43 matches
-
să verifice pe cineva care n-a putut răzbate prin vrăjmășia iernii. Ne despărțim abrupt, vântul s-a întețit și poartă rotocoale fluide pe la streșinile caselor. Curând nu se mai zăresc, s-au topit, două șuvițe vii, pornite într-un hagialâc curajos. Nu se mai zărește cerul, nu se mai vede muntele, se subțiază drumul, se ascund casele, rămânem suspendați într-un antract nesfârșit. Suntem la distanță galactică de satul întroienit, captivi într-o felicitare vintage, fără să ne mai gasim
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483903926.html [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
există, fiind înlocuit de detaliile descriptive sau de contemplare a unei lumi în derivă;astfel, în capitolul ""Întâmpinarea crailor"", scriitorul-narator participă la fanteziile celor trei personaje, 'Pantazi', "Pirgu' și 'Pasadia' ,când îl întâlnește la birtul din Covaci, în ""Cele trei hagialâcuri"" se arată modul în care personajul-narator întâlnește pe cei trei "crai", în ""Spovedanii"", se investighează în continuare lumea birturilor bucurestene,iar în ""Asfințitul crailor"", ultima parte, a patra, a romanului, sunt prezentate isprăvile eroilor în casa 'Arnotenilor', care duc la
Craii de Curtea-Veche (roman) () [Corola-website/Science/319103_a_320432]
-
alții ai spuzei pe turta lor. La Vămile memoriei, fiecare va da seama. Cezar știa ce este, cine este, iar despre „ viața literară” din realul lărgit ( că o plenară a întunecimilor!) - iată ce scria: „Toată viața mea a fost/ un hagialîc/ zicîndu-mi că acela ar fi/ pământul sfânt: iată urma tălpii lui Buddha/ ba nu, acelasi astfel hărțuit ( întâmpinat de chiar Frații și Surorile mele/ însuși Tatăl( cu acel incredul rîs al dementei/ prigoana și discriminare/ violență și toți mînîndu-și gîndurile
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Încă din 1964, Vasile Lovinescu și-a reluat scrisul, resimțind nevoia de a fixa adevărurile tradiționale care, transmise numai oral, riscau să se dilueze sau chiar să se piardă. Așa s-au închegat între 1964-1972 cele două studii, "Al patrulea hagialîc" (despre universul romanului lui Mateiu Caragiale, Craii de curtea veche, și "Creangă și Creanga de Aur", o interpretare ezoterică a basmelor lui Ion Creangă, publicate mai târziu, care, pe masura elaborării, erau citite în grup, ca, de altfel, aproape toate
Vasile Lovinescu () [Corola-website/Science/298905_a_300234]
-
geneza convenției. În faptă hagiul de la Livadia sau c-a făcut promisiuni pozitive, cumcă Basarabia se va retroceda, sau c-a păzit o ținută îndoielnică, nici a zis da, nici ba, lucru ce trebuia neapărat să convie rușilor. În vremea hagialâcului la Livadia era ministru de externe d. N. Ionescu, cel de incapabilă memorie. Acet om cu puține cunoștințe și cu mai puțin talent de om de stat, profesor slab și orator bombastic, în dealtfel prototipul tuturor acelor nulități din Moldova
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în străinătate iar noi ne-am grăbit a înregistra acest fapt; astăzi, aflând că d. Brătianu se-ntoarce duminecă, ne îndeplinim iarăși cu scrupulozitate datoria de-a aduce acest eveniment la cunoștința publică. În acest interval cât au durat pelerinajul - hagialâcul se zicea înainte - a d-lui Brătianu pe la diferitele curți, prin diferitele capitale, nu ne-am ocupat deloc nici de cauza pentru care s-a dus, nici de rezultatele ce-ar putea să producă călătoria sa. Jurnalele străine, ca și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu ne-au dat niciodată. Ungurii n-au decât să se 'ntrebe pe cine-i urăsc ei ca să știe pe cine urâm și noi. Credem că asta-i destul de clar, deși, în emoțiunea noastră, n-am ajuns încă să facem hagialâc la mormântul lui Gul-Baba. Așadar biserica și școala, atâta cer românii din Austro-Ungaria pe sama lor, și prin aceasta și-au cerut păstrarea naționalității și nimic mai mult. În dejudecarea lucrurilor acestei lumi și mai ales în secolul nostru ne-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Precedată de „tâmpla de icoane” medievale din Pajere (poeme-portret care „rezumă” o lume dispărută, fanariotă, cu atmosfera ei de „trândavă-aromeală” și lascivitate, dar și cu o undă a nostalgiei nobiliare), cartea e o „trâmbă de vedenii”, o operă inclasabilă, unică. „Hagialâcurile” în timp, în istorie (Pașadia), în spațiu (Pantazi), dar și în realul unei lumi infernale, putredă moral și pervertitoare, către care „craii” sunt trași, ispitiți de Pirgu, bufon, însă și „călăuză” malefică, apar în textul matein văzute din perspectiva unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
de rău și ale decadenței“. Polemica privitoare la identificarea, în rândul personajelor, a „crailor“, fie ei doi, trei sau patru, nu este, în acest loc, importantă. Importantă este însă o notație a autorului la sfâr șitul capitolului despre cele trei hagialâcuri și pe care M. Călinescu o comentează: plasarea Povestitorului în mijlocul unui joc de oglinzi creat de ceilalți eroi: „la plăcerea de a mă bucura de prietenia a două ființe atât de unice fiecare, s-adăoga aceea, pentru mine neprețuită, de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
probleme legate de negocierea Programului. Am fost invitat să particip la audiență și mă gândeam că unicul motiv al prezenței la M.A.E. a ambasadorului Zwi Mazel era o nouă amânare a deplasării. Nu știu cum o fi cu obligația unui hagialâc la Mecca pentru musulmani, dar pentru mine, ca istoric și diplomat, o deplasare la Ierusalim era o cerință sine qua non a carierei și vieții! Și cred că așa se punea problema și pentru șeful meu, care, pe lângă istoric, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
editoriale, dar n-a văzut lumina tiparului. Nu pot da nici o explicație 55. Cu toată afecțiunea, Vasile și Stela Lovinescu 55 Volumul lui Vasile Lovinescu despre Craii de Curtea-Veche a lui Matei Caragiale, avea să apară sub titlul: Al patrulea hagialîc - Exegeză nocturnă a Crailor de Curtea-Veche, București, Cartea Românească, 1981, 166 p. Peste doi ani, autorul avea să-mi ofere un exemplar, cu următorul autograf binevoitor: „Lui Eugen Dimitriu, sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse În biblioteci. Cu prețuire, Vasile Lovinescu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
soțului vă rog să-i transmiteți omagiile mele. Respectuoase sărutări de mâini și multă sănătate vă dorește Eugen Dimitriu 150 Dumitru Balan, institutor, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă. 151 Poetul Eugen Jebeleanu. 152 Vasile Lovinescu, Al patrulea hagialâc, București, „Cartea Românească”, 1981, 166 p. În manuscris: Simbolul în opera lui Creangă, Adevărul în opera lui Shakespeare, rostit prin gura bufonilor ș.a. 111 LUCHIAN, Octav 153 1 Fălticeni, 6 iunie 1972 Mult Stimate Domnule Luchian, Abia zilele trecute m-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la realitățile străine de poporul român, specifice turcilor, sau, mai rar, evreilor, cu sensuri care nu sunt religioase, dar care au dezvoltat ulterior astfel de semnificații speciale, care fac parte din terminologia religioasă populară. Dintre împrumuturile intrate în această terminologie, hagialâc, hagiu și șeitan și-au păstrat sensul etimologic și au dobândit răspândire cu acest sens” (Suciu, 2009 : 455). Se acceptă așadar ideea de împrumuturi lingvistice prin „marginalii” turci și evrei. De ce nu și prin rromi ? Hasdeu atrage atenția asupra faptului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fără să mai apuc a-mi lua rămas-bun de la ospitalierele gazde, am fugit la gară. Mihai urma să mai rămână câteva zile la Dinu, până la sfârșitul concediului său. și din nou plecam singur la București... Așa se sfârșeau cele trei hagialâcuri ale mele către Frumos, către Înțelepciune și către Sublim din lunga vară de neuitat a acelui an de răscruce care a fost 1953. Joi 17 septembrie am plecat de la Brașov la Câmpulung, iar de acolo la București. Vineri 18 septembrie
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
călătoriei în viața care se viețuiește, nu în aceea care se visează”, cum spune naratorul într-un loc. Aceasta e partea cea tare a cărții, cea pe care se întemeiază și din care ̀ și trage seva partea idealizată a hagialâcurilor imaginare străpunse de melancolie. Trivialitatea părții realiste dominată de Pirgu nu face numai un contrast izbitor cu cealaltă, a visului romantic, alcătuind cu ea o alternanță duală, ci îi împrumută acesteia ceva din propria ei rezistență. Realismul ei nu e
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
la București, împreună cu Mihail Vâlsan, un grup de preocupări ezoterice, iar după 1959 un cerc de studii și meditații asupra științelor tradiționale. Își reia activitatea de scriitor în 1964, dar lucrările îi rămân în manuscris până la apariția volumului Al patrulea hagialâc (1981), urmat, după moartea sa, de Creangă și Creanga de aur (1989), Monarhul ascuns (1992), Incantația sângelui (1993), Mitul sfâșiat (1993) ș.a. A colaborat la „Viața literară”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Credința”, „Familia”, „Azi”, „Vremea”, „România literară”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
Poemele luminii. Simbolologia, știința care se ocupă cu aprofundarea misterelor conținute de mituri, este, conform hermeneutului, o știință exactă în adevăratul înțeles al cuvântului, „mai riguroasă decât celelalte științe, pentru că procede din principii axiomatice, imuabile, vechi de când lumea” (Al patrulea hagialâc). Una dintre formele cele mai răspândite în care s-a păstrat, criptat, adevărul mitic este basmul, iar L. face din studiul acestuia una dintre preocupările sale cele mai importante. Adoptând punctul de vedere al lui Guénon, conform căruia literatura populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
Unele ipoteze sunt verosimile prin coerența lor interioară (Curtea-Veche ca o Cetate Primordială sub masca unei «cetăți a Smintelii», simbolistica multiplă a Crailor...) și deschid o cale de analiză ce duce spre subsolurile textului matein. EUGEN SIMION SCRIERI: Al patrulea hagialâc. Exegeză nocturnă a „Crailor de Curtea-Veche”, București, 1981; La Dacie hyperboreénne, Puisseaux (Franța), 1987; Creangă și Creanga de aur, București, 1989; Monarhul ascuns, îngr. Alexandrina Lovinescu și Petru Bejan, pref. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1992; Incantația sângelui. Câteva elemente ezoterice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
și Dan Stanca, București, 1996; Dacia hiperboreană. Însemnări inițiatice, îngr. Florin Mihăescu și Roxana Cristian, București, 1996; Meditații, simboluri, rituri, București, 1997; Exerciții de meditație, îngr. Florin Mihăescu și Roxana Cristian, București, 2000. Repere bibliografice: Mihai Dinu Gheorghiu, „Al patrulea hagialâc”, CL, 1982, 4; Simion, Scriitori, III, 568-570; Ioan Holban, Creangă după Creangă, CRC, 1990, 3; Cornel Ungureanu, Creangă al sărbătorilor, O, 1990, 3; Virgil Cândea, Viziuni ale Daciei arhaice în perspectiva istoriei ideilor, VR, 1990, 2; Florin Mihăescu, Vasile Lovinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
hanifismului. Ca hanif Ibrahim nu este nici iudeu (faptul era adevărat, el venea din Mesopotamia, era caldeean), nici creștin. Istoricul arab Tabâri din secolul al X-lea susține că peregrinările lui Ibrahim prin ținuturile Canaanului ar sta la baza tradiției hagialâcului de la Mecca. Sînt pomeniți și Moise (Mușa), și Iisus (Ișa): Credem în Alah, cel care ni s-a revelat nouă și lui Ibrahim, Ismael, Isaac și celor douăsprezece ale lui Mușa și Ișa" (Suna 2,130-136). Iar despre Fecioara Maria
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
cu mortar,/ bovine și oi, paie, bălegar, oameni stînd pe vine la foc, apa clocotind în căldare. ș...ț La răstimpuri./ cîte-o coadă de cometă, cîte-o pereche de catîri/ încărcați cu lemne, cîte-o femeie cu stea în frunte. Limbi hibride, hagialîcuri." (Drumuri imperiale, răsăritene). S-a vorbit de "narațiunea" poeziilor din volumele mai tîrzii ale lui Ioan Flora. Exisă și aici narațiune, deghizată abil în spatele imaginilor care se succed în toată banalitatea lor firească. Citez, pentru plăcerea aglomerației de imagini, și
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
poate că, pe vremuri, daurită, - căci aurul, în străvezime, este verde; "verde și aur"11 fiind, de altfel, culorile "vecerniei mute", a Crailor, în visul matein), are să aibă loc "transfigurarea", prin moarte, a nefericitei Pena. Altfel, lăsând de-o parte "hagialâcul", prin lume și pe mări, al lui Pantazi (unul din rosturile căruia-i acela al contemplației în extaz, și ca într-un excelsior întors, a unor ruini "și mai mărețe"!), în Craii..., turlele nu sunt prea numeroase. (În Moscova poetului
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
Mureșan (niciodată numit, dar pus sub un deghizament explicit): Beclean pe Someș (pp. 48 - 50) și, mai încolo, Șapca poetului (pp. 125 - 128). În prima, se derulează un întreg eurotrip cu începere din barul gării Beclean. Ca și în cunoscutele „hagialâcuri” ale crailor de Curtea-Veche, traseul fantast e lung și neverosimil de întortocheat (Beclean, Cluj-Napoca, Pietroșița, Gara de Nord, Atena, Zagreb, Graz, Viena, Budapesta, Arad, Simeria, Teiuș, din nou Cluj-Napoca și din nou Beclean). La capătul lui așteaptă răbdător „poetul”, cu o remarcă
Cu supușenie, Scardanelli by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3735_a_5060]
-
ce a devenit de cîțiva ani încoace, directorul fondator al Evenimentului zilei știe că nici un post de televiziune nu privește cu ochi buni ca vedetele sale să se furlandisească pe la concurență. Cînd apari peste tot, seară de seară, în adevărate hagialîcuri tv, postul cu care ai contract pe termen lung începe să se indispună. Așa că m-am mirat să citesc un articol al lui Cristoiu, într-un ziar în care analistul și-a parcat comentariile în exclusivitate, că el ar fi
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
argint aurit, dăruită de Constanin Brâncoveanu., purtând inscripția: Hic de Virgine Maria Jesus Christus natus (Aici Fecioara Maria a născut pe Iisus Hristos). Acolo ne-am plecat genunchii și fruntea, multumind pentru darul Întrupării. În ultima zi a noastră de hagialâc la Ierusalim (am aflat din dicționar că eu mă numesc acum hagiică, ceea ce îmi sună ciudat, dar dacă așa spune dicționarul...) am fost invitați acasă la Nadya Tymofeeva, care tot timpul a fost deosebit de atentă cu noi. La ea am
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]