36 matches
-
Ey, 1983:55). Totul se petrece și se moștenește ca un scop al demonstrării etnicității, însă puțin se ține seama de tot ceea ce înseamnă adevăr privitor la genom, ca totalitate a genelor prezente în cromozomii organismului uman sau în setul haploid de cromozomi. Genomul este cel care conține informația genetică necesară formării unui organism, și este cel care definește rasa umană și legăturile de etnicitate, apreciind aici afirmația eseistului austriac Karl Markus Gauss (2009:12) că ”Europa a fost dintotdeauna spațiul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
germinative ale insectelor. Acest test este un test de mutații directe, prin care pot decela mutațiile în aproximativ 800 locusuri de pe cromozomul X, ceea ce reprezintă aproximativ 80% din totalul locusurilor acestuia. Cromozomul X reprezintă aproximativ o cincime din întreg genomul haploid. Mutațiile cromozomului X la Drosophila melanogaster se exprimă fenotipic la masculi purtători ai genei mutante. Dacă mutația este letală în condiții de hemizigotism, prezența sa se deduce din absența unei generații de descendenți de sex masculin, din cele două care
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86466_a_87253]
-
împărțit la numărul total de celule observate într-o populație de celule; indică gradul de proliferare a populației respective. Aberație numerică: modificare a numărului de cromozomi față de numărul normal caracteristic pentru celulele utilizate. Poliploidie: multiplicare a numărului (n) de cromozomi haploizi, alta decât diploidia (adică 3n, 4n etc.). Aberație structurală: modificare a structurii cromozomilor, detectabilă la examinarea microscopică a celulelor în stadiul de metafază al diviziunii acestora, care se prezintă sub formă de deleții și fragmente, modificări intracromozomiale și intercromozomiale. 1
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
Lacună: leziune acromatică mai mică decât lățimea unei cromatide și cu o eroare minimă de aliniere a cromatidei(lor). Aberație numerică: modificare a numărului de cromozomi față de numărul normal caracteristic pentru celulele utilizate. Poliploidie: multiplicare a numărului (n) de cromozomi haploizi, alta decât diploidia (adică 3n, 4n etc.). Aberație structurală: modificare a structurii cromozomilor, detectabilă la examinarea microscopică a celulelor în stadiul de metafază al diviziunii acestora, care se prezintă sub formă de deleții și fragmente, modificări intracromozomiale și intercromozomiale. 1
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
loc. Lacună: leziune acromatică mai mică decât lățimea unei cromatide și cu o eroare minimă de aliniere a cromatidelor. Aberație numerică: modificare a numărului de cromozomi față de numărul normal caracteristic pentru animalele utilizate. Poliploidie: multiplicare a numărului (n) de cromozomi haploizi, alta decât diploidia (adică 3n, 4n etc.). Aberație structurală: modificare a structurii cromozomilor, detectabilă la examinarea microscopică a celulelor în stadiul de metafază al diviziunii acestora, care se prezintă sub formă de deleții, modificări intracromozomiale și intercromozomiale. 1.3. PRINCIPIUL
jrc4583as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89749_a_90536]
-
a furajelor; 8. însămânțare artificială - tehnică prin care un specialist instruit depozitează materialul seminal provenit de la un mascul autorizat în acest scop în uterul unei femele, în perioada de estru; 9. gamet - o celulă a organismului dotată cu un număr haploid de cromozomi caracteristici speciei. Capitolul III Cerințe veterinare de sănătate și calitate pentru materialul seminal de bovine ce poate fi comercializat în România Articolul 3 Materialul seminal de bovine, după decongelare, trebuie să îndeplinească următoarele cerințe de sănătate și calitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164809_a_166138]
-
feriga propriu-zisă, cu rădăcină, tulpină și frunze, pe care se formează sporangii cu spori. Toate celulele corpului au numărul de cromozomi dublu, iar la formarea sporilor are loc meioza prin care numărul lor se reduce la jumătate, deci ei sunt haploizi. Sporii maturi se desprind de plantă, cad la pământ și germinează, dar nu formează o nouă ferigă. Din spor se naște o plantă mică, numită protal, cu totul diferită de sporofit. Protalul duce o viață independentă de ferigă, este haploid
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
haploizi. Sporii maturi se desprind de plantă, cad la pământ și germinează, dar nu formează o nouă ferigă. Din spor se naște o plantă mică, numită protal, cu totul diferită de sporofit. Protalul duce o viață independentă de ferigă, este haploid și formează anteridii și arhegoane. Prin urmare protalul, generația gametofitică, este totdeauna mult mai mic decât sporofitul. Sporangele (organ în care se dezvoltă sporii) este lenticular și poartă un inel longitudinal, format din celule mecanice îngroșate, în chip de potcoavă
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
folosesc adesea reproducerea sexuata pentru a da naștere urmașilor care conțin un amestec de material genetic moștenic de la ambii părinți diferiți. Procesul de reproducere sexuata alternează între forme care conțin copii unice ale genomului (haploide) și copii duble (diploide). Celulele haploid se unesc și își combină materialul genetic pentru a creea o celulă diploida cu cromozomii împerechiați. Organismele diploide formează haploide prin divizare, fără să aibă loc replicare de ADN, pentru a creea celule fiice care moștenesc la întâmplare una dintre
Genetică () [Corola-website/Science/299680_a_301009]
-
soiuri noi și de hibrizi ce manifestă fenomenul "heterozis"; ajută la identificarea rapidă a mutațiilor recesive și la inducerea unor mutații artificiale. "Ginogeneza" constă în reprogramarea informației genetice a macrosporilor (sacilor embrionari) în culturi "in vitro". Astfel, dintr-un nucleu haploid, prin diviziuni repetate, se vor forma plante haploide. Deoarece plantele haploide astfel obținute sunt sterile, ele sunt diploidizate (prin tratamente cu colchicină) și apoi utilizate în diverse experimente. Hibridarea somatică la animale Primele încercări au fost făcute în anul 1960
Inginerie genetică () [Corola-website/Science/329222_a_330551]
-
condensarea ei. În 1956, J.H. Tjio și A. Levan au descoperit că celulele somatice umane conțin 46 de cromozomi și nu 48 cum se credea înainte. Celulele somatice umane sunt diploide și conțin două seturi haploide de cromozomi, fiecare set haploid format din 23 de cromozomi, câte unul din fiecare pereche. Cei 46 cromozomi se împart în 22 de perechi de cromozomi identici la bărbați și la femei numiți autozomi, plus o pereche de cromozomi sexuali (numiți și heterozomi sau gonozomi
Cromozom () [Corola-website/Science/304762_a_306091]
-
de cromozomi X și numărul se seturi haploide de autozomi X:A (sistemul XX/X0 de determinare sexuală). Reamintim că fiecare celulă somatică conține două seturi haploide de cromozomi în timp ce celulele sexuale (ovule și spermatozoizi) conțin doar un singur set haploid de cromozomi. Astfel, sexul feminin este determinat de raportul X:A egal cu 1 (2 cromozomi X / 2 seturi haploide de autozomi, 2X:2A = 1), iar sexul masculin determinat de raportul X:A egal cu 0,5 (1 cromozom X
Sisteme genetice de determinare a sexului () [Corola-website/Science/321711_a_323040]
-
formează într-o celulă transformată în zoosporangs; nucleii acesteia se divid, se înconjoară cu citoplasmă, devin flagelați, cad pe fundul apei, aici regenerând o nouă plantă. Înmulțirea sexuată se face prin contopirea a doi gameți (celule sexuale cu potențe diferite) haploizi din care rezultă un ou — zigot — diploid. Înmulțirea sexuată poate fi izogamă sau izogamie (gameții sunt egali ca mărime, dar de sexe diferite), anizogamă sau anizogamie, heterogamie (cu gameți diferiți ca mărime și sex, deși au aceeași formă, cei mai
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
numărul de cromozomi pe jumătate (generație haploidă). Pe plantele diploide se vor forma sporii (generație sporofitică sau diploidă, deoarece sporii sunt diploizi), iar pe plantele haploide se vor forma gameții masculini și feminini (generație gametofitică sau haploidă, deoarece gameții sunt haploizi); se poate întâmpla ca pe aceeași plantă, în unele cazuri, să se contopească atât spori, cât și gameți; oricum la talofite, există o evidentă alternanță de generații(generația sporofitică este urmată de cea gametofitică, aceasta din urmă de generația sporofitică
Algă roșie () [Corola-website/Science/316067_a_317396]
-
astfel macronucleul se resoarbe, iar micronucleul suferă două diviziuni succesive, care duc la formarea în total a 4 nuclei, la rândul lor 3 dintre nuclei se resorb, iar al 4-lea se mai divide odată, dând naștere la 2 nuclei haploizi. Unul din nuclei este staționar (considerat femel), iar celălalt este „migrator” (considerat mascul). Procesul descris are loc în ambii parameci. În faza următoare are loc schimbul de nuclei migranți prin intermediul punții citoplasmatice și fuzionarea lor cu nucleii staționari, rezultându-se
Parameci () [Corola-website/Science/310613_a_311942]
-
de Bombyx mandarina obținându-se hibrizi triploizi, conținînd o dublă garnitură de la prima specie și o garnitură simplă de la cea din urmă. Provocând partenogeneză acestor hibrizi s-au obținut forme hexaploide. Prin fecundarea ovulelor triploide a acestei forme, cu spermatozoizi haploizi de la B. mandarina, s-au obținut amfidiploizi, cuprinzând câte o garnitură diploidă de la fiecare din cele două specii. Fenomenul de poliploidie are mare importanță atât din punct de vedere practic cât și științific. Plantele autopoliploide cultivate au masa vegetativă mai
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
obțin patru seturi de cromozomi, din care trei se pierd, prin eliminarea primului și celui de al dloilea corpuscul polar (împreună cu cel de al doilea oocit). Astfel, se obține o celulă haploidă, care prin unirea cu celălalt gamet, de asemenea haploid, va da noul zigot, cu număr dublu de cromozomi (diploid). Pin experimentele de laborator, s-a încercat și s-a obținut reținerea celui de al doilea corpuscul polar, menținându-se astfel un set dublu de cromozomi în ovul. Acest nou
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
termice(Lutz 2003). O consecință firească a obținerii generațiilor unisexuate, gynogenetice sau androgenetice, o reprezintă producerea organismelor tetraploide, prin unirea celor doi gameți diploizi. 56 2.3.2. Poliploidizarea. Reproducerea sexuată, comună tuturor vertebratelor, constă în contopirea celor doi gameți haploizi (unul mascul și unul femel), pentru obținerea unei celule diploide, numită zigot. Astfel, la fiecare generație se obțin indivizi cu ereditate nouă, fără a fi identici cu niciunul dintre părinți, un lucru foarte important pentru evoluție(Cataudela, S.,1977). In
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
utilizează ovule anucleate, fecundate cu spermatozoizi normali și se obțin urmași cu genom asemănător masculilor utilizați în experiment. O altă tehnică modernă de ameliorare o constituie poliploidizarea, care constă în împerecherea gameților diploizi, sau a unui gamet diploid cu unul haploid. Tot prin proceduri fizice și chimice, care induc reținerea celui de al doile corpuscul polar, se obțin organisme triploide, care sunt sterile. Această tehnică are o mare aplicabilitate în obținerea fructelor fără sâmburi, dar și în cazul necesității opririi unei
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
sunt particule neutre (din punct de vedere electric) și au masa aproape egală cu protonii. Postulatele teoriei genetice: 1) Genele există în perechi pentru o însușire, de obicei în zigoți (zigotul fiind celula diploidă rezultată din unirea a doi gameți haploizi rezultând un ou fecundat), în celulele de bază și în celulele generative gonade (gonada fiind organele care produc gameți spermatozoizi și ovule). 2) Numai câte una din perechea de gene există în gameți. 3) Două gene există pentru o însușire
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
constituie euploidia, iar toate variațiile numerice sunt definite ca aneuploidii sau heteroploidii. După cum numărul de cromozomi este mai mare sau mai mic, pot exista hiperploidii și hipoploidii. Dacă hipoploidia atinge 1/2 din numărul specific, setul cromozomial este definit ca haploid, iar dacă hiperploidia atinge dublul (92 cromozomi), avem un set tetraploid. Grupele cromozomiale cele mai interesate în pierdere sau achiziție de cromozomi supranumerari sunt: C (6-12); E (16-18); G (21-22). Un element important îl constituie existența unor variații mari ale
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
o replicație saltatorie a ADN are loc, în unele cazuri, mărirea numărului de copii ale unor gene. La peștii pulmonați fiecare genă din genom este prezentă în cca 150 de copii, în timp ce la peștii plați genele sunt unice în setul haploid. N.B Atkin și S.Ohno studiind urocordatele și cefalocordatele actuale, au ajuns la concluzia că probabil strămoșul prevertebratelor actuale a avut un cariotip format din 24 de cromozomi acrocentrici și numai 10% din cantitatea de ADN a mamiferelor placentare
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
garnituri duble de cromosomi (diploide), atunci progenitura ar deveni tetraploidă, celulele germinale ar fi tetraploide ce s-ar cupla rezultând descendenți cu număr crescând de garnituri cromozomale. Ca urmare, numărul de cromosomi trebuie redus la jumătate, pentru ca din 2 gameți haploizi să se obțină un zigot diploid, care la rândul lui să producă gameți haploizi care să reia ciclul, s.a.m.d. acest deziderat se realizează cu ajutorul meiozei sau diviziunii reducționale. Meioza este un proces alcătuit dintr-o serie de etape
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
tetraploide ce s-ar cupla rezultând descendenți cu număr crescând de garnituri cromozomale. Ca urmare, numărul de cromosomi trebuie redus la jumătate, pentru ca din 2 gameți haploizi să se obțină un zigot diploid, care la rândul lui să producă gameți haploizi care să reia ciclul, s.a.m.d. acest deziderat se realizează cu ajutorul meiozei sau diviziunii reducționale. Meioza este un proces alcătuit dintr-o serie de etape similare sau diferite de mitoză: G1, celula sintetizează proteinele și enzimele pentru replicarea ADN
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
la 2, cu apariția a 2 celule haploide. Pentru că se reduce numărul de cromosomi, meioza I se numește diviziune reducțională. meioza II este similară cu mitoza prin aceea că cromatidele-surori se separă între ele, iar numărul de cromosomi rămâne același (haploid). Se mai numește și diviziune equațională. Impărțirea cromosomilor materni și paterni între cele 2 celule fiică în meioza I este total aleatorie. Astfel pentru fiecare gamet uman, există 223 combinații cromosomiale (>8 milioane). Combinați cu cromosomii celuilalt sex obținuți în
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]