1,309 matches
-
știa vezi bine că, Doamne ferește de-i dus vreun om să are în răstoacă nu-i hârjonești nevasta nici în joacă nu poți să știi de-ntors te miruiește n-avea habar că-n vară o vădană l-a nimerit la gârlă despuiat spălându-și goliciunea de băiat și-a cam poftit ca orișice cucoană dar n-a-ndrăznit, speriată cu dreptate de ce îi atârna lălâu spre iarbă frumos că mai privirile-i să-l soarbă ea nevăzând așa imensitate simțind femeia c-o
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424762906.html [Corola-blog/BlogPost/382732_a_384061]
-
pentru asta îi suntem mereu și mereu datori ... Când surpușul a cășunat așa din senin asupra Văii Strâmbii a făcut prăpăd, ploile care căzuseră necontenit câteva zile la rând rupseseră brutal din malurile deja zimțuite halde de grohotiș, înnămolise prundișul gârlei, căpițele de fân fleșcăite și mucegăite de pe costișe alunecau în ritmul năvalnic al torenților învolburați, negri ca mâzga cea mai adâncă a pământului și care dădeau de-a dura totul părând aidoma horiturilor neterminate și părăsite de cine știe ce urgențe apocaliptice
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
care vorbește sapiențial în fața unor tablouri: domnul e filolog, vorbește frumos, te ia așa o aromeală, dar atât. De altfel, la noi e suficient să zici că te pricepi la ceva și, pac, te-ai priceput. Caracudă să te creadă, gârlă! Te-ai plictisit și de cultură, aspiri mai sus. Și afli de la un post specializat, că X ierarh, om cu patalama de colaborator al Securității, nu numai că nu se căiește, ca să plece, în sac și cenușă, la mănăstire, dar
Despre impostură și consecințele ei toxice by https://republica.ro/despre-impostura-c-i-consecinc-ele-ei-toxice [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
domnia mea această poruncă a domniei mele sfintei mănăstiri numite Arghiș, unde este hramul cinstitei și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
sfintei mănăstiri numite Arghiș, unde este hramul cinstitei și slăvitei Adormiri a prea-curatei născătoare de Dumnezeu, ca să-i fie averile satele și morile și țiganii și viile. Satele anume: Trănșani jumătate și cu gârla și bălțile jumătate și Dichiseștii cu gârlele și cu bălțile și Răzvadul și vinăriciul domnesc și boieresc și Ștefăneștii jumătate și vinăriciul domnesc și boieresc. Și la Pitești, la gura Geamenei, 2 mori și Domnești cu tot hotarul și 1 moară și Corbii <cu tot> hotarul și
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
și Slăvenii și Topana și cu tot hotarul tuturor satelor mai sus-scrise. Să le fie de la Ocna din Târgoviște, cât este partea domnească, pentru că am aflat domnia mea toate averile mai sus-scris, sate și mori și țigani și vii și gârle și bălți, dăruite sfintei mănăstiri Arghiș de către domnii de mai înainte. De aceea am dat și domnia mea ca să fie pentru întărirea și împuternicirea acestui sfânt hram, iar fraților care trăiesc într-însul de hrană, iar domniei noastre de veșnică
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Semnificatii_ale_satului.html [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
joace și să se dejoace, cu-nfiorare. Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de noapte, ne ia, părintește, de păr și ne ridică la CER! Doamne, bunul-simț, ca o piatră de moară legată de piciorul Bucuriei, se duse pe gârlă.Sensul propriu al cuvintelor se târăște ca o șopârlă pe limba omului de rând, văduvită de gând. Fantasmele își fac iluzii, chiar și Adevărul își face iluzii. Întunericul ascultă telefoanele luminii, scriitorii își tatuează obrazul cu gânduri triste și cioplesc
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oda_voda_moda.html [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
Ceaușescu, era inginer la fabrica de pantofi. Toți „trăiau de unde lucrau”, așa că, pentru că mai închidea ochii, primea de la subalterni, uneori, cafea „din Germania”. O ducea bine, foarte bine...avea apartament , de la partid, salariu bun, mai câte un ciubuc...și cadouri...gârlă. Într-o dimineață, la cafeaua de la lucru, văzu prin curtea fabricii, venind în fugă (întârziase deja), o fată...cu forme rotunde, părul lung, peste șolduri, blond și cârlionțat. Imediat a lăsat tot...s-o caute. Fata lucra la o mașină
LA O CAFEA NEMŢEASCĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 387 din 22 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_o_cafea_nemteasca_corina_lucia_costea_1327247375.html [Corola-blog/BlogPost/360456_a_361785]
-
fără lege, cu flori albe, a căror fructe negre sunt atât de mult prețuite de ciubotari. Ca să plângă, spărgeau cepe. Din ochii lor cădeau lacrimi peste omulețul făcut din lut galben, care, după trei zile, trebuia dezgropat și aruncat în gârlă să tulbure apele și norii, așa cum se întâmpla înainte să plouă. Caii horcăiau de căldură. Ana privea gânditoare casele care i se aliniau prin fața ochilor. Voalul care îi acoperea fața o ferea de privirile curioase ale trecătorilor, ascunzâdu-i durerea. Pe lângă
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
coleg de-al lui, consătean de-al nostru, s-a înecat. Scriitorul trăiește o adevărată dramă, pentru simplul fapt că a spus unui coleg să meargă la scăldat, după ce și-a terminat ”norma”, alături de alți colegi, care pleaseră déjà la gârlă. Trăiește adevărată dramă, când dirigintele C. Emil l-a făcut criminal, călău. În ultimul capitol, ”Blesteme părintești”, scriitorul Ion Părăianu ne expune efectiv privirilor alt aspect al vieții de la țară, de data aceasta din viața unei tinere familii. Nu lipsesc
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1424596512.html [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
merge la pădure în fiecare an și taie un brad frumos pentru noi. Îi dă doi-trei lei lui moș Vasile, pădurarul, și gata. Tu știi, Felicia, i-am auzit pe părinți vorbind că pădurea asta imediat de după deal, bucata dinspre gârlă unde mergeam noi să paștem vaca, ar fi a bunicilor ,și se judecă cu Statul să primim moștenirea de la bunici. Nu reușesc să primească înapoi bucata de pădure, chiar dacă au acte. Ce greu este să fii adult! Eu nu vreau
ANII TREC AMINTIRILE RĂMÂN de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1480268233.html [Corola-blog/BlogPost/384237_a_385566]
-
de vacă, de porc, de pui, de emu (struț australian), de canguri și de crocodili! Și ne mai întrebăm de ce „ăștia din urmă” sunt supărați pe noi și vor să ne pape și ei... la rândul lor! (sic!). Berea curge gârla. În general mărci autohtone: VB (Victoria Bitter), Fosters Lager, Tooheys New, Cascade, Crown Lager, și alte multe sortimente. Rece să fie, ca deh australienii nu sunt snobi precum alte neamuri mai... ortodoxe! De bronzat la ocean nu prea se înghesuie
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > CĂLĂTORIND PE ALT POEM Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 358 din 24 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Călătorind pe alt poem Sub pod se zbenguie șopârle, Obsesii, avataruri, repezi gârle, Natura se ascunde-n noi, Absurdul naște și eroi. Posibil, imposibil, spune-mi, spune-mi, În fața ochilor se-ntâmplă o minune Consubstanțială vieții, ne iubim Aici sub pod, noi, veșnici peregrini, Avem același țel sfânt și frumos Pe malul danubian
CĂLĂTORIND PE ALT POEM de BORIS MEHR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Calatorind_pe_alt_poem.html [Corola-blog/BlogPost/351045_a_352374]
-
să mânuim săniile, pregătite și nerăbdătoare ca niște cai sălbatici. Ne rostogoleam pe toboganele albe, pe bucăți de celofan, sau pe câte un lighean vechi de plastic, din capul derdelușului și până la vale, unde se auzea pe sub pojghița de gheață, gârla curgând în șoaptă. Gârla pe care ne avântam, cu încălțările noi, să patinăm sau să facem concursuri cu săniile focoase. Îmi amintesc că în goana mea cu sania pe gheața lucie, am nimerit în apa rece, rece, sub o copcă
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
și nerăbdătoare ca niște cai sălbatici. Ne rostogoleam pe toboganele albe, pe bucăți de celofan, sau pe câte un lighean vechi de plastic, din capul derdelușului și până la vale, unde se auzea pe sub pojghița de gheață, gârla curgând în șoaptă. Gârla pe care ne avântam, cu încălțările noi, să patinăm sau să facem concursuri cu săniile focoase. Îmi amintesc că în goana mea cu sania pe gheața lucie, am nimerit în apa rece, rece, sub o copcă, probabil făcută în grabă
NINGE... E ALB, E IARNĂ, DUMNEZEU E MILOSTIV CU NOI! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1453122779.html [Corola-blog/BlogPost/380509_a_381838]
-
feluri de minciuni: minciuni, minciuni sfinte și statistici! Toate trei existau și înainte de a fi răsturnate sferele geopoliticii în acel annus mirabilis 89, există și acum, dar parcă mai dihai și decât pe vremea genialului autor din statele de peste marea gârlă. Asta fiindcă cele mai multe curg de acolo și între timp distanța s-a micșorat fiind invers proporțională cu viteza, iar zona deversărilor a devenit sinonimă cu întreg teritoriul românesc, văzut nu de puțini ca un imens portavion în coasta pizmașului muscălesc
INFLAȚIE NEGATIVĂ, CREȘTERE NESĂNĂTOASĂ, OPTIMISM INCURABIL by http://uzp.org.ro/inflatie-negativa-crestere-nesanatoasa-optimism-incurabil/ [Corola-blog/BlogPost/92662_a_93954]
-
de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o mie de ani./ Aud, aud,/ cu urechea pe piatră plecată,/ gârla lui răsculată./ Îi simt, îi simt/ smoala aprinsă, fonta lichidă,/ otrava toridă./ Și carnea mea trosnește deodată,/ din zăvoare drăcești,/ prin mădulare să se deschidă/ ca niște uși, ca niște ferești:/-Intră , sânge al temniței, intră./ vino din funduri nepământești
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
denumirea o auzeam pronunțată doar de plutașul nostru. Un tânăr cuo privire tăioasă, de statură potrivită, dar mânuia barca cu cei șase orășenicu dexteritate, în timp ce ne povestea și ne îndruma atenția spre malurilecu foioase. Deodată a oprit strigând :suntem în Gârla Turcească și la capătul ei esteLaguna-un loc mai adânc! Acolo am văzut unele păsări acvatice. Cât de superb este locul acelaîndepărtat unde Dunărea se varsă în Marea Neagră. Mi s-a tăiat respirația ,privirea mea rămas țintă spre cele două
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
părintele cu cetele sale îngerești rostește și cu mai multă convingere rugăciuni Împăratului Ceresc și Maicii Sale. Prin negura nopții aleargă arătări în flăcări, când la deal, când la vale. Pe ulița satului trec în galop cai cu coarne spre gârlă și sar în ea. Apoi, din apa murdară, țâșnesc bivoli fioroși ce iau în coarne gardurile de la curtea vrăjitoarei, se transformă în șopârle care sar pe bojdeucă și dispar pe hornul acesteia. Baba, speriată de năvala lighioanelor în odaie, țipă
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
câte un jar mai pocnește, arzând mocnit în câte o bârnă de lemn. În final totul se transformă în scrum, iar adierea vântului de dimineață ridică cenușa ca pe un nor negru prevestitor de furtună și o prăvălește în apele gârlei. În acele momente de dezmăț diavolesc credincioșii își continuară procesiunea până în zori, apoi mulțumiți de biruință, cu ajutorul Împăratului Ceresc, se retraseră fiecare la casa sa. Com Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - VIII. Calea spre talpa iadului / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
al orașului, în mahalaua Cutului, gunoaiele se aruncau în râpa pârâului Cacaina. Un octogenar sucevean îmi povestea că, în anii copilăriei sale, slujbașii de la salubrizare își hurducau tomberoanele pe valea pârâului, după ce făceau curățenie pe străzile târgului, ducând gunoiul „la gârlă”. De fapt, acolo a fost primul loc pe care l-a stabilit, încă de la începutul secolului trecut, Primăria pentru acest lucru. „Ștreca”, vechiul traseu al liniei ferate locale dată în folosință în anul 1898, cale ferată care străbătea orașul legând
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prin_mahalalele_sucevei_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
cred că îi cer prea mult. Te-aș mângâia și te-aș privi, Te-aș lua în brațe și te-aș iubi, Și câte aș avea să-ți spun, Că ești frumoasă, nu-știu-cum! Mă-nebunești, ce pot să fac? La gârlă plec și mă dezbrac, Brrr! o să m-arunc în apa rece, Tu ce zici, de tin' mi-o trece? Referință Bibliografică: Femeie / Mihail Coandă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2332, Anul VII, 20 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright
FEMEIE de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/mihail_coanda_1495286448.html [Corola-blog/BlogPost/362640_a_363969]
-
Autorului Porneam pe drumul spre Broșteni, aproape de fiecare dată , în trăistuță, cu o sticlă ...„de sticlă”... de 1L, pe care o aduceam înapoi acasă plină cu lapte proaspăt muls de la vaca „ mamari”, și mergeam la ai mei, în crâng, peste gârlă. Pentru a ajunge la „destinație”, existau mai multe variante de a parcurge drumul până la ei. În funcție de timp ...și anotimp. Dacă era vară, timp frumos și nu mai plouase de ceva vreme ca apa să nu fi trecut peste mal, o
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
multe variante de a parcurge drumul până la ei. În funcție de timp ...și anotimp. Dacă era vară, timp frumos și nu mai plouase de ceva vreme ca apa să nu fi trecut peste mal, o luam prin crâng, pe potecuță, și treceam gârla pe la jirlău, pe niște pietre plate ca niște lespezi, puse ispre să treci pe ele , dincolo, pe celălalt mal fără să te uzi la picioare. Dar până să ajung acolo, cu toate că drumul era relative scurt, doar vreo cinci sute de
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]
-
pentru mine să nu fie nimeni prin preajmă ca să pot arunca și eu în apă măcar câțiva pești. Asta, bineînțeles dacă nu era și vreun țipar printre ei. În astfel de condiții, o ocoleam, nici nu mă apropiam! Treceam apoi gârla, urcam malul și o luam prin grădină printre porumb și tutun, ca printr- o pădure, și ajungeam în sfârșit în curte.Urma întrebarea de întâmpinare: -Era vreun țipar în vârșă?.....Dacă ziceam ,, Da”, problema era lămurită, se știa că nu
AMINTIRI II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1494952662.html [Corola-blog/BlogPost/376857_a_378186]