28 matches
-
și se desprinse de la sol. Ahmed tresări. Visase că se afla acasă, în Kabylia*lui și că mânca o farfurie plină de seksu* veselindu-se împreună cu tinerii satului, la o nuntă. Pe un platou de ceramică smălțuită și împodobită cu ieroglife* care aduc noroc, i se pusese în față o porție enormă de couscous aburind și un pahar de apă gazoasă. Ca orice kabil veritabil, nu-și mai putea nicidecum închipui vreo sărbătoare fără cuscus, fără mâncarea bunăstării și a fericirii
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
Secksu= denumirea kabilă pentru couscous (cușcuș în limba română), mâncare tradițională berberă din paste specifice preparate în casă(griș de grâu umezit și rulat pentru aglomerarea în boabe), legume și carne fiartă. Se poate servi ca atare sau cu sos. Ieroglife= scrierea kabilă (alfabetul Tiffinagh) este ideografică, similară scrierii egiptene dar mult mai veche și originală aparținând limbajuluiTamazigh (T'UTLAIT TA MAZIGHT ). Yennayer, Anzar, Tsebyita, Taâachourt = sărbători specifice Kabyliei legate de calendarul agricol (Anzar, spre exemplu, cade pe 1 februarie - 21
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sotul_sotiei_mele_fragment_de_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
poezia japoneză, cunoscută în limba japoneză sub denumirea de waka. Pe baza culegerilor particulare de poezie au apărut "Man'yōshū", prima mare compilație de poezie japoneză (după 759). Până la inventarea și răspândirea sistemului silabic de scriere (kana), autorii au folosit ieroglife împrumutate din chineză pentru sunetele limbii japoneze. Acest sistem de scriere este cunoscut sub denumirea de "man'yōgana". Pe parcursul perioadei Nara a fost îmbunătățită rețeaua de drumuri ce legau Nara cu capitalele proviciilor. Impozitele se percepeau mai eficient și mai
Perioada Nara () [Corola-website/Science/299484_a_300813]
-
pentru obiectul ce propune. Obiectul e cu totul indiferent, metodul de predare - lucrul de căpetenie. Există profesori de zoologie cari din marea varietate organică a lumii animale nu scot decât o lecție neinteresantă și mediocră; există, din contra, descifratori de ieroglife cari, cu interesul arzător al unui Champolion sau Lepsius, știu să fermece auditoriul cu numărul, cam mare și, la dreptul vorbind, de puțină importanță, al dinastiilor faraonilor. Nu obiectul, propunerea lui interesează și cei mai buni învățători vor rămânea aceia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și pitorești, dar am mai putea adăugă și grația societății de conversație al cărei motor este poanta, butada, spiritul, într-un cuvânt vorba de duh în fulguranța sa care uluiește, frapează, lovește. Mișcarea arabescului este una din cele mai sigure ieroglife care permit urmărirea capriciilor unei linii care se îndepărtează în permanență de cursul previzibil al mișcării sale, schimbându-și direcția în mod neașteptat, imaginea însăși a unei libertăți nestăpânite, a unei figuri a cărei auto-finalitate este semn al unei plăceri
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unui context oral iremediabil pierdut" (Leroi-Gourhan). Odată cu apariția mormântului, placa de piatră sau de lemn, gravată cu motive abstracte (spirale, linii, puncte), semnalează hominizarea în curs. Omul se trage din semn, dar semnul se trage din desen, prin intermediul pictogramei și ieroglifei (și nu e sigur că nu s-ar putea întoarce odată la ele). Nu există ruptură, ci o continuitate evolutivă între polul "imaginii multidimensionale" și polul "scrisului linear", extremitatea "desen" fiind punctul de plecare al unui parcurs care se încheie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la Facultatea de Filologie (Facultatea de Litere) a Universității ieșene, parcurgând toate treptele profesionale, până la gradul de profesor. Debutează în presă cu articolul Reeditarea lui Ion Pillat („Iașul literar”, 1961) și în volum în 1978, cu lucrarea Cantemir în Cartea ieroglifelor, distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din Iași. Colaborează la „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Jurnalul literar”, „Adevărul literar și artistic”, „Dialog” (Montpellier
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
română veche, pe care o cercetează cu acribie științifică și subtilitate interpretativă. Perspectiva sa critică asimilează idei noi din teoria literaturii, aplicate eficient textelor românești. Rezultă un discurs critic modern fără ostentație, ce slujește perfect opera analizată. Cantemir în Cartea ieroglifelor strânge într-o interpretare de mare coerență argumente de ordin estetic, pentru a-i contura cărturarului o dimensiune universală. Combinând o riguroasă analiză textuală, în bună tradiție structuralistă, cu abordări specifice psihocriticii, S. începe prin a fixa saltul înfăptuit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Urmuz, E. Lovinescu, G. Călinescu ș.a., precum și prefețe la ediții din scrierile lui Miron Costin, Ion Neculce, Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Ion Creangă, Machiavelli. SCRIERI: Cantemir în Cartea ieroglifelor, București, 1978; Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu, București, 1982; Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu, București, 1984; Miron Costin. Permanențe ale mentalității românești, Iași, 1995; Introducere în istoria literaturii române, Iași, 1997; Ion D. Sârbu sau Suferința
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
în medievalitatea românească (în colaborare cu Constantin Pricop și Valeriu P. Stancu), Iași, 2000. Antologii: Cartea cronicilor, Iași, 1986. Ediții: Niccolò Machiavelli, Măștile puterii, tr. Nina Façon, pref. edit., Iași, 1996. Repere bibliografice: Sorin Titel, O lectură nouă a „Cărții ieroglifelor”, RL, 1978, 39; Al. Piru, „Istoria ieroglifică”, LCF, 1978, 40; Zaharia Sângeorzan, „Cantemir în Cartea ieroglifelor”, CRC, 1978, 41; Al. Dobrescu, Noua față a literaturii vechi, CL, 1978, 11; Al. Protopopescu, Un nou Cantemir, VR, 1978, 12; Ion Maxim, „Cantemir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
cronicilor, Iași, 1986. Ediții: Niccolò Machiavelli, Măștile puterii, tr. Nina Façon, pref. edit., Iași, 1996. Repere bibliografice: Sorin Titel, O lectură nouă a „Cărții ieroglifelor”, RL, 1978, 39; Al. Piru, „Istoria ieroglifică”, LCF, 1978, 40; Zaharia Sângeorzan, „Cantemir în Cartea ieroglifelor”, CRC, 1978, 41; Al. Dobrescu, Noua față a literaturii vechi, CL, 1978, 11; Al. Protopopescu, Un nou Cantemir, VR, 1978, 12; Ion Maxim, „Cantemir în Cartea ieroglifelor”, O, 1979, 25; Mihai Dinu Gheorghiu, Revoltă și frustrare, CRC, 1982, 38; Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
39; Al. Piru, „Istoria ieroglifică”, LCF, 1978, 40; Zaharia Sângeorzan, „Cantemir în Cartea ieroglifelor”, CRC, 1978, 41; Al. Dobrescu, Noua față a literaturii vechi, CL, 1978, 11; Al. Protopopescu, Un nou Cantemir, VR, 1978, 12; Ion Maxim, „Cantemir în Cartea ieroglifelor”, O, 1979, 25; Mihai Dinu Gheorghiu, Revoltă și frustrare, CRC, 1982, 38; Paul Dugneanu, „Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu”, LCF, 1982, 38; Elena Tacciu, Insurgența romantică, RL, 1983, 8; Cornel Regman, „Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
a lor litere bătrâne. Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine. Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați. Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci, Te-am văzut născut în paie, fața mică și urâtă, Tu, Christoase, o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă, Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci! Erau vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător... Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător Nu putea să-l
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cu sufletul și cu firea lor [= a jidovilor]” <endnote id="(807, p. 52)"/>. Și Eminescu descrie sărăcia din „ulița jidovească a Sucevei” medievale, dar o face cumva cu simpatie și respect pentru cultura iudaică : „Ciudată ca o scrisoare [= scriere] În ieroglife sta ulița jidovească a Sucevei În lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Costin: monografie. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 1972, 378 p. Teză de doctorat. Conducător științific: Prof. univ. dr. doc. Constantin Ciopraga. SOROHAN, Elvira. Istoria literaturii române: iluminismul transilvan. Iași: Universitatea "Al.I. Cuza", 1974, 140 p. SOROHAN, Elvira. Cantemir în Cartea ieroglifelor. București: Minerva, 1978, 286 p. (Confluențe). Conține rezumat în limba franceză și indice de autori. Titlu pe copertă: Cantemir în Cartea hieroglifelor. SOROHAN, Elvira. Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu. București: Minerva, 1982, 304 p. SOROHAN, Elvira. La
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Alis; GAFIȚA, Adriana. Bucovina literară: bibliografie: 1990-2010. Suceava: Biblioteca Bucovinei "I.G. Sbierea" Suceava, 2010, ref. 501. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE PROTOPOPESCU, Al. Un nou Cantemir. În: Viața românească, 31, dec. 1978, nr. 12, p. 56-57. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. TITEL, Sorin. O lectură nouă a "Cărții ieroglifelor". În: România literară, nr. 39, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. PIRU, Al. "Istoria ieroglifică". În: Luceafărul, nr. 40, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Biblioteca Bucovinei "I.G. Sbierea" Suceava, 2010, ref. 501. ARTICOLE ÎN PUBLICAȚII PERIODICE PROTOPOPESCU, Al. Un nou Cantemir. În: Viața românească, 31, dec. 1978, nr. 12, p. 56-57. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. TITEL, Sorin. O lectură nouă a "Cărții ieroglifelor". În: România literară, nr. 39, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. PIRU, Al. "Istoria ieroglifică". În: Luceafărul, nr. 40, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea ieroglifelor". În: Cronica (Iași), 41, 1978. Elvira Sorohan
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
TITEL, Sorin. O lectură nouă a "Cărții ieroglifelor". În: România literară, nr. 39, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. PIRU, Al. "Istoria ieroglifică". În: Luceafărul, nr. 40, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. SÂNGEORZAN, Zaharia. "Cantemir în cartea ieroglifelor". În: Cronica (Iași), 41, 1978. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. DOBRESCU, Al. Noua față a literaturii vechi. În: Convorbiri literare, 11, 1978 Elvira Sorohan. Cantemir în cartea hieroglifelor. CONDURACHE, Val. Istorie și semnificație. În: Convorbiri literare, 88, aug. 1982
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Elvira Sorohan. Salon literar cu prozatori contemporani români și străini. Iași: Editura Junimea, 2014. COZMESCU, Ionela. Elvira Sorohan și "cheile labirintului" Istoriei ieroglifice. În: Gând românesc (Alba Iulia), 8, ian. 2015, nr. 9, p. 29-36. Elvira Sorohan. Cantemir în cartea ieroglifelor. București: Minerva, 1978. MILICĂ, Ioan. Povești cu tâlc. În: Ziarul de Iași, 8 ian. 2015, nr. 4 (7190), p. 6. Dimitrie Cantemir. Legende și istorioare orientale: legende, anecdote, istorioare cu tâlc din Istoria Imperiului Otoman / extrase și prefațate de Elvira
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
citat în întregime: „Magnificiențele, de cele mai multe ori, sînt niște curate aparențe, ca decorurile de teatru: esența lucrului n-are ființă. Tot așa corăbiile pavoazate și înflorite, descărcarea de tunuri, iluminațiile, surlele și țimbalele... toate astea-s o firmă, o indicare, ieroglifele voioșiei. Cel mai adesea voioșia lipsește. Numai ea se scuză că nu poate veni la serbare”. *„E nemaipomenit, bă nea Căline, ce se întîmplă! Cum spune un personaj de-al meu: «Omenia generează corupția!»” Reîntors de la București, unde a stat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
floarea amorului nostru... Doamne!... Dormi, dormi, amorul meu, floarea amorului meu! Luna se strecura încet și umbrele zăbrelelor și a stâlpului se mutau din ce în ce pe podeaua umedă si pe murul sur. 2. Ciudată ca o scrisoare în ieroglife sta ulița jidovească a Sucevei în lună. Șiruri de case sărace, peticite, când uniforme ca legile Pentateuchului, când pestriți și mestecate ca hainele rupte și lucrurile vechi din desacul unui jidov. În ferești, bucăți de steclă colorată, lipite cu hârtii
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
marele spătar Dumitru Buhuș, tatăl Anastasiei (viitoarea Doamnă a lui Gheorghe Duca), a ridicat o biserică în satul Crivești, ținutul Neamțului, în care și-a găsit și locul de veci; Ilie Enache sau Ilie țifescu, care i-a oferit o ieroglifă lui Cantemir în romanul său cu animale și păsări, a fost înmormântat - în 1704 - la Mănăstirea Răchitoasa, zidită de el; la Mănăstirea Dobrovăț și-a aflat odihna Cehan Racoviță (era ctitor acolo), care din slugă domnească a ajuns mare logofăt
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o lumină/ Au stăruit și totuși atîția uriași / Făcuți să-nfrunte vremea s-au prefăcut ruină / Și-au dispărut din lume făr-a lăsa urmași.// Pavat e totpămîntul cu lespezi de morminte/ Și numai eu, rapsodul în veci nemuritor,/ Pășind pe ieroglife de albe oseminte, / Mai cînt un miserere în amintirea lor". Poezia e din 1913, un an înaintea morții. Această involuntară parafrază, perfect inocentă, după Evolugăo a lui Antero de Quental, ne arată că aceeași stare de spirit avea ecouri similare
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
numelui, atunci avem de la el un număr mare de monumente. Posedăm aici în Berlin o cameră mormântală. Ieroglifatele sunt chiar între cele mai vechi monumente în stil arhaistic. Ea aparținea unui amploaiat care avea privighere asupra palatului. Deși greoaie, totuși ieroglifele cu mare caracteristică. Mai sunt: o altă cameră mormântală, table din vremea lui. Stilul cu mare naturalism pe statue. Fardurile * naturale * se arătau vorbitoare, ochi vii. 2 rege. Sufis 36 ani de guvern. Huifu pe monumente. Este Cheops a lui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
a lor litere bătrâne, Strâmbe ca gândirea oarbă unor secole străine, Triste ca aerul bolnav de sub murii afundați. Dar pe pagina din urmă, în trăsuri greoaie, seci, Te-am văzut născut în paie, fața mică și urâtă, Tu, Christoase, -o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă, Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci! Era vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană Ajuta numai al minții sbor de foc cutezător... Pe când mîna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător Nu putea să-l înțeleagă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]