nici nu avea cum, dacă ne uităm atent ce surse folosește cel mai mult... Ne-am bucurat însă foarte mult că în primul volum al Dogmaticii lui Nikos Matsoukas, intitulat "Introducere în gnoseologia teologică"[13], există un adevărat tratat pe marginea acestei probleme în care se demonstrează clar netemeinicia unei astfel de împărțiri și originea ei în polemica catolico-protestantă neterminată nici astăzi. În cele din urmă, văzând că chiar și rușii, care în
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv exteriorizate, specifică gnoseologiei postmoderne. Prin contactul nemijlocit cu tehnologia, s-a realizat o adevărată țesătură de mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați să se raporteze la cercetările venite din exterior, în detrimentul propriei munci, care s-ar cuveni a fi originală și
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_misiunea_bisericii_in_postmodernitate_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364702_a_366031]
-
cineva și să vadă așa ceva, dacă nu s-a unit mai întâi cu Preasfântul Duh, după ce a dobândit prin dureri și sudori o inimă smerită, curată, simplă și zdrobită"". La temelia teologiei și spiritualității ortodoxe în privința cunoașterii lui Dumnezeu, a gnoseologiei ortodoxe, stă distincția dintre ființă și lucrările lui Dumnezeu sau, în limbaj dionisian, distincția dintre "uniri"- și "distincții". Dumnezeu este, pentru mintea noastră, "realitatea cea mai paradoxală", de aceea, paradoxul constituie calea cea mai potrivită de exprimare a tainei Dumnezeului
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
de Dumnezeu celor ce s-au curățit de patimi și au dat expresie în viața lor, virtuților. Pentru ei, treapta supremă de cunoaștere este "sfânta cunoștință cea mântuitoare", trăită ca o "gustare din dulceața Iui Dumnezeu". Astfel, ajungem în esența gnoseologiei creștine. Spiritualitatea răsăriteană vorbește despre darul sau harisma cunoașterii, ca fiind o stare harică deosebită la care ajung Părinții duhovnicești, ce se îndeletnicesc cu rugăciunea curată și neîncetată. În această stare, potrivit lui Calist Catafygiotul, cei îndumnezeiți prin har sau lucrare
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
depline a acestora". Despre perspectiva ascetică a cunoașterii creștine Cunoașterea lui Dumnezeu are un caracter pozitiv, creator și, în acelasi timp, progresiv, ea dezvoltându-se în raport cu eforturile noastre ascetice, în vederea dobândirii nepătimirii. Am menționat deja că specificul spiritualității răsăritene, al gnoseologiei ortodoxe, este caracterul ei interiorizat, profund duhovnicesc. Pentru această spiritualitate experimentală, gnoseologicul este ființial unit cu eticul, astfel încât la cunoașterea adevărată, deplină, nu se poate ajunge decât pe cale ascetică, experimentală. La vederea lui Dumnezeu sau cunoașterea prin unire cu Dumnezeu
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
cad frunze în moarte clinică pe fâșia dintre noapte și zi vântul interpretează partitura rece la o tastatură dezacordată prin partea opusă a malului caut leac unui acces de tuse neconvențională în preajma tufelor cu orizontul de așteptare răpus... (Toamnă) Periplul gnoseologiei artistice se încheie cu axioma axiomelor: fenomenele lumii materiale sunt nu doar impermanente, ci cvasi-iluzorii, blocul lor e casabil, fragmentat, totul, în lumea tangibilă, se destramă și piere: Lucrul care mă poftește prin toate ferestrele spiritului să-i dau de
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1478621067.html [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
Papa Ioan Paul al II-lea, în anii 1980-90, spre a i se aplica un amplu program de evanghelizare . În privința logicii discursive, mai ales în plan teologic, este imperios necesar a se conștientiza pericolul exagerării unei formulări abuziv exteriorizate, specifică gnoseologiei postmoderne. Prin contactul nemijlocit cu tehnologia, s-a realizat o adevărată țesătură de mijloace de comunicare între specialiști, care sunt tentați să se raporteze la cercetările venite din exterior, în detrimentul propriei munci, care s-ar cuveni a fi originală și
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biserica_ortodoxa_in_fata_provocarilor_lumii_contemporane_si_rolul_ei_social_filantropic_in_societatea_postmoderna_secularizata.html [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
mod inteligent, cu prezentul trăirilor raportat la interpretări filozofice. Volumul „Timpul dintre valuri de lumină” de Doina Drăguț, „având o logică internă” ne dezvăluie o poetă matură, stăpână pe uneltele sale, în pielea căreia clocote noțiuni și idei vecine cu gnoseologia, fiindcă „Dumnezeu se află în fiecare om”. Al Florin ȚENE Președintele Ligi Scriitorilor Români Membru corespondent al Academiei Americană Română de Știință și Artă Cluj Napoca 11 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE DOINA DRĂGUȚ - TIMPUL DINTRE VALURI DE LUMINA
AL FLORIN ŢENE DOINA DRĂGUŢ – TIMPUL DINTRE VALURI DE LUMINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1415513145.html [Corola-blog/BlogPost/371590_a_372919]
-
pentru Dragoș, o reintegrare în absolut/frăție, printr-un mentorat intensiv din partea unor bărbați adevărați, care au ajuns la o autentică și de netăgăduit “cunoaștere a femeii” și care poate (să sperăm) ar fi dispuși să faciliteze o introducere în gnoseologie... La fel de ilare sunt și supozițiile tale că aș fi bărbat sau că m-ar interesa fotbalul, ca să nu mai spun ce tare mă amuză definiția pe care o dai (implicit) adulților (din care tagma mă văd, cu durere, exclusă). I
Confesiunile unui misogin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82376_a_83701]
-
necesară zdruncinarea gândirii binare de tipul „sau / sau" și înlocuirea ei prin atitudini ale gândirii termale, când sunt echivalente nu două, ci trei începuturi. In loc de opoziție, ei propun sistemicitate, armonizare, complementaritate, simultaneitate etc. L.A. Mikeșina consideră că deosebirea gnoseologiei tradiționale de teoria cunoștințelor, legată de revoluția computerială constă în faptul că gnoseologia tradițională se concentrează la procedură, descripție, folosind expresii și reguli pentru însușirea cunoștințelor. Teoria cunoașterii computeriale, însă pune în centrul atenției regulamentarea, recurge la propoziții normative, folosește
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
ale gândirii termale, când sunt echivalente nu două, ci trei începuturi. In loc de opoziție, ei propun sistemicitate, armonizare, complementaritate, simultaneitate etc. L.A. Mikeșina consideră că deosebirea gnoseologiei tradiționale de teoria cunoștințelor, legată de revoluția computerială constă în faptul că gnoseologia tradițională se concentrează la procedură, descripție, folosind expresii și reguli pentru însușirea cunoștințelor. Teoria cunoașterii computeriale, însă pune în centrul atenției regulamentarea, recurge la propoziții normative, folosește cunoștințele pentru afirmarea regulilor. In prezent, cel mai justificat mod de verificare a
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
în dedicația operei sale din 1469, " In Convivium Platonis sive de Amore", că a aflat cu ajutorul lui Orfeu de puterea nețărmurită a lui Amor asupra lumii întregi. Ficino îi rezervă iubirii ca sublimație a pasiunilor senzuale un rol central în gnoseologie, ea fiind caracteristica sufletului nemuritor. Acesta se află pe o treaptă intermediară a ființei, între trup și divinitate. Ficino s-a identificat chiar cu Orfeu, compunând după propriile spuse imnuri orfice și acompaniindu-se la un instrument asemănător cu lira
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
în iulie 2002. Urmează apoi un stagiu de cercetare și documentare la Institutul Ecumenic de la Bossey al Consiliului Mondial al Bisericilor de la Geneva (iunie-septembrie 2003) și studii postdoctorale la Institutul Catolic din Paris (2003-2004), realizând unui proiect de cercetare intitulat "" Gnoseologia patristică și epistemologia științifică"". Începând din anul 2000, Adrian Lemeni lucrează ca lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București și predă disciplinele de Teologie dogmatică și Teologie fundamentală. Adrian Lemeni a participat la 9 simpozioane din
Adrian Lemeni () [Corola-website/Science/306369_a_307698]
-
al Academiei Române. În 1963 este ales membru corespondent al Academiei Române și după 1967 activează ca șef de secție la Centrul de Logică al Academiei. În studiile sale Dan Bădărău a abordat teme vaste și diferite ale filosofiei între care logica, gnoseologia și istoria filosofiei. A publicat: În paralel cu activitatea publicistică de specialitate, a colaborat la ziarul ieșean "Opinia" cu diferite studii, articole și recenzii. A fost interesat de istoria Iașului și a scris, împreună cu Ioan Caproșu, cartea "Iașul vechilor zidiri
Dan Bădărău () [Corola-website/Science/307097_a_308426]
-
filosofia sa). Ilie Pârvu este un epistemolog, filosof al științei, metafizician și comentator al lui Kant. A sa "Introducere în epistemologie" este prima carte de acest tip care a avut un nivel european, după perioada în care epistemologia a fost „gnoseologie” marxist-leninistă. Este încă cea mai bună introducere autohtonă disponibilă. Studiile sale de filosofie a științei ("Teoria științifică", "Semantica și logica științei") au pus accent mai mult pe instrumentele pe atunci contemporane de analiză a teoriilor științifice. Pârvu poate fi considerat
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Lexicală În limba elena: gnosis-cunoaștere si logos-cuvânt, teorie Limba latină: "gnoseologia", Limba germană:""-teoria cunoașterii Reală Ramura filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere Gen proxim și diferența specifica Teorie generală a cunoașterii. Obiectul gnoseologiei este cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial separată de
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
Lexicală În limba elena: gnosis-cunoaștere si logos-cuvânt, teorie Limba latină: "gnoseologia", Limba germană:""-teoria cunoașterii Reală Ramura filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere Gen proxim și diferența specifica Teorie generală a cunoașterii. Obiectul gnoseologiei este cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial separată de modalitățile particulare de cunoaștere.Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoașterii, subiectul cunoașterii, mecanismul cunoașterii, condițiile cunoașterii, cauzele cunoașterii, legile cunoașterii, căile de cunoaștere, genurile de cunoaștere
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
filozofiei care se ocupă cu studiul procesului de cunoaștere Gen proxim și diferența specifica Teorie generală a cunoașterii. Obiectul gnoseologiei este cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial separată de modalitățile particulare de cunoaștere.Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoașterii, subiectul cunoașterii, mecanismul cunoașterii, condițiile cunoașterii, cauzele cunoașterii, legile cunoașterii, căile de cunoaștere, genurile de cunoaștere umană. Gnoseologia distinge genuri diferite de cunoaștere după criterii cum sunt facultățile cognitive angajate în proces sau după mijloacele obiective angrenate
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
cunoașterea umană în elementele sale esențiale și în mecanismul său esențial separată de modalitățile particulare de cunoaștere.Elementele obiectului gnoseologiei sunt obiectul cunoașterii, subiectul cunoașterii, mecanismul cunoașterii, condițiile cunoașterii, cauzele cunoașterii, legile cunoașterii, căile de cunoaștere, genurile de cunoaștere umană. Gnoseologia distinge genuri diferite de cunoaștere după criterii cum sunt facultățile cognitive angajate în proces sau după mijloacele obiective angrenate precum și după specificul cognitiv impus de obiect. Vezi: Epistemologie Termenul provine din limba greacă veche unde însemna „care examinează”. Scepticismul este
Gnoseologie () [Corola-website/Science/299396_a_300725]
-
după care calitățile "secundare" (culoarea, gustul, mirosul etc.) ar fi subiective și numai calitățile "primare" (întinderea, figura, mișcarea etc.) ar avea un caracter obiectiv. "Locke" nu înțelegea specificul calitativ al rațiunii în raport cu simțurile și rolul ei activ. Trăsăturile mecaniste ale gnoseologiei lui Locke, potrivit căreia rațiunea nu face decât să combine și să separe "ideile simple" furnizate de simțuri, l-au determinat pe Engels să-l considere, alături de Bacon, drept întemeietor al metodei metafizice în filosofia modernă. A fost unul din
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
este uneori încălcată. Există șapte propoziții de bază care structurează lucrarea și exprimă o parte a cuprinsului propozițiilor subordonate. Structura Tractatus-ului seamănă cu sistemele tradiționale. Prima parte este o ontologie și cuprinde propoziile 1-2.063, a doua parte este o gnoseologie (2.1-2.174), a treia parte este o teorie generală a modelării (2.18-3.05), a patra parte este logica(3.1-6.13), a cincea parte este epistemologia (6.2-6.3751), iar ultima parte este despre etică, estetică și misticism
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
fiindcă vestește conștiinței un echilibru în altceva, ori ieșirea din singurătate, capătul de drum al unei inimi neliniștite". Eliberată de neliniște, inima se arată capabilă de dragoste. Iar dragostea arătată Creatorului și creaturii aduce "ispita filosofică", așadar un soi de gnoseologie erotică: "Căci o conștiință încinsă de dragoste e și conștiința augustiniană sau pascaliană. Și nu pregătește dragostea pentru cunoaștere și înțelegere? Nu există o "funcțiune epistemologică a iubirii"? De aceea am putea reveni, ca de pe o treaptă superioară, la un
Oscilațiile lui Constantin Noica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15964_a_17289]