15,784 matches
-
inefabil, până la diafan: „Prin văi, amiaza umblă dezbrăcată, Se coc în sâmburi de odihnă nuci” ( Ne cheamă vara), sau: Îmi aleargă vara ca un tren prin sânge” (Veri de mucava), ori: „Miroase gându-saiarbă încolțită Și sufletul respiră-n spic de grâu” (Respiro) Poetul asemenea lui Pan, se simte prezent în tot Universul, se consideră „un strop” în „marea singurătate”, recompus din „tăceri”, regăsindu-se în „cine știe ce ninsoare” sau „cutreierând o primăvară”( Din tăceri) Tristă și dureroasă e mărturisirea din poemul „Sindrom
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_retorica_balansoarului_al_florin_tene_1351777495.html [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
de reproșuri la adresa părintelui, care a plecat departe de familie, lăsând uitarea să facă rădăcini, nu mai avea la cine pleca. În atâția zeci de ani, tatăl nu a cerut niciodată divorțul de la maică sa. Enigme în lanț. Lanuri de grâu încețoșate. Acolo sus, Cristian, agățat de colțul cerului, conștientiza dorul ireversibil față de omul care nu l-a așteptat niciodată la intersecția de drumuri sau în ușa casei, timpul i-l furau peștii și băutura. Groapa din piept și din munte
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
ochi ca să se scalde genele în apă, degetele bărbatului se strecurau prin părul răsfirat al femeii, apa le atingea gleznele și muta căldura nisipului mai sus pe picioarele ei netede, sculptate de mâini sensibile, se întindea o manta roșie peste grânele galbene, arzătoare ale soarelui, reflecții roșii pe genunchii ei, apa inundă coapsele, iar el căută iluziile de apartenență, în care fiecare respiră prin celălalt. Culorile calde ale soarelui în apus s-au suprapus peste fața rece și albastră a mării
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
de pe clanță Că pe umeri port o zdreanță! Nu mă vait și nici nu plâng Când durerile mă strâng, Dar pun mintea mea să stea Într-un psalm cum știe ea. Și pe muntele îndurării Să dăm răul tot iertării! Grâul bun să-l facem pâine Să mai credem și în mâine. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Azi și mâine / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia
AZI ȘI MÂINE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1420954434.html [Corola-blog/BlogPost/372828_a_374157]
-
o rațiune ce se dușmănește cu sensibilitatea sufletului, iar aceasta nu-i decât un crunt rău ce ne-ndepărtează de ei și pe noi de noi! Neamul românesc are lângă trupul și sufletul său un suflet și un trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
trup ca grâul și aurul lui: muzica populară și interpretul - știm, cei mai pretențioși în termeni separă muzica populară de muzica folclorică, dar noi luăm spicul cu totul deoarece e treaba „grânarilor” melosului (popular ori folcloric) să depoziteze fructul de grâu, bob după bob. Una dintre apreciatele artiste moldovence, parte a acestui trup și acestui suflet ce fac front comun cu iubitorii lor, poartă un nume căruia-i revine incontestabil un înalt merit în alinarea adâncă a zilelor vieții noastre, păstrând
VASILICA TĂTARU. CÂNTECELE, O SĂRUTARE PE GÂND de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1470221130.html [Corola-blog/BlogPost/370616_a_371945]
-
dorul de tine mereu căutat, niciodată găsit. Mă trezesc dimineață, ziua mă unge cu mir pe creștet fire de iarbă se-ndreaptă-n lumină nopți de-aștepare ca iubirea să vină le strâng cu ardoare ca firu-n chilim. Mă trezesc dimineața, grâu sunt în spic Bobul iubirii în mine tot crește Viața îmi pare de-o vreme poveste Iubirea de tine în mine-a-ncolțit. Mă trezesc dimineața, tu... soare arzând În mine iubirea-ți simt cum se coace Când buzele tale încep să
IUBIRE CURGÂND de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubire_curgand_.html [Corola-blog/BlogPost/355427_a_356756]
-
moarte - niciodată !!! și poate nu-i ăsta titlul și nici asta ideea... ieșit-a din mână să muște Medeea, cuvântul turbat de trăire, mușcat-a din mituri spre nemurire. cuvântul din matcă, ieșit-a ca râul, cuvântul nebunul cosit-a grâul... cuvintele nu vor muri niciodată, cuvântul nu are cum să moară. muți de-ar fi oamenii și tot l-ar rosti. analfabeți și tot l-ar scrie. afoni și tot l-ar cânta. orbi și tot l-ar vedea. șchiopi
IMORTALITATE de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1489074631.html [Corola-blog/BlogPost/367992_a_369321]
-
au stat în forță armelor, ci în forță trădărilor, a vânzărilor. Când ne vom mântuii, Trădarea nu va mai străpunge nici "glia" nici "neamul" Eu am crezut și cred dintotdeauna: în apărarea noastră sunt: lumină și credința, mărturisirea adevărului prin "GRÂI", toate prin mântuire! Referință Bibliografica: Vrem a ne mântui! / Gheorghe Șerbănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VREM A NE MÂNTUI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1483953133.html [Corola-blog/BlogPost/380247_a_381576]
-
covorul peste creștetele celor prezenți aici, în locul de unde a zburat sufletul mărinimos al lui Fănuș Neagu și s-a cântat veșnica pomenire. Fiecare a gustat din coliva pregătită, simbolul credinței noastre în nemurire și înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor; După cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
și s-a cântat veșnica pomenire. Fiecare a gustat din coliva pregătită, simbolul credinței noastre în nemurire și înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul însuși le-a înfățișat ca simboluri ale învierii trupurilor; După cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa și trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze apoi întru nestricăciune (vezi Ioan 12, 24 și I Corinteni
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
de la Muzeul Brăilei, coordonat de profesorul Zamfir Bălan, care s-a ocupat cu amenjarea acestui spațiu. Și astfel, în aplauzele tuturor, pânza albă ce acoperea plăcuța memorială avea să cadă. Întâmpinați cu pâine și sare, cu flori și spice de grâu, de către un grup de elevi îmbrăcați în tradiționalele costume populare, toți cei prezenți au pășit în casa scriitorului, curioși să vadă cum arată ,,kilometrul 0” al operei fănușiene, așa cum Viorel Mortu a numit casa natală a lui Fănuș Neagu. În
BUZELE RĂSĂRITULUI AU SĂRUTAT ÎNCĂ O DATĂ NUMELE LUI FĂNUŞ NEAGU de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Buzele_rasaritului_au_sarutat_inca_cornelia_viju_1330670339.html [Corola-blog/BlogPost/365184_a_366513]
-
mai crește iarbă! Poeta nu are cunoștințe de geopolitică, știe doar că e nevoie de hrană ca să crești copiii. - Și e greu să crești un copil? se miră sincer Țuțea. - E greu, o țărancă de la colectiv primește un kg. de grâu la ziua de muncă... - Doamnă, i-o retează Țuțea, în Elveția, o vacă primește 200 de kg. de boabe pe zi, dar n-are conștiință națională!... Femeia româncă nu are nicio suferință în postura ei de mamă: atunci când simte că
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
percepuse; valoarea religioasă. Totuși, dacă ar fi fost avizat, ar fi prins înțelesul comportamentului domnului Diță: “un punct sus, unul jos / cât îi doamne de frumos..”... ar fi înțeles semnificația îndemnului acestuia ca pe data de “30 noiembrie” să pună grâu într-o farfurioară cu apă “pentru a vedea cum se formează rădăcinile și tulpinile”, ar fi înțeles de ce a înainte de paști învoia grupuri mici de elevi să meargă la biserică, pe rând, el continuindu-și netulburat orele în vreme ce copii așteptau nerăbdători
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1470738908.html [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
plină. Apoi am plecat în oraș la treburile noastre. Până toamna târziu l-am hrănit, la început cu lapte apoi cu firimituri de pâine, și când penajul i-a crescut de luase forma unui adult i-am dat boabe de grâu. Îl înveleam în serile reci cu cărpe, în așa fel să nu-l sufocăm. În timpul zilei era liber era liber și se plimba prin tot balconul, ba, mai mult, începuse să se urce pe o masă ce o aveam acolo
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
fereastra de la bucătărie. Acolo a crescut un corcoduș falnic și pe crengile lui în fiecare dimineață vine și cântă: gugu-ștuc, gugu-ștuc... Noi, când îl auzim, deschdem fereastra, îl strigăm pe nume și îi punem firimituri de pâine, sau boabe de grâu, pe pervazul ferestrei. Sunt zile când nu părăsește ‚ “teritoriul” ce simte că este al lui. Al doilea an a venit cu soția lui, au făcut cuib într-un ghiveci de flori, de pe balconul cel mare unde frunzele viței de vie
DIN LUMEA NECUVÂNTĂTOARELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Din_lumea_necuvantatoarelor.html [Corola-blog/BlogPost/356572_a_357901]
-
păștea turmele sale de oi. La vreme de secetă, rugăciunile sale au adus, prin milostivirea lui Dumnezeu, ploaie și ogoarele au rodit din nou ca să nu sufere oamenii și să moară de foame. Un negustor bogat din cetate strânsese mult grâu pe care nu voia să-l vândă și din lăcomie aștepta să crească prețul pentru câștigul său. Și i s-a plâns un om sărman că neavând bani, negustorul a refuzat să-i dea pe datorie până la recolta următoare iar
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
cu ce să-și hrănească familia. Sfântul Spiridon l-a rugat să aștepte până a doua zi și la rugăciunea sfântului, în timpul nopții, s-a dezlănțuit o furtună cu multă ploaie care, pătrunzând în hambarele negustorului, i-a risipit tot grâul prin cetate și oamenii strângeau fiecare cât putea. Într-un caz asemănător, negustorul nu voia să vândă pe datorie ci numai pe aur, atât de avar și fără inimă ajunsese. Sfântul i-a dat celui strâmtorat un bulgăre de aur
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
Într-un caz asemănător, negustorul nu voia să vândă pe datorie ci numai pe aur, atât de avar și fără inimă ajunsese. Sfântul i-a dat celui strâmtorat un bulgăre de aur spunându-i să-l ofere gaj, să cumpere grâu iar la recolta viitoare să răscumpere aurul și să i-l înapoieze. Când a restituit omul bulgărele de aur, sfântul l-a chemat în grădina sa și rugându-se la Dumnezeu, la care toate sunt cu putință, a văzut că
SF. SPIRIDON, FĂCĂTORUL DE MINUNI de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/12_decembrie_sf_spiridon_f_ion_untaru_1386822970.html [Corola-blog/BlogPost/363293_a_364622]
-
de act artistic, Maria Șalaru făurește cu ființa, cu anii și glasul ei aceste „ofrande” artistice pentru publicul bacăuan în primul rând, dar, incontestabil și încontinuu, pentru marele public românesc de pretutindeni. Cele mai frumoase flori ale câmpului sunt spicele grâului! Acestea-s cântecele Mariei Șalaru. Dar, cine sunt mirii și miresele pădurii?! Mugurii și florile ramurilor!... Ca ei și ele, copiii repurtează o victorie admirabilă de partea vieții, reconduc an cu an viața, cântă redeșteptarea și gloria clipei în integritatea
MARIA ŞALARU. OFRANDE ARTISTICE URBEI SALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1491028087.html [Corola-blog/BlogPost/382777_a_384106]
-
gândind. Gândeam la nisipul pe care ridicăm cetatea fără ziduri, acoperiș fiindu-i cerul. Am revăzut acea iapă care se joacă neîncetat cu căpița de paie și patul de paie din care, într-un perpetuum mobile renaște imaginea lanului de grâu. Imensitatea universului gândirii... profunzimea ideilor pe care le trăim intens și pe care le vrem materializate, pentru a ni le transmite în forma lor pură și fundamentul sărac al cuvintelor exprimate. Mereu simt că trimit către tine prea puțin din
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
de urcare pe vapor. M-ai învelit în bucurie profundă. O trăiesc cu foamea ființei care a regăsit miezul azimei la răscruce, după un timp în care ruga i-a fost hrană vie, în seceta câmpului, pe care numai spicul grâului mai atingea cerul. Te-ai gândit vreodată că scara aceea dublă poate fi însăși geometria spicului de grâu copt? În azimă stă răspunsul vieții noastre și în bobul de grâu. Ai văzut cum se rostogolește un bob de grâu, între
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
miezul azimei la răscruce, după un timp în care ruga i-a fost hrană vie, în seceta câmpului, pe care numai spicul grâului mai atingea cerul. Te-ai gândit vreodată că scara aceea dublă poate fi însăși geometria spicului de grâu copt? În azimă stă răspunsul vieții noastre și în bobul de grâu. Ai văzut cum se rostogolește un bob de grâu, între două palme nu lipite, ci doar alăturate? Calde sau înghețate, ele își simt căldura și redevin vii mereu
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
fost hrană vie, în seceta câmpului, pe care numai spicul grâului mai atingea cerul. Te-ai gândit vreodată că scara aceea dublă poate fi însăși geometria spicului de grâu copt? În azimă stă răspunsul vieții noastre și în bobul de grâu. Ai văzut cum se rostogolește un bob de grâu, între două palme nu lipite, ci doar alăturate? Calde sau înghețate, ele își simt căldura și redevin vii mereu... Nu aleg. Las să fie ceea ce este să fie cu bucurie și
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]
-
spicul grâului mai atingea cerul. Te-ai gândit vreodată că scara aceea dublă poate fi însăși geometria spicului de grâu copt? În azimă stă răspunsul vieții noastre și în bobul de grâu. Ai văzut cum se rostogolește un bob de grâu, între două palme nu lipite, ci doar alăturate? Calde sau înghețate, ele își simt căldura și redevin vii mereu... Nu aleg. Las să fie ceea ce este să fie cu bucurie și lumină deplină în suflet, inimă, gând, după vrerea Lui
FRAGMENT DIN ”CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE” de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1459791409.html [Corola-blog/BlogPost/381951_a_383280]