19 matches
-
vie, evoluțiunea complexivă rezultă mai cu seamă din echilibrul și lupta forțelor interne, adică a acelor forțe care se nasc din interiorul forțelor ce evoluează". Militând cu fermitate în favoarea determinismului materialist, gânditorul român a fost un adversar intransigent, al teoriilor indeterministe, în special al teoriei liberului arbitru, care puneau la baza lumii voința, indiferent cum era concepută, ca o forță oarbă, inconștientă, ori ca o forța conștientă naturală sau supranaturală. În concepția sa asupra determinismului se manifestă clar două tendințe: pe
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
arbitru, care puneau la baza lumii voința, indiferent cum era concepută, ca o forță oarbă, inconștientă, ori ca o forța conștientă naturală sau supranaturală. În concepția sa asupra determinismului se manifestă clar două tendințe: pe de o parte combate voluntarismmul indeterminist, iar pe de altă parte repudiază “fatalismul religios”, predeterminarea. Împortriva teoriei liberului arbitru, Conta afirmă că toate fenomenele sunt conduse de legi imuabile “fatale“ care exclud întâmplarea și libertatea voinței; fatalismului religios îi opune o concepție ce admite într-o
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_conta.html [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
este propoziția filozofică potrivit căreia orice eveniment, inclusiv cogniția și acțiunea umană, este determinat în mod cauzal de un lanț neîntrerupt de evenimente anterioare. Nici un miracol misterios sau eveniment pur întâmplător nu are loc. Dacă a existat vreodată un eveniment indeterminist de la începutul timpului, atunci determinismul este fals. Principala consecință a filozofiei deterministe este că liberul arbitru (voința liberă) devine o iluzie, cu excepția definiției din compatibilismul strict. Conform credinței populare, determinismul afirmă că toate evenimentele viitoare au fost deja predeterminate și
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
ne-am așteptat. În contradicție cu prognozele mecanicii newtoniene, la scara atomică, traiectoriile obiectelor pot fi prognozate doar într-un mod probabilist. Nu există consens științific cu privire la ideea că mecanica cuantică ar fi respins determinismul. În timp ce descrierea mecanicii cuantice este indeterministă, nu cunoaștem dacă acest indeterminism este ontic sau epistemic. Intrinsecă dezbaterii privind determinismul este chestiunea primei cauze. Deismul, o filozofie dezvoltată în secolul XVII, afirmă că Universul a fost determinist de la crearea sa, dar atribuie această creeare unui Dumnezeu metafizic
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
teatrologiei universale. M. a colaborat la tratatele academice Istoria filosofiei moderne (1938) și Istoria teatrului în România (I, 1965). SCRIERI: Gânditori și aspecte, Iași, 1933; Mentalitatea primitivă în arta primitivă, București, 1936; Curente din filosofia franceză: spiritualismul, neocriticismul și neospiritualismul indeterminist, București, 1938; Psihologia urâtului în artă, București, 1938; Condiționarea psihologică a artei, București, 1940; Contribuții la psihologia fenomenului estetic, București, 1941; Studii și cercetări de estetică, Iași, 1943; Opinii estetice și literare, București, 1945; Aristizza Romanescu, București, 1957; Orientări în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287976_a_289305]
-
nouă eră În fizică, prin mecanica cuantică, cu influență globală În știința secolului al XX-lea. Însă, existența relației de incertitudine, cu rol fundamental În definirea mecanicii cuantice, face ca unii comentatori ai acesteia să considere că fizica cuantică este indeterministă. Dar, relația de incertitudine exprimă legătura dintre anumite mărimi cuantice și, ca atare, confirmă determinismul. Când se afirmă Însă că relația de incertitudine este În dezacord cu determinismul, este subînȚeleasă nu această latură a relației de incertitudine, ci cu totul
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
într-un vector propriu al operatorului observabil măsurat. Ca și celelalte interpretări ale teoriei cuantice, interpretarea standard încearcă evitarea anumitor paradoxuri care apar atunci când este luată în considerare lumea particulelor subatomice. Problema este că ea ne pune în brațe legi indeterministe, non-localitatea, instrumentalismul și subiectivismul. Astfel, cineva care vede în fizică o aspirație de a produce o descriere adevărată a unei realități obiective, nu poate decât să fie nemulțumit cu interpretarea de la Copenhaga. Printre nemulțumiți s-a aflat și Einstein, care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
învingerea unor dificultăți conceptuale legate de limitele de explicare a sufletului în termenii credo-ului în forța divină, care hotărăște tot ce se întâmplă în natură și în societate. Asperitățile au fost date de puternica influență a tendințelor subiectiviste și indeterministe, care s-au completat cu cele mecanicist-naive. Progresele timpului în domeniul cunoașterii vieții sufletești s-au realizat în nota dualistă caracteristică. Alături de explicația deterministă era pusă în paralel și cea în care fenomenele sufletești erau dependente de intervenția forțelor divine
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
naturii, psihicul fiind de natură materială, avându-și substanțialitatea excitantă în procesele din corp. Din păcate, multe din obiectivele sale investigative îndreptate doar spre cunoașterea experienței nemijlocite în implicarea proceselor psihice superior organizate vor deschide larg ușa spre numeroase abordări indeterministe. Totodată, același Wundt atrage atenția asupra dependenței producerii procesului psihic de factori de natură socială, culturală. 3.3. Auspiciile doctrinare voluntarismul Acele vremuri de început au făcut ca obiectivele experimentale ale lui Wundt să-și păstreze mereu corespondentul imediat și
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a Antichității, ale mecanicii clasice, ale experimentalismului secolului al XVII-lea și ale pozitivismului, a fost transgresat prin descoperirile fizicii contemporane. Trei dintre acestea au afectat tabuurile pozitiviste, cu precădere problemele cauzalității, măsurătorii și ale obiectivității: este vorba despre mecanicile indeterministe: relativistă, cuantică și ondulatorie. Substanța descoperirilor revoluționare ale fizicii moderne o constituie orientarea epistemologică mai deschisă, mai flexibilă și benefică științelor socio-umane. M. Drăgănescu arată că (Informatica și societatea, Editura Politică, București, 1987) „omul trece treptat de la o gândire influențată
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
o nouă formă a relației cu proba, cu jocul, existența unor faze speciale, care trimit spre câștig sau pierdere. Să dăm exemplul jocului de hazard, care pornește de la cele 6 fețe ale zarului, care presupun 6 alegeri posibile, o fază indeterministă. În momentul în care zarul este aruncat se realizează o singură fațetă și dacă numărul de alegeri ar fi egal cu unu, atunci am avea de-a face în sport, cu un proces determinist, dar odată aruncate zarurile se vede
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a omului ca ființă conștientă, care creează timp (ca flux al conștienței), și spațiu virtual (ca existență a ideilor). Inversiunea abstractă este calea prin care spiritul reechilibrează balanța dintre condiția umană, fixată în material prin blestemul determinist, și natura umană, indeterministă, spontană, conectată la energetica libertății și moderată de discernământ. Inversiunea concretă este mișcarea, în spirală, de substanțiere a libertății gândirii prin puterea creației ca răspuns la așteptări, motivații și necesități ierarhizate, fie în ordine ontologică, fie în ordine axiologică. În
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
confirmată prin experiment. Economia nu este sigură pe sine pentru că nu operează cu legi ale naturii, universal valabile, chiar dacă știința economică pretinde că a descoperit regularități recurente. Ceea ce descoperă ea este condiționarea a ceea ce se întâmplă ca realitate de mecanica indeterministă a comportamentului uman. Adică este vorba despre o cogniție socratică, ce ar trebui să fie sigură pe faptul că nu are cum să fie sigură (că poate să știe când este sigură și mai ales pe ce să fie sigură
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
concret situația obiectivă, Blumer și alți colegi ai săi fac complet abstracție de această dependență. Subiectivitatea colectivă, mecanismele ei de constituire reprezintă singurele surse ale explicării socialului. După cum remarcă Jonathan H. Turner (1978), o asemenea opțiune duce la o perspectivă indeterministă asupra cauzalității: „Variabilele care influențează definiția situației și acțiunea unei persoane sunt rezultatul «propriei alegeri» a acesteia și aparent nu reprezintă obiectivul unei analize cauzale clare”. Dacă am utiliza terminologia filosofiei clasice, am putea considera interacționismul simbolic, în această ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate fi complet neintuitiv. În general, metoda comprehensivă lasă să se înțeleagă faptul că, dincolo de starea de spirit a actorilor, nu mai există nimic. Acesta este motivul pentru care putem considera că metoda comprehensivă se bazează pe o presupoziție fundamental indeterministă. Singurul lucru pe care îl putem face este să determinăm cauza subiectivă a acțiunilor umane. Ea reprezintă elementul inițial al seriei de determinare (cauzative) care duce la evenimentul de explicat. Această presupoziție este foarte clar exprimată de către Raymond Aron (1961
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Aceste decizii ar putea fi altele cu un alt om în aceeași situație, cu același om în altă dispoziție. Or, nimeni nu poate fixa dinainte sau retrospectiv limitele consecințelor, decât dezvoltarea unor asemenea decizii localizate și datele”. Prin această opțiune indeterministă este implicată totodată o poziție net idealistă. Fenomenele social-istorice sunt explicate prin conștiința actorilor lor. În spatele acestei conștiințe nu stă nimic care să reprezinte o condiție determinată, demnă de luat în considerare de către cercetător. Este un lucru general acceptat de către
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o așa-numită „psihanaliză existențială”. Situația își pune amprenta asupra modului de a gândi și de a acționa. Există însă în acest punct crucial al relației dintre situație și comportament o diferență netă între punctul de vedere determinist și cel indeterminist. Determinismul consideră că situația este aceea care, în ultimă instanță, determină comportamentul. Analiza situației are aici o finalitate cauzală: găsirea factorilor determinanți. În perspectivă indeterministă a comprehensiunii, situația obiectivă nu explică decizia luată - în aceeași situație, actori diferiți pot lua
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
relației dintre situație și comportament o diferență netă între punctul de vedere determinist și cel indeterminist. Determinismul consideră că situația este aceea care, în ultimă instanță, determină comportamentul. Analiza situației are aici o finalitate cauzală: găsirea factorilor determinanți. În perspectivă indeterministă a comprehensiunii, situația obiectivă nu explică decizia luată - în aceeași situație, actori diferiți pot lua decizii diferite-, ci doar „culoarea” particulară pe care o are o decizie sau alta. Invocarea situației nu este de natură să explice decizia, ci să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca cercetător, pot să-i „înțeleg” atât pe Cezar, pe Napoleon, cât și pe Bălcescu, care, chiar dacă ar fi acționat în aceeași situație, ar fi optat în mod foarte diferit. În acest sens afirmam mai sus că comprehensiunea este strict indeterministă. Între situație și decizie este presupusă o relație foarte vagă și în nici un caz una deterministă. Un cercetător determinist pornește de la o cu totul altă presupoziție în legătură cu relația dintre situație și acțiune. Relația dintre cei trei termeni - Situație (S), Conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]