30 matches
-
al Doilea Război Mondial, toate distileriile au fost preluate de către guvernul comunist al Poloniei. În timpul anilor 1980, vânzării de votcă i-au fost fixate norme. După victoria mișcării solidaritare, toate distileriile au fost privatizate, ducând la o explozie de mărci. "Horilca" (în ucraineană "горілка", transliterat "gorilka", în graiul maramureșean "horinca") este termenul ucrainean pentru „votcă”. Horilca poate fi folosit în sens general în limba ucraineană, adică să înseamne whiskey sau alte băuturi alcoolice tari. Printre oamenii de origine slavă, termenul de
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
anilor 1980, vânzării de votcă i-au fost fixate norme. După victoria mișcării solidaritare, toate distileriile au fost privatizate, ducând la o explozie de mărci. "Horilca" (în ucraineană "горілка", transliterat "gorilka", în graiul maramureșean "horinca") este termenul ucrainean pentru „votcă”. Horilca poate fi folosit în sens general în limba ucraineană, adică să înseamne whiskey sau alte băuturi alcoolice tari. Printre oamenii de origine slavă, termenul de horilcă este folosit pentru a sublinia originea ucraineană a votcii. Spre exemplu, în romanul istoric
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
în ucraineană "горілка", transliterat "gorilka", în graiul maramureșean "horinca") este termenul ucrainean pentru „votcă”. Horilca poate fi folosit în sens general în limba ucraineană, adică să înseamne whiskey sau alte băuturi alcoolice tari. Printre oamenii de origine slavă, termenul de horilcă este folosit pentru a sublinia originea ucraineană a votcii. Spre exemplu, în romanul istoric al lui Nikolai Gogol, "Taras Bulba", el scria: „și adu-ne multă horilcă, dar nu de aceea rafinată, cu stafide, sau cu alte astfel de chestii
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
whiskey sau alte băuturi alcoolice tari. Printre oamenii de origine slavă, termenul de horilcă este folosit pentru a sublinia originea ucraineană a votcii. Spre exemplu, în romanul istoric al lui Nikolai Gogol, "Taras Bulba", el scria: „și adu-ne multă horilcă, dar nu de aceea rafinată, cu stafide, sau cu alte astfel de chestii — adu-ne o horilcă de cel mai pur tip, dă-ne acea băutură demonică care ne face fericiți, jucăuși și sălbatici!” O "pertsivka" sau "horilka z pertsem
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
a sublinia originea ucraineană a votcii. Spre exemplu, în romanul istoric al lui Nikolai Gogol, "Taras Bulba", el scria: „și adu-ne multă horilcă, dar nu de aceea rafinată, cu stafide, sau cu alte astfel de chestii — adu-ne o horilcă de cel mai pur tip, dă-ne acea băutură demonică care ne face fericiți, jucăuși și sălbatici!” O "pertsivka" sau "horilka z pertsem" (votcă piperată) este o votcă cu ardei iuți puși în sticlă, transformând horilca într-un fel de
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
chestii — adu-ne o horilcă de cel mai pur tip, dă-ne acea băutură demonică care ne face fericiți, jucăuși și sălbatici!” O "pertsivka" sau "horilka z pertsem" (votcă piperată) este o votcă cu ardei iuți puși în sticlă, transformând horilca într-un fel de bitter. Horilca este adesea amestecată cu miere, mentă, sau chiar lapte, cel din urmă nefiind tipic pentru votci de alte origini. Unii consumatori susțin că horilca este considerată mai tare și mai condimentată decât votca rusească
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
cel mai pur tip, dă-ne acea băutură demonică care ne face fericiți, jucăuși și sălbatici!” O "pertsivka" sau "horilka z pertsem" (votcă piperată) este o votcă cu ardei iuți puși în sticlă, transformând horilca într-un fel de bitter. Horilca este adesea amestecată cu miere, mentă, sau chiar lapte, cel din urmă nefiind tipic pentru votci de alte origini. Unii consumatori susțin că horilca este considerată mai tare și mai condimentată decât votca rusească. Votca este una dintre cele mai
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
este o votcă cu ardei iuți puși în sticlă, transformând horilca într-un fel de bitter. Horilca este adesea amestecată cu miere, mentă, sau chiar lapte, cel din urmă nefiind tipic pentru votci de alte origini. Unii consumatori susțin că horilca este considerată mai tare și mai condimentată decât votca rusească. Votca este una dintre cele mai populare băuturi alcoolice din lume. Înainte de anii 1950, era rar consumată în afara Europei. Până în 1975, vânzările ei în S.U.A. le-au eclipsat pe cele
Votcă () [Corola-website/Science/313208_a_314537]
-
hrisov domnesc rezultă că Ogorilcu era proprietarul ocinei și al satului. Numele de persoana Ogorilcu ulterior modificat în structura toponimului, prin apropiere de Gorilcu (Horilcu) derivatul în -co>cu de la un hypocoristic antroponimic sau de la o poreclă a apelativului regional horilca (holerca) “țuică, rachiu”, a stat la baza denumirii satului, formată cu suf. -ani- Horilcani (Holercani). Localitatea e prezentată pe hărțile din sec. 18. Hartă lui Bowr din 1770 (1774) o fixează că principala așezare la Nistru, cu loc de discolare
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
și în venitul vetrei târgului oareșcare sporire"... Adică să se ia „5 parale de toată vadra de vin ce se va vinde prin crâșme de către oricine în cuprinsul vetrei târgului; 20 parale să ia de toată vadra de rachiu sau horilcă ce se va vinde iarăși de către oricine în cuprinsul vetrei târgului, și nimenea să nu înceapă vase cu vin sau rachiu - horilcă ca să vândă fără a înștiința mai înainte pe Episcopie". Hrisovul reglementa și alte datorii ale târgoveților către Episcopie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin crâșme de către oricine în cuprinsul vetrei târgului; 20 parale să ia de toată vadra de rachiu sau horilcă ce se va vinde iarăși de către oricine în cuprinsul vetrei târgului, și nimenea să nu înceapă vase cu vin sau rachiu - horilcă ca să vândă fără a înștiința mai înainte pe Episcopie". Hrisovul reglementa și alte datorii ale târgoveților către Episcopie, era dat la Iași, purta data de 13 iunie 1813, în a doua Domnie a lui Scarlat Calimachi Vodă, care avea ca
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
jeluiește și cere Domnului să-i hărăzească și „venitul cotului" din târg, care se lua de la măsurarea vinului și rachiului, iar Scarlat Alexandru Calimachi încuviințează la 18 martie ca Episcopia să ia „câte 20 parale de butea de rachiu sau horilcă, și câte 10 parale de vasul cu vin, de la toate vasele ce se vor măsura cu cotul în acel târg", obligând Episcopia de a avea cotarii ei, „cu coturi drepte, să se facă măsurătura dreaptă". Cum se întâmpla adesea, asemenea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sau : „Diavolul a stârnit Întâiu și Întâiu rachiul pe lume”, pentru că, „la mânie, a pus sânge de-al lui” În băutură <endnote id="(639, p. 67)"/>. Nu Întâmplător, În limbaj popular, rachiul este numit și drachiu, iar Dracul este poreclit Horilcă <endnote id="(312, p. 121)"/>. Diavolul nu este vinovat doar pentru că, in illo tempore, a inventat băutura alcoolică, ci și pentru faptul că omul o consumă zilnic, până În ziua de azi. Conform credințelor populare, Dracul este cel care „Îl trimite
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din nord și est (Polonia, Ucraina, Rusia), evreii au introdus În spațiul românesc fabricarea și consumarea rachiului făcut din grâne (porumb, grâu, secară). Astfel, În secolul al XVIII-lea și la Începutul celui următor, s-a impus rachiul din cereale (horilcă, vutcă, secărică), În dauna rachiului făcut din prune (țuică, șliboviță) și a celui obținut prin fermentarea strugurilor storși, rămași În teasc (tescovină, rachiu de drojdie) etc. La Început, evreii au comercializat rachiul de cereale pe care-l aduceau din Polonia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care-l aduceau din Polonia sau din Ucraina, apoi au Început să-l producă În velnițele Înființate pe moșiile mănăstirilor sau ale boierilor români. Un act din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din 1756 vorbește de „velnițile jidovești” de lângă târgul Soroca (nordul Basarabiei), unde se „fierbea” horilcă, al cărei import era oprit <endnote id="(479, p. 173)"/>. Nu Întâmplător, mulți termeni din acest domeniu sunt de origine slavă : „cârciumă” („crâșmă”), „podgorie”, „povarnă”, „horilcă”, „butelcă”, „ploscă”, „vadră”, „velniță”, „votcă” etc. În acea epocă, Țările Române nu numai că erau „grânarul Constantinopolului” (cum remarca, pe la 1785, consulul austriac Ignatius Stefan Raicevich ; <endnote id="cf. 378, p. 113"/>), dar - fiind vasale Imperiului Otoman - erau și obligate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
distilare numite velnițe. Industria alcoolului absorbea întreaga producție de cereale, încât a fost nevoie de intervenția domniei și a Porții Otomane. Fabricarea alcoolului era cunoscută românilor din Moldova cu mult timp înainte de a se fi adusă procedeul alcoolului din Galiția (horilca). Pe la 1670, Duca Vodă scutește de camătă o velniță a mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și dă drept călugărilor să instaleze și alte căldări de fiert borhotul. O velniță au avut și boierii Rosetti din Filipeni, iar rachiul obținut era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
învețe negustorii din Austria. Poate că de acolo s-au adusă instalații mai perfecționate și mai performante, dar, în mod obișnuit, locuitorii Moldovei erau liberi să fabrice rachiu de prune, tescovină și drojdie, fără taxe impuse, în condițiile în care horilca din Polonia era oprită, încă din 1779. Existența viilor și livezilor în satele comunei Filipeni este confirmată de documente, acte de vânzare-cumpărare, în care apar la vânzare numai viile. În actul din 9 iunie 1665, dat din Filipeni, se arată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pune să lucredze”. N-am să cârtesc, părinte, ci am să spun numai că vodă s-a gândit să-i scutească pe „rugătorii noștri” să tot privească cu jind peste zidul mănăstirii, de unde, ca o chemare diavolească, adia miroaznă de horilcă, ci să aibă „răchia” lor și basta! Nu ești îndurător deloc cu sfințiile lor, fiule. Dacă lucrurile n-ar fi atât de evidente, aș tăcea,dar așa... n-am încotro... Poate ai știut, dacă nu, afli acum, iar dacă ai știut
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
destoinici ce lăsaseră la cârciuma lui Ițco urme atât de adânci În conștiința oamenilor locului, Încât și astăzi, când sunt doar oale și ulcele, tot se mai pomenește câte unul să-și aducă aminte În timp ce dă de-a dura o horilcă despre câte o faptă a lor sau o vorbă de duh mai deșucheată, aruncată așa, Într-o doară, În timp ce omul Își degusta horilca și se uita pe geam!?... Sau unde era Ippolit Subotin, cel care cu răsuflarea sa putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
ulcele, tot se mai pomenește câte unul să-și aducă aminte În timp ce dă de-a dura o horilcă despre câte o faptă a lor sau o vorbă de duh mai deșucheată, aruncată așa, Într-o doară, În timp ce omul Își degusta horilca și se uita pe geam!?... Sau unde era Ippolit Subotin, cel care cu răsuflarea sa putea să-nghețe apa sau s-o transforme În fum și pe care Îl ocolea, de teamă de a nu fi deocheat, la distanța de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cerc prin podul casei, cu mâinile la spate și ochii ațintiți În gol, consultându-și din vreme În vreme ceasul de buzunar cu lanț de argint, ce indica mereu aceeași oră: 12. Nu refuza borșul de sfeclă, nici păhărelul de horilcă - și Îi plăceau nespus scrumbia afumată și castraveciorii murați. Când clopotele băteau chemând lumea la vecernie, deschidea sipetul și scotea de acolo un ceaslov. Cânta odată cu preotul În greacă și slavonă Crezul și Tatăl nostru, inversând fiecare cuvânt. Și, pe măsură ce cânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Ce mai Dumnezeu, murmura ea. Te uiți la el și Îți vine s-o iei la fugă... Cine a mai văzut un Dumnezeu care să poarte cizme de cauciuc și haine ce curg pe dânsul!? Sau unul care să bea horilcă pahar după pahar și să vorbească În dodii, despre credință, despre stat, despre sex sau despre alte bazaconii; și, În afară de aceasta, să mai Înceapă să te și te pipăie pe sub fustă, profitând de Întuneric...“ Conversația cu Extraterestrul avusese darul s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Îi vârâră sfârcul stâng În călimară, strivindu-l de glosar... Învârtindu-se În cerc În jurul mesei, Increatul Își Înfipse pintenii În coastele fiarei Apocalipsului, cântând cucurigu de douăsprezece ori și intonând imnul imperial. Apoi, cotrobăind prin dulap, scoase sticluța de horilcă și o dădu pe gât, făcând semn Întregii cete s-o ia din loc. După plecare lor, babulea Își reteză degetul mânjit de cerneală și-l aruncă În cuptor, punând-o și pe Fevronia să-și taie sfârcul și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
detașare absolută de tot ce se petrecea În preajma sa. Oaspetele părea pregătit de un drum lung. La picioarele sale era așezată o valijoară neagră, care părea extrem de grea. Mașa se aștepta să-l vadă mahmur, după ce dăduse pe gât atâta horilcă. Ba chiar se gândise să-i scoată din beci un castron de moare de varză, amestecată cu cea de mere acre. Rețeta aceasta o știa de la babulea și, de fiecare dată când Onisei bolea după o noapte de beție, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]