7 matches
-
sare gemă Fețele Târgului - Târgu Ocna, este localizat în zona flișului extern, aparținând Carpaților Orientali din Moldova centrală. Masivul de sare de Târgu Ocna face parte dintr-o lamă de rabotaj smulsă din Miocenul unității marginale și adusă peste depozitele helvețiene ale unității pericarpatice din fereastra Vâlcele. Formațiunii cu sare de la Târgu Ocna i se atribuie vârsta acvitaniană. Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare care apar în zona zăcămantului Fețele Târgului - Târgu Ocna aparțin Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului. În lucrarea
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
și a Depresiunii Almăjului. Odată cu ridicarea Munților Carpați se ridică și Munții Almăjului. Acest proces are loc în cretacicul mediu și se continuă până în sarmațian. Depresiunea Almăjului, care s-a prăbușit odată cu uscatul transilvănean este încet umplută cu depozite miocene (helvețiene și tortoniene), cu aceeași alcătuire geologică ca și a celor din Bazinul Caransebeș-Mehadia, de care, de altfel, este legată printr-o fâșie îngustă de depozite miocene. Marginea sudică a depresiunii este limitată de o falie care se găsește la contactul
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
Gherghelae”. Fundul văii nu este prea larg dar interfluviile se îndepărtează prin pante domoale. Acestea sunt date pe stânga râului de conurile coluvo-proluviale construite de pârâurile Apa Mare și Pârâul cu Apă Bună ce au depus aici pietrișurile și nisipurile helvețiene, translocate din Muncelu Plătica. Pe dreapta râului, versanții sunt văluriți de alunecări active și stabilizate, generate și întreținute de alternanțele de roci cu grade diferite de impermeabilitate: argile, marne, nisipuri, gresii gipsifere de vârstă rupelian-aquitaniană (oligocen). „La Gherghelae” este defileul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
centrală apare un banc gros de gresie gălbuie - „Gresia de Corbi”. Acest banc de gresie este intercalat sub formă lenticulară în orizonturile marnelor aquitaniene, fapt ce a permis conservarea reliefului cu energie mare. De asemenea rama depresiunii formată din conglomerate helvețiene cu elemente cristaline cu ciment silicios s-a păstrat înaltă și cu versanți abrupți. De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
la zi de eroziunea foarte puternică. Depresiunea Bahna Rusului. Tot pe Râu Doamnei la baza șisturilor cristaline ce coboară din Muntele Șețu s-a format această depresiune de contact dezvoltată prin eroziune diferențială între rocile menționate mai sus și conglomeratele helvețiene, fără a fi evidențiată o cauză tectonică. Râurile care au format această depresiune și-au săpat la început albiile în cuvertura helvețiană, apoi au continuat să se adâncească și să se lărgească mai rapid, datorită ridicărilor levantin-cuaternare, pătrunzând în depozitele
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
s-a format această depresiune de contact dezvoltată prin eroziune diferențială între rocile menționate mai sus și conglomeratele helvețiene, fără a fi evidențiată o cauză tectonică. Râurile care au format această depresiune și-au săpat la început albiile în cuvertura helvețiană, apoi au continuat să se adâncească și să se lărgească mai rapid, datorită ridicărilor levantin-cuaternare, pătrunzând în depozitele marnoase oligocene și apoi în cele conglomeratice eocene interceptate la Sboghițești. Eroziunea torențială și alunecările de teren sunt principalele procese de pantă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Nereju din județul Vrancea, Perimetrul Bârsana-Ocna Șugatag din județul Maramureș, Perimetrul Buhoci Racova-Tociloasa-Botești din județul Bacău. În cele ce urmează discuția se va axa pe Perimetrul Buhoci-Racova-Tociloasa-Botești din județul Bacău. La alcătuirea geologică a Perimetrului Buhoci-Racova-Tociloasa-Botești, iau parte formațiuni aparținând HELVEȚIANULUI, BADENIANULUI și CUATERNARULUI. Tuful vulcanic din acest perimetru băcăuan este de tip andezitic slab cimentat. S-au identificat trei orizonturi distincte: * tuf grosier-grăunțos cu greutatea specifică la grămadă de 1314 kg/m3; * tuf mijlociu-grăunțos cu o greutate specifică de 1296
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]