12 matches
-
om, din care sunt cinci: arta, prudența și știința, corespunzând cu numele acestor abilități în sinea lor, cât și "nous", adesea tradus ca "înțelegere" sau "inteligență" și "sophia" sau "înțelepciune". Nous este o cunoaștere intuitivă a primelor principii, ce sunt indemonstrabile; sophia este combinația acestei "înțelegeri" cu știința. Urmându-l pe Aristotel, medicii filozofi musulmani persani, Avicenna și Ibn al-Nafis, au elaborat mai departe înțelegerea Aristotelica a sufletului și au dezvoltat propriile lor teorii asupra sufletului. Ambii au făcut o distincție
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
cunoașterea de tip cauzal, nu se bazează pe nici un principiu rațional. Primul efect al acestei crize sceptice din secolul al XVIII-lea a fost apariția criticismului. Cele mai importante argumente generatoare de scepticism sunt: Scepticii spun că orice judecată este indemonstrabilă, pentru că orice dovadă adusă în sprijinul enunțului ar avea nevoie ea însăși de o dovadă care trebuie la rândul ei demonstrată și așa mai departe la infinit, intrând într-un "regressum ad infinitum" (regres la infinit) - fiecare pas cerînd logic
Scepticism () [Corola-website/Science/299607_a_300936]
-
33, în Filocalia..., vol. III, p. 126-127) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin care în chip neștiut și indemonstrabil ne unim cu Dumnezeu într-o unire mai presus de înțelegere”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 2, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 128) „Credința este aripa rugăciunii. Căci neavând-o pe aceasta, se va întoarce iarăși
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fi generalizat teorema, Gödel deconstruiește prin tehnica aritmetizării un sistem logic compact, elaborat inițial de B. Russell (1872-1970) și A. Whitehead (1861-1947) în Principia Mathematica (1903), înțeles ca model exemplar al oricărui sistem matematic, ordonat prin câteva axiome (termenii primitivi indemonstrabili, dar adevărați prin convenție) și reguli de deducție a propozițiilor logice. Gödel susținea că „în orice clasă de formule necontradictorii există propoziții indecidabile”, ceea ce echivalează cu a spune că orice sistem formal poate conține propoziții adevărate ce nu sunt nici
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic. Dar toate aspectele vieții lui erau, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noastră ar vrea să se debaraseze de Traian Băsescu, îți dai imediat seama și din ce cauză a durat atîta timp publicarea Propunerii: rareori așa de multe inexactități și aberații au apărut puse cap la cap pentru a se demonstra indemonstrabilul și pentru a se încerca (sub pretextul apărării Constituției) o lovitură politică de forță. Pînă și autorilor acestei triste însăilări trebuie să le fi fost jenă de enormitatea produsă; rememorîndu-și îndepărtatele lor cunoștințe de drept, nu se poate să nu
"Suspendare" by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9863_a_11188]
-
Iancu. După ce trece, tipologic, în revistă diferitele personaje, întîlnim această judecată buimăcitoare: "Toți acești eroi sunt structural satisfăcători, însă nu se poate face cu ei comedie adîncă. Comicul rezultă din îmbinarea mijloacelor și rămîne în cele din urmă în sfera indemonstrabilului. Este la Caragiale un umor inefabil ca și lirismul eminescian, independent de orice observație ori critică, constînd în "caragialism", adică într-o manieră proprie de a vorbi. Teatrul lui e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectacolului efectul delirant
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
al concepțiilor politice înseamnă a te plasa cu mult dincolo de sfera rezonabilului, plauzibilului și - în general - de regulile unei dezbateri acceptabile și civilizate. Principiul tratării tuturor cetățenilor ca (liberi și) egali rezultă cu necesitate din principiul egalității umane fundamentale, principiu indemonstrabil, dar, bineînțeles, nu mai puțin valid și nu mai puțin imperativ din cauza indemonstrabilității sale2. Există foarte multe principii, concepții sau reguli etice a căror validitate constituie subiectul unui dezacord rezonabil. Principiul tratării tuturor cetățenilor ca liberi și egali sau principiul
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Cațavencu e zgomotos, schelă-lăitor, escroc, galant, sentimental, patriot, adică un Mitică, Pristanda un Polonius pentru această lume bombastică, funcționând ca un ecou docil. Femeile sunt fără interes, mai degrabă vulgare. Îndeobște comicul rezultă din combinarea mijloacelor și rămâne în sfera indemonstrabilului, constituind "caragialismul". Teatrul lui Caragiale e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectatorului, care le anticipează, efectul delirant al melodiei în opera italiană. Tot ce se poate tăia din Caragiale se știe dinainte pe dinafară: " Știți! Cum să nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin care în chip neștiut și indemonstrabil ne unim cu Dumnezeu într-o unire mai presus de înțelegere”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 2, rp. 33, în Filocalia..., vol. III, p. 128) „ Atunci avem credință, când nu ne mărginim numai la ochii trupului, ci vedem
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în care sîntem modelați au eliminat conștiința incompletitudinii noastre actuale, precum și problematica verticală în care era învăluit omul de rînd al societăților premoderne. în modernitate, construcția subiectului transcendental s-a făcut prin ignorarea experiențelor religioase ale omului Religia a devenit indemonstrabilă, pentru noi, deoarece construcția subiectului transcendental modern s-a făcut prin excluderea tuturor presupozițiilor care constituie condițiile de posibilitate ale discursului religios.1 în societățile premoderne, omul comun nu era un erou metafizic. Dar toate aspectele vieții lui erau, ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este falsul fals. Și astfel, contrariul se conjugă, quod erat demonstrandum"3. În planul mai larg al teoriei cunoașterii ori al metafizicii, absurdul este echivalent cu antiraționalul. În general, reprezentanții iraționalismului Schopenhauer, Kierkegaard, Nietzsche, existențialiștii Heidegger și Jaspers accentuează existența indemonstrabilului, descoperă în intimitatea lucrurilor o entitate ireductibilă la explicarea rațională, proiectează o viziune pesimistă derivată din neîncrederea în existența ordinii schematice a universului, ajungând să conteste însăși ideea universului rațional. În esență, așa cum rezultă din cele mai sistematice teoretizări consacrate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]