18 matches
-
până azi. Larga deschidere cu care autoarea abordează viața, sinceritatea, umorul care o caracterizează, inteligența sclipitoare, delicatețea unui suflet de aur - îi marchează inconfundabil stilul. Directețea și claritate expunerii faptelor, așa cum s-au petrecut, fără nicun fel de cosmetizare sau idilizare a tabloului, îl captivează din primele pagini pe cititor, invitându-l să participe la retrăirea unor clipe care au fost. Amintirea recuperează un timp apus; dragostea și căldura celor dragi ne ajută, după ani și ani, să îndulcim cât de
CONSACRARE ŞI DIALOGUL CU SINE, CRONICĂ DE PROF.DR.MIHAELA ROTARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1394721031.html [Corola-blog/BlogPost/353447_a_354776]
-
greu de înțeles, dar bunicul îmi spunea să-l iau de bun, ca atare să cred în el.” În literatura română, Ionel Teodoreanu le închină un volum părinților părinților săi. „În casa bunicilor” rămâne o carte simbol, care captează prin idilizarea trecutului, înfățișat prin ochii copilului de odinioară. O altă capodoperă, de această dată în versuri, dedicată bunicilor rămâne poemul lui Ion Pillat „Aici sosi pe vremuri”. Bunicii sunt cei care fac legătura între trecut și prezent, între generații diferite. Bunicii
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_amintiri_cu_parfum_de_altadata_intr_un_poem_in_proza_semnat_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
greu de înțeles, dar bunicul îmi spunea să-l iau de bun, ca atare să cred în el.” În literatura română, Ionel Teodoreanu le închină un volum părinților părinților săi. „În casa bunicilor” rămâne o carte simbol, care captează prin idilizarea trecutului, înfățișat prin ochii copilului de odinioară. O altă capodoperă, de această dată în versuri, dedicată bunicilor rămâne poemul lui Ion Pillat „Aici sosi pe vremuri”. Bunicii sunt cei care fac legătura între trecut și prezent, între generații diferite. Bunicii
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
doilea rând, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului”. O carte blând-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: „iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului echinoxist va lăsa cuiva impresia idilizării ori a mitizării, mă voi simți de-a dreptul flatat”. Încă din primul număr al revistei apărut din martie 1969 Echinox s-a bucurat de un cuvânt înainte de încurajare semnat de noul rector al UBB, istoricul Ștefan Pascu: „Pascu încuraja
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
epic din romanul „Ion” este anticipat și în nuvele ca „Zestrea” și „Rușinea”. Așadar, romanul „Ion” este un roman obiectiv, realist, doric, de creație. Apare în anul 1920, fiind o capodoperă care înfățișează universul rural într-o manieră realistă, fără idilizarea tipică sămănătoriștilor și poporaniștilor. Capodopera lui Liviu Rebreanu este romanul „Ion”, dar acesta a mai scris și alte romane izbutite artistic, precum: „Pădurea spânzuraților”, „Răscoala” și romanul de dragoste „Adam și Eva”. Romanul „Ion“ este o monografie a realităților satului
Ion (roman) () [Corola-website/Science/299444_a_300773]
-
recunoaște o melancolie bacoviană (fără tragismul lui Bacovia), contemplativă. Trăiește însă și stări de jubilație în peisaj marin și însorit, stăruind în descripția, de un erotism rafinat, estetizant, a nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un poem e intitulat chiar Despre Trecerea-cea-mare). Notabile sunt câteva crochiuri discret exotice, cu recuzită orientală: Zugrăveli dintr-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
imagine la alta, din enumerații și gradații, din invocații retorice care introduc schimbări de ritm neașteptate, din adresări directe fie sub formă de interogații, fie prin sublinieri ale unor idei. Tot spațiul cotidian este refăcut la nivel verbal, eliberat de idilizările poeziei și chiar de cele ale discursului cotidian. Nu există aici loc de autoiluzionare. Dacă anumite motive par a fi prelungiri ale arghezianismului ("Parcă s-a oprit cineva între câmpuri. Nu era umbră. Nu era om", Corespondență pe un arbore
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
resocializarea mai subtilă în altele, rezultatele obținute au fost modeste față de așteptări. [...] În România, după mai bine de 20 de ani de la instaurarea așa-numitei dictaturi a proletariatului, liderii comuniști înșiși încă mai țineau discursuri în care deplângeau pasivitatea, formalismul, idilizarea capitalismului, rămășițele mentalității burghezo-moșierești, misticismul și elitismul. La un moment dat, regimurile totalitare însele au renunțat, practic, la ambiția inițială de a edifica Omul Nou cu toate caracteristicile sale imposibil de atins, și s-au mulțumit cu individul dependent, oportunist
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
poposește într-o insulă de liniște paradisiacă, în case de pe malul Oltului, lângă Drăgășani. Episodic apare și Tudor Vladimirescu, fie în povestirile altor personaje, fie alături de haiducul Jianu, provocând o febră încărcată de așteptări și premoniții. Este vizibilă atitudinea sămănătoristă, idilizarea raporturilor între boieri și țărani. Continuând acțiunea din primul roman, Pandurul are ca protagonist pe Tudor Vladimirescu; narațiunea capătă o respirație mai largă, înglobând descrieri pitorești: imagini din București, case și moravuri ale boierimii românești sau fanariote, dar și mahalale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
episod de istorie recentă), de reparație morală ( față de victimele represiunii) și de legitimare ( a unui întreg segment social, în fața acuzelor de pasivitate la comunism, acesta fiind unul din puținele cazuri de opozițe reală); rezultatul pe termen lung a fost o idilizare a Nucșoarei și mitizarea grupului Arsenescu-Arnăuțoiu o dată cu intrarea în circuitul popular; la nivelul comunități însă, lucrurile au fost percepute cu totul altfel: dacă satul și Elisabeta Rizea erau vizitate de regele Mihai și președintele Constantinescu, iar celebritatea Nucșoarei convingea autoritățle
Memorii care trădează by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13790_a_15115]
-
care te înconjoară și care te sufocă, te obligă la "elitism". Elitist devii, nu cred că te naști. Ați afirmat adesea că v-ar fi plăcut să trăiți în generația '27... Ce-i drept! Am auzit foarte multe voci împotriva idilizării generației '27. Evident, că pe măsură ce trece timpul și eu îmi deradicalizez admirația față de generația '27. Afli tot felul de mărunțișuri, de cancanuri, le afli meschinăriile, orgoliile, lucrăturile subterane, vezi că nici acolo n-a fost prieten nimeni cu nimeni, vezi
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
mai mult fapte și incomparabil mai multe nuanțe decât vedem în volumul lui Dan C. Mihăilescu. Nu e destul să rediabolizăm un regim într-adevăr diabolic, cum a fost cel comunist, pentru a reumaniza climatul social și sufletesc. Și nici idilizarea compensativă a perioadei interbelice nu mi se pare o mostră de coerență. Între pasiunea declarată a criticului pentru generația '27 și creditul total acordat de el epocii în care aceasta s-a format, se naște o dialectică inconfortabilă. Dacă totul
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
doilea rînd, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului". O carte blînd-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: "iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului echinoxist va lăsa cuiva impresia idilizării ori a mitizării, mă voi simți de-a dreptul flatat".
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
-și fi putut negocia rolul în contextul istoric al întemeierii. În ce măsură românii au folosit atunci ortodoxia ca instrument politic? După trei sferturi de secol de la lansarea tezei "Bizanț după Bizanț", după ce școlile de bizantinologie europene au depășit descriptivismul și faza idilizării Constantinopolului (încă insuficient cunoscut pe atunci), întrebarea anterioară își poate găsi totuși răspunsul. Documentele oficiale, corespondența religioasă și istoriografia românească demonstrează că instituțiile bizantine, dar și formațiunile statale nord-dunărene au fost direct interesate, în contextul regional al secolului XIV, (mai
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al idealizării vieții pastorale, al transpunerii universului țărănesc în idilă. Păstorii săi au ceva din grația longilin-feminină a figurilor prerafaelite, așa cum țărăncile sale zâmbitoare sau meditative au o frumusețe care o evocă pe cea a personajului de basm, Ileana Cosânzeana. Idilizarea personajelor unei lumi arhaice cu legendele, basmele, baladele, obiceiurile care-i configurează cultura dobândește sensul unei estetizări, astfel încât Alexandru Bogdan- Pitești descoperea un element de continuitate la Luchian, tocmai prin idilă. În Ileana, nr. 3-4, între Hors textes regăsim o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
încercat deja pentru Păcală, pentru Făt-Frumos, pentru Zâna Cosânzeana"211. Bachelin schițează un program de valorificare a culturii populare cu personajele ei emblematice în direcția literaturii, a picturii și a muzicii, iar în acest program stau laolaltă atât perspectiva unei idilizări în sensul bucolicelor virgiliene, cât și perspectiva simbolistă a wagnerizării eroilor populari. Oricât ar părea de îndepărtate, cele două direcții, ele se regăsesc în arta plastică simbolistă, unde senzualitatea Jugendstil a țigăncilor lui Vermont și Luchian se întâlnește cu figura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
diminuează influența nebulosului decadent, a viziunilor sumbre, a macabrului pregnant, a erotismului deviant cu notele sale maladive, cu frumusețea perversă și insidioasă a răului, precum într-o compoziție ca Postmortem Laureatus. Sensul acestei transpoziții vizionare este și cel al unei idilizări a pânzelor sale și a regăsirii unui ținut arcadic în care domnește un hedonism estetizat, împăcat cu el însuși, netulburat de imixtiunea sfârșitului, care există până și în Arcadia, decelabil în tablourile lui Poussin cu această temă425. "La cea de-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de răscruce În evoluția speciei, dar și o reflectare a imaginii satului și a țăranului român dintr-un alt unghi narativ, cel realist obiectiv. Într-adevăr, romanul aduce o imagine nouă, autentică, obiectivă asupra realității rurale, respingând orice intenție de idilizare, sau de Înfrumusețare, cum făceau poporaniștii și mai cu seamă sămănătoriștii. Geneza: Liviu Rebreanu a pornit În scrierea acestui roman de la fapte reale, transfigurate obiectiv În opera sa. În articolul „Mărturisiri”, romancierul dă amănunte despre geneza operei sale. În primul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]