28 matches
-
1966 în localitatea Ictar, județul Timiș, România, fiica lui Lelea Pavel-Petru și Gravila Ana, cu domiciliul actual în Suedia, 55465 Jonkoping, Birkagatan 18 B, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. A. Imbroane nr. 20, județul Timiș. 200. Fazly Gânji Roxana Iuliana, născută la 7 februarie 1973 în localitatea Comănești, județul Bacău, România, fiica lui Cidu Ion și Sentea Gabriela, cu domiciliul actual în Suedia, 17070 Solna, Kungshamra 74 A, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Râmnicu Vâlcea, cartier Traian
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
Cinci îngrijitori se chinuie să mâne zburătăceala care‑ncotro, bătând din palme și șâșâind. Șșșșș‑șșșșș! Aplauze! Șșșșș‑șșșșș! Separeul se umple cu o cotcodăceală uniformă, nu mai contează unde se termină un corp și unde‑ncepe altul. Foto: Cristina Gânj Cocoșii trec prin același proces, în hala în care cresc împărțiți pe categorii, mici, medii și mari; într‑un al patrulea țarc sunt puicuțele mai mici decât media. Întotdeauna există minus‑variante, adică indivizi care se dezvoltă mai lent, mi
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
sar pe benzile de hrană și de apă, una se saltă pe gărduleț cu ghearele‑nainte, ca Xena. Între timp, Ovidiu discută cu doamna Angela despre diete, salate cu roșii și brânză, glucide bune din sucuri de fructe. Foto: Cristina Gânj Atmosfera e casnică. Lângă mine e Ana, inginer zootehnist, tânără și frumoasă, preocupată zilele astea de niște răni misterioase. Păsările sar pe benzi, își mai agață un picior, se întâmplă accidente. Răniții stau într‑un separeu și sunt tratați cu
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
în incubator. (E un avantaj că nu le mai mută, orice manipulare e un risc de contaminare.) Ouăle sunt dezinfectate, prin fumigare cu formol, și depozitate la 17-18 °C și 70-75% umiditate, nu mai mult de 10 zile. Foto: Cristina Gânj Conveiorul aduce întotdeauna ouăle de la câte o hală în parte, de la păsări de aceeași vârstă, tot pentru uniformitate. Acum, de exemplu, una dintre hale e cu găini tinere și Ovidiu și doamna Angela urmăresc procentul de fecundare, alt criteriu al
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
și trec sitele cu ouă, una câte una, peste o masă ca de foosball, cu un șir de‑a curmezișul de becuri. Când ajung peste banda de lumină, ouăle clare sau cu moarte embrionară se aprind roșu, translucid. Foto: Cristina Gânj Înainte să intrăm, m‑au avertizat: „S‑ar putea să nu rezistați, că‑i cald”. În incubator sunt 37,5 °C și 51,11% umiditate. E un infern tropical, tavanul e un vifor care urlă și pulverizează apă, sonorul e
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
dai seama dacă le e bine.” Sunt 16.500 și căptușesc uniform hala, unii ciugulesc și alții beau, unii se scarpină, unii dorm. „Povestesc.” Parcă te‑ai uita de sus la o uriașă și zgomotoasă sală de așteptare. Foto: Cristina Gânj Oamenii le oferă exact ce au nevoie ca să își îndeplinească cu maxim succes rolul: să crească frumos, cu pieptul învelit în mușchi și pulpele zdravene. Rasă - casă - masă, pentru carne. „E tristul adevăr. E misiunea puiului de carne. Șederea e
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Oprea Avicom, ca expert contabil. Am interpretat aparentul conflict de interese ca pe un gir pentru afacere, fiindcă o cunosc de mult timp și știu cum lucrează - și în contabilitate, și în bucătărie. TEXT DE: LAVINIA GLIGA. FOTOGRAFII DE CRISTINA GÂNJ Articolul face parte dintr‑un proiect despre afaceri antreprenoriale românești de succes, dezvoltat de DoR (Decât o Revistă) la inițiativa BRD Groupe Société Générale.
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
său. O lună mai târziu, Petru Șchiopul revine cu o oaste de strânsură formată din moldoveni fugari, munteni și tătari, dar este învins în lupta de la Docolina. În timp ce lupta este pe sfârșite, frații Potcoavă și bătrânii tovarăși de arme Petrea Gânj și Pokotilo pornesc în urmărirea trădătorului Irimia Golia. Boierul este prins și urmează a fi decapitat, dar Alexandru îl oprește pe Nicoară, nedorind uciderea tatălui Ilincăi. Moș Petrea Gânj îl ucide pe Golia și este omorât de Alexandru, iar apoi
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
este pe sfârșite, frații Potcoavă și bătrânii tovarăși de arme Petrea Gânj și Pokotilo pornesc în urmărirea trădătorului Irimia Golia. Boierul este prins și urmează a fi decapitat, dar Alexandru îl oprește pe Nicoară, nedorind uciderea tatălui Ilincăi. Moș Petrea Gânj îl ucide pe Golia și este omorât de Alexandru, iar apoi moare și oșteanul cazac Pokotilo, ucis de o săgeată rătăcită. Nicoară Potcoavă înțelege atunci că moș Petrea era tatăl lui și al lui Alexandru și, dezgustat de cele întâmplate
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
cu descrierile lirice ale peisajului străbătut de călăreți privit prin ochii artistului modern, autorul evitând astfel efectul de manierism care ar fi fost produs de menținerea constantă a unei exprimări arhaice sau rurale. Spre exemplu, iată cum vorbește moș Petre Gânj: "„Cățeaua de Chiajna e totul! Din pricina muierii s-a vărsat sânge moldovenesc! Și cânii, cânii... de boieri vânduți... De aceea a pierit Ion-Vodă al nostru, de aceea țara geme împilată și noi pribegim!... Alelei! stăpâne, stăpâne... ne vom întoarce noi
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
boierii trădători. Domnitorul Petru Șchiopul părăsise însă Moldova cu două săptămâni în urmă, plecând spre Țarigrad. Oastea lui Nicoară Potcoavă intră în Iași fără a întâmpina vreun obstacol. Noul domnitor numește ca dregători pe oamenii săi de încredere: moș Petrea Gânj devine mare armaș, Radu Suliță - vel logofăt, Alexa Totârnac - stolnic, iar Mitrea Lăcusteanul - medelnicer. Sunt organizate judecățile boierilor ce l-au trădat pe Ion-Vodă, iar celor vinovați de vânzare de țară li se taie capul. Mezinul Alexandru pleacă la Dăvideni
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
presviterei Olimbiada asemănată de personaje cu locuința Sfintei Vineri din basmele românești, străjuită de "„copiii vrăciței”", "„un ursuleț, un lupan și o bufniță”", precum și de o "„cățelușă cu dinții de fier și cu măsele de oțel”", sau confundarea căpitanului Petrea Gânj ce-și fuma luleaua cu Sfântul Ilie, stăpânul furtunilor. O altă scenă cu valențe mitice este și vânătoarea lupului sur de către Nicoară, tulburat sufletește de cele citite în scrisoarea Olimbiadei. Mila față de animalul hăituit îi aduce o eliberare sufletească: "„Lupul
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
împușcat. Necazuri. Andrei se ține de dobitoace: -Ca să nu înnădească lupii la oi. Se ține după ferirea caselor de duhuri rele, de strigoi și de strigoaice. De la Andrei nu se lucrează: -Îi zi primejdioasă. Atunci două luminițe umblă prin gânjuri (garduri de nuiele), garduri de răzlogi. Pădurea țipă, trosnește, te apucă groaza. Strigoii îs răi. Lucram la școală. Făceam curățenie. Școala asta a noastră nu-i curată. Într-o noapte făceam curat în școală, când am descuiat ușa, să intru
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
covorașelor, i se spune popular „în drugi”. Părțile componente ale acestui tip de război sunt „lăturașii” (drugii laterali), „chingile” (sulurile) de legătură ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de 86 de ani povestește că pe când era flăcău, mergea cu tatăl său la tăiat în pădure. După ce au trecut de marginea pădurii, în plină toamnă au văzut două femei dezbrăcate în pielea goală care învârteau pe lângă un copac un gânj. Din când în când se opreau și cu câte o bărdiță băteau pene de lemn în tulpina copacului. Una spunea: - îi bat o pană în inimă. - Eu îi bat una în plămâni-răspundea cealaltă. - Acum am să-i bat una în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Sergiu Al-George, RL, 1984, 30; Dorina Al-George, Șocul amintirilor, București, 1994; Dicț. scriit. rom., I. 55-56; [Sergiu Al-George], CC, 2000, 4-8 (semnează Eugen Simion, Gheorghe Brătescu, Al. Paleologu, Amita Bhose, Caius Traian Dragomir, George Al-George, Mircea Itu, Jeana Morărescu, Mihai Gânj); Sergiu Al-George, Autobiografie, CC, 2000, 4-8; Simion, Fragmente, IV, 394-403. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
Și în grădină la Grigore Șandru, care era ficiorul lui Vasile Șandru, era un cireș amar. Dacă mâncai multe cireșe amețiai și de erai în cireș cădeai jos. Părinții mei aveau o argată din Baea, pe care o chema Maranda Gînjului. Era și cam proastă și gușetă 43 și gângâită 44. Și a trimis-o mama la cireșe la Grigore Șandru, cu o cană de lut. Ea culegea cireșe și o cireașă o punea în cană și 3 în gură. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Gândul ca oglindă a realității a dat naștere formei jind; cf. lit. gùndyti „a ademeni, a ispiti, a tenta”, sl. žędǐnŭ „jinduitor”. Evoluția limbii a condus la diversificarea formelor a căror convergență istorică o poate descifra etimologia globală. Rom. gând, gânj și jind se împletesc etimologic cu lat. jungó (fr. joindre) „a uni, a lega împreună”, judico (fr. juger), cu sl. sud < sod „judecată; vas, butoi; golf”, cu rom. osândă, fr. songer „a gândi la ceva, a intenționa”; rom. minte cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
stative mergeau, bumbacul devenind pânză. La războiul de ț esut o auzeam pe mama vorbind despre drugi, lăturași , chingi care erau un fel de suluri, varga de la sulul de jos, ițul susținut de două furci fixate în lăturași, rostarul și gânjurile de susținere a rostarului. Se pomenea de ițe care puteau fi două sau patru, după cât de deasă și puternică se dorea a fi pânza. Pentru acoperitoarele de pat, care puteau fi cuverturile sau picherile, pentru ștergare mai groase se foloseau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
aperitiv, gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne, etc. gătej lemn scurt, lemn pentru ațâțat focul gâmboț de dimensiuni reduse gânj nuiele împletite cu care se leagă doi pari la un loc gârligiu locul prin care se coboară pe trepte în pivniță ghelău rindea ghigan energic, vânjos, plin de viață glajă sticlă globin cremă de ghete glodare fructe H haramină femeie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plantațiile de vie de soiuri pure cum erau cele vreo cincizeci de hectare de Cabernet Sauvignon de la Rînceni unde nu a mai rămas nici un butuc și acum este o măreață pârloagă în loc. Cei mai înfocați distrugători au fost niște gânjuri de moșnegi cu minte puțină care rumegaseră îndelung ani întregi ura în ei și acum vărsau veninul pe tot ce era în jur. Cred că tatăl meu Dumnezeu să-l odihnească în pace, care făcuse multă pușcărie pe timpul cât fusese
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
covorașelor, i se spune popular „în drugi”. Părțile componente ale acestui tip de război sunt „lăturașii” (drugii laterali), „chingile” (sulurile) de legătură ale acestora, „varga” de la sulul de jos, „ițul”, susținut de două furci fixate în lăturași, „rostarul” și „cârjele” (gânjurile) de susținere a rostarului. Aproape exclusiv astăzi se folosește războiul orizontal (stative), schimbându-se sulurile, spețele, uneori ițele și călcătorul (în legătură cu ițele, care sunt două sau patru). Pentru acoperitorile de pat (pichere, cuverturi) și pentru ștergare mai groase se folosesc
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
IERUL] Mulțumindu-ți de iznoavă pentru facerea de bine, Eu de tron m-apropii iarăși, închinîndu-mă la tine, Ceea ce-ai făcut acuma este foarte înțelept: Zică-se orice s-ar zice, aspru poate, dar ești drept. [BRAN] Drept ca gânjul. [IRIMIE] Și ca tufa. [BRAN] Drept ca cârja de la moșu... Judecata din poveste cum o dă-mpăratul roșu.... [LĂPUȘNEANU] Tu, femeie, mulțumită ești de-a noastră judecată?... [BOGDANA] Doamne, văz c-ai făcut totul ce se poate de-astădată: Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acolo la o nevoie... Voi face întocmai, părinte. După ce am așezat cărțile în ordine la locul lor, am intrat în pădure și am început să adun găteje... Când am reușit să adun o grămăjoară potrivită, am legat-o cu un gânj făcut dintr-o mladă de carpen și umflând-o în spinare pe aici ți-i drumul. Când m-a văzut, bătrânul nu s-a putut abține să nu mă laude: Eee! Iaca că a sosit și gospodarul! Și nu s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
interpelat de domnișoara Cornelia. Impresia era că, pentru o conversație mondenă, bătrînul nu dispunea de cea mai potrivită costumație: un suman încins cu sfoară, aruncat pe pielea goală, cu vițe de păr care răzbăteau dintr-o pălărie spartă; ca niște gînjuri strîmbe, de sub poalele sumanului ieșeau două picioare cufundate pînă la gleznă în apă. A trebuit să observ că, sumare, accesoriile acestea erau totuși indispensabile sub soarele care, în aburii de după ploaie, ardea. Din cînd în cînd bătrînul lungea gîtul și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]