3 matches
-
tineri, Angelia Flutur și Alexandru Brădățan, aduc pe scenă deopotrivă entuziasmul vârstei, frumusețea cântecului și a portului popular din nordul Moldovei. Angelica Flutur din satul Ciumârna, comuna Vatra Moldoviței, județul Suceava, ne mărturisește că este mândră de originea ei: „Sunt huțancă, m-am născut să cânt lumii întregi. Satul meu mă face să rămân mereu autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
culegeri de folclor ucrainean din România: ""Oi kovala zozulecika"" (1974) și ""Spivanociki moiy liubi"" (1977). Cei doi soți au organizat la Nisipitu un muzeu etnografic al huțulilor. Într-un interviu din 1982, se destăinuia astfel: "„De origine, eu nu sunt huțanca. Când am împlinit patru ani, părinții mei, care erau învățători, au fost transferați într-un sat de munte, Berhomet / Siret. Și astfel, toata copilăria și adolescență mea s-au desfășurat printre huțuli, în munți. Astfel am putut cunoaște obiceiurile lor
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
dintre stele de la Măgura, Benea, Bobeica, Lucina și Sălaș cu desagii doldora de bunuri trebuincioase traiului de zi cu zi, încât nedespărțiții noștri cai numiți și ei huțuli abia mai pășesc sub povara lor. Uneori huțanul uită să revină la huțanca lui, care tânjește cu lunile, ici-colo și cu anii, dar nu-și pierde nădejdea că acesta odată și odată tot se va întoarce la culcușul lor, dacă nu s-a prăpădit cumva răpus de vreun trăsnet, de vreun fur ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]