27 matches
-
ucis de bulgari la Maurocastro, numele pe care portulanele vechi îl dau Cetății Albe. Faptul, petrecut în 1314,era însemnat de o ,,relațiune a martirilor și mănăstirilor fraților minorități în Orient’’. Colecția de regulamente și hotărâri maritime denumită Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ele. Au fost răscolite toate grămezile de gunoaie, s-a făcut o curățenie generală prin curtea șantierului, la bucătărie cota acesor cutii goale crescând dintr-odată. Au răsuflat oamenii ușurați l-au felicitat pe inovator, totul mirosea ca la o găzărie cu țevile sparte și au dormit liniștiți câteva nopți. Numai că la statul major al ploșnițelor s-o fi găsit probabil vreo cotoroanță mai versată care le-a învățat pe cele tinere să se urce pe tavan și de acolo
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Caseta_cu_amintiri_ii.html [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
de bulgari la Maurocastro,numele pe care portulanele vechi îl dau Cetății Albe.[ 5] Faptul, petrecut în 1314,era însemnat de o ,,relațiune a martirilor și mănăstirilor fraților minorități în Orient’’. Colecția de regulamente și hotărâri maritime denumită Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe
DOBROGEA ŞI NEGOŢUL PONTIC MEDITERANEEAN ÎN EVUL MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_si_negotul_pontic_mediteraneean_gigi_stanciu_1357320728.html [Corola-blog/BlogPost/345191_a_346520]
-
am săturat de ăștia că voi! Tu știi cu cine sunt io? Vrei să-ți dea ăla foc la benzinărie?! (își dă ochii peste cap și se uită spre noi) Toată lumea crede că e loc pentru toată lumea frate! Băiatul de la găzărie, chiar simpatic... cedează și spune, probabil, cea mai usturătoare frază din istoria Doamnei, motiv pentru mine sa ma prăvălesc peste raftul cu bomboane Merci(pentru a cărui rearanjare cu lacrimi de râs în ochi mi-am irosit 10 minute): - Mă
Hemoroizi, fisuri anale? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19071_a_20396]
-
nr. 54, coloana 2 va avea următorul cuprins: "str. Marghișana" și coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la Sandu Ion la Cornea Vasile, lungime 100 m, lățime 6 m"; - la poziția nr. 55, coloana 2 va avea următorul cuprins: "str. Găzărie" și coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la Bedreag Eleonora la Savin Maria, lungime 165 m, lățime 6 m"; - la poziția nr. 56, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Str. Pescarului" și coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la Tanase
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226102_a_227431]
-
lui Liebhardt Martin și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, Leinzell, Hardtstr 40. 33. Comaniuc Vasile, născut la 29 decembrie 1947 în localitatea Buhuși, județul Bacău, România, fiul lui Comaniuc Ioan și Ana, cu domiciliul actual în localitatea Buhuși, str. Găzăriei nr. 17, județul Bacău. 34. Ali Lucica, născută la 1 aprilie 1962 în localitatea Ciolpani, sectorul agricol Ilfov, România, fiica lui Lambă Sandu și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Lund, Dosvagen 1. 35. Ionescu Alexandru Cezar, născut la 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112221_a_113550]
-
Comuna Gura Văii Sate: Gura Văii, Capăta, Dumbrava, Motocești, Păltinata, Temelia Comuna Helegiu Sate: Helegiu, Brătila, Deleni, Drăgugești Comuna Livezi Sate: Livezi, Bălăneasa, Orășa, Poiana, Prăjoaia, Scăriga Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 7 Municipiul MOINEȘTI Localități componente: Moinești, Găzărie Orașul COMĂNEȘTI Localități componente: Comănești, Podei, Vermești Orașul DĂRMĂNEȘTI Localitate componentă: Dârmănești Sate ce aparțin orașului: Dărmăneasca, Lapoș, Păgubeni, Plopu, Sălătruc Comuna Berzunți Sate: Berzunți, Buda, Dragomir Comuna Măgirești Sate: Măgirești, Prăjești, Șesuri, Stănești, Valea Arinilor Comuna Poduri Sate: Poduri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
este un municipiu în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile componente Găzărie și (reședința). Municipiul se află în partea de nord-vest a județului, pe malurile Tazlăului Sărat și ale afluentului acestuia, pârâul Gâzu. Este străbătut de șoseaua națională DN2G, care îl leagă spre sud-vest de Comănești (unde se termină în DN12A) și
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează trecerea comunei Moinești în rândul comunelor urbane, având 4950 de locuitori și fiind reședința plășii Comănești. Comuna Valea Arinilor își schimbase denumirea în "Lucăcești", după cea a reședinței, și rămăsese cu satele Gârlele Găzăriei, Lucăcești, Tazlău de Sus, Valea Arinilor și Bolătău (după speararea satului Asău pentru a forma o comună de sine stătătoare), sate ce aveau o populație totală de 3580 de locuitori. Comuna Văsâești avea 3414 locuitori în satele Glodurile, Hângani, Leorda
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
satul de reședință al acesteia. În 1968, orașul a pierdut statut de centru administrativ, devenind oraș al județului Bacău, reînființat. Satele Albotești, Dealu Mare, Hângani, Lucăcești, Lunca și Văsâești au fost atunci desființate și comasate cu localitatea urbană Moinești, satul Găzărie (fost Gârlele-Găzăriei) rămânând singura localitate distinctă aparținătoare orașului. Orașul a fost declarat municipiu în 2001. În municipiul Moinești se află situl arheologic de interes național de pe din fostul sat Lucăcești, unde s-au găsit urmele unei cetățui dacice din secolele
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
și Valea Arinilor cu care a făcut petrol și gaze lampante pentru iluminatul public din Moinești, în total 100 de lămpi pe cele două strazi principale. El s-a inspirat din distileriile puțin mai vechi de prelucrare, apărute la Lucăcești, Găzărie, Valea Arinilor, Solonț, Stănești și Măgirești. Rafinăria de la Moinești a fost proiectată și ansamblată însăși de Nechifor Choss, echipamentele fabricându-le la atelierele de mecanică din Moinești și Bacău. Tot în 1840, la Lucăcești a început funcțiunea o pompă de
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
Combinatul Petrochimic Borzești, unde constituie o valoroasă materie primă pentru obținerea cauciucului sintetic, maselor plastice și rășinilor sintetice. Lista rafinăriilor ce au existat în Moinești și în satele din preajmă după ordinea cronologică: A. Distileriile de la Solonț, Zemeș, Valea Arinilor, Găzărie, etc. La Lucăcești apăruseră deja primele distilerii de petrol cu caracter industrial încă din 1837-1840, urmate fiind de cea de la Moinești (1844). Acestea sunt primele distilerii din România și primele din lume. B. În anul 1908 zona Moinesti cuprindea "întru
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
anul 1908 zona Moinesti cuprindea "întru hotare 51 fabrici de gaz derivate"; 8. Fabrica Columbia (româno-americană), în anul 1926 introduce în premieră mondială la Moinești procedeul cracării termice pentru obținerea de randamente mărite; 9. Rafinăria Danube-Oil. fondată în 1932 la Găzărie. După Al Doilea Război Mondial fabricile erau falimentare, pe urmă fiind închise definitiv cu excepția rafinăriei S.R.I.C.P care a fost mutată la Dărmănești în 1949. 18. ,Valea Trotușului<nowiki>"</nowiki> de Iulia Văcărașu, București, 1980, editura Sport-Turism 19. Primăria Municipiului
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
spân lang="ro-RO"> și pe cărămidă picura gaz. Și aia ardea permanent sau aproape permanent. Încerca să încălzească sobă. Nu mai știu cât ținea. Dar și gazul era greu de procurat. Țin minte că în actuala Piața Muncii era o găzărie, nu benzinărie, găzărie. Și nu eram singurii care foloseam gaz. Plus că gaz se folosea și pentru gătit. Și unii din cartierul acela </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
și pe cărămidă picura gaz. Și aia ardea permanent sau aproape permanent. Încerca să încălzească sobă. Nu mai știu cât ținea. Dar și gazul era greu de procurat. Țin minte că în actuala Piața Muncii era o găzărie, nu benzinărie, găzărie. Și nu eram singurii care foloseam gaz. Plus că gaz se folosea și pentru gătit. Și unii din cartierul acela </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">îl foloseau</spân
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
ro-RO">îl foloseau</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> și la luminat. Și țin minte, nu de multe ori, de câteva ori, mergeam eu, mă așezăm la coadă la găzăria asta la 12 noaptea, si venea mămică și mă schimba la trei, stătea de la trei până la șase sau la șapte că eu să mă duc să mă culc, ca să mă pot duce la muncă a doua zi. Asta se întâmplă
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuințe boierești. Distileria de țiței (găzărie) realizată de Teodor Mehedințeanu, în 1857, la Râfov lângă Ploiești, marchează începutul exploatării la nivel industrial a petrolului românesc, precum și etapa petrolului lampant. Denumită „Lumina“, găzăria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obținând la licitație iluminatul
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
redusă, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuințe boierești. Distileria de țiței (găzărie) realizată de Teodor Mehedințeanu, în 1857, la Râfov lângă Ploiești, marchează începutul exploatării la nivel industrial a petrolului românesc, precum și etapa petrolului lampant. Denumită „Lumina“, găzăria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obținând la licitație iluminatul public al capitalei. În statistica mondială a anului 1857, România apare înregistrată cu 1 977 barili de țiței (275 de tone), fiind în plus singura țară
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
doar păcura groasă, restul fiind considerat fără valoare. Se folosea doar la unsul osiilor, ca medicament pentru bolile de plămâni și de piele și, pe scară redusă, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuințe boierești. Distileria de țiței (găzărie) realizată de Teodor Mehedințeanu, în 1857, la Râfov lângă Ploiești, marchează începutul exploatării la nivel industrial a petrolului românesc, precum și etapa petrolului lampant. Denumită „Lumina“, găzăria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obținând la licitație iluminatul
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
redusă, la iluminatul convoaielor de care sau al unor locuințe boierești. Distileria de țiței (găzărie) realizată de Teodor Mehedințeanu, în 1857, la Râfov lângă Ploiești, marchează începutul exploatării la nivel industrial a petrolului românesc, precum și etapa petrolului lampant. Denumită „Lumina“, găzăria avea o capacitate de 2 700 de tone pe an, obținând la licitație iluminatul public al capitalei. În statistica mondială a anului 1857, România apare înregistrată cu 1 977 barili de țiței (275 de tone), fiind în plus singura țară
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
după ceafă. Începi să plângi. Plânge și mama, plânge și tata. A murit Stalin. E nenorocire mare, jale de necuprins. Dar nu durează mult. Două, trei scatoalce și ai scăpat. Alergi deja pe stradă și te așezi la coada de la găzărie. Acolo toată lumea cumpără gaz plângând. Mai plângi și tu o dată, dar fără să-ți tragă după ceafă. Plângi ca prostul. Un chior se laudă că a Început să vadă datorită tovarășului Stalin. Cu celălalt ochi Își cască spre lume meningele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
rond de flori Înmuiate de prima brumă. Dincolo de calcanul caselor, care străjuiau partea din spate a parcului, bântuia fantoma fabricii de perii și bidinele Munca Orbilor. Peste drum, destul de aproape de biserica Bălăneanu, fusese de mult, cu ani În urmă o găzărie și stația de taxiuri În care au zăcut În așteptare de clienți, birje, Forduri negre și pe vremea festivalului, Pobede bej cu perne de vinilin. Cilindrii de sticlă umplându-se cu gaz atunci când găzarul acționa manivele! Pâlnia pusă În gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În lămpi, să ardă flacăra sub oale În mașinile de gătit! Mirosul de praf, balegă, fân și benzină! Amintire olfactivă din vacanțele petrecute la țară când, trece prin sat, spre arie, tractorul cu volant, care punea În mișcare dinții batozei! Găzăria a fost demolată și În locul ei se află un bloc cu opt etaje, la parterul căruia, deserveau populația un magazin de geamuri, oglinzi și rame, centrul I.D.E.B., Loto-Prono-sport, o mercerie, cofetăria și, lângă centrul de carne, aprozarul. Blocul din această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
uscat, colaci strânși pentru Bobotează, vaca Bertha, scutece ude și murdare, Sandu legat de scaun și biciul năpustindu-se asupra lui, spielhosen-ul colorat, ștrandul Floreasca, mătușa lui Cucu, Iosif Vissarionovici Stalin, cooperativa Chimica Populară, fioroasa Godzila, moartea lui Stalin cu găzărie cu tot, tramvaiele de la Brătianu, Festivalul Mondial al Tineretului, Marx și Engels cu părul vâlvoi, oțetarii din curtea lui Oprescu zis Opincă cu experiență atomică cu tot, turboburul, transatlanticul arzând În sobă cu doamna și domnul Ciocănescu, pisicile spânzurate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
atât de liniștită și înmiresmată. Mai erau vreo douăzeci de minute. Și cei puși pe glume se foiau nițel nervoși. Aveau și ei griji, nu se socoteau niște gură-cască, chiar împlineau un act civic: vegheau. Nu trecuse încă ora și găzăria de la marginea așezării ardea. Flăcările se vedeau de la depărtare, se auzeau explozii; venea un miros greu. Nimeni nu scotea o vorbă. Apoi, cei strânși în dreptul orologiului au început să strige și să alerge spre incendiu. Poate era o coincidență. Profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]