14 matches
-
variabile. Problema este de a determina care sunt consecințele identității particulelor asupra comportării acestor funcții la permutări ale variabilelor. Permutarea generică este un operator a cărui acțiune asupra unei funcții oarecare (operator observabilă sau funcție de stare) formula 6 e definită prin Indiscernabilitatea cere ca pentru orice variabilă dinamică să fie satisfăcută condiția de unde rezultă adică operatorii permutare comută cu operatorii observabilă. În particular, permutările particulelor comută cu hamiltonianul. Indiscernabilitatea mai cere ca permutările să modifice funcția de stare cel mult printr-un
Particule identice () [Corola-website/Science/333894_a_335223]
-
asupra unei funcții oarecare (operator observabilă sau funcție de stare) formula 6 e definită prin Indiscernabilitatea cere ca pentru orice variabilă dinamică să fie satisfăcută condiția de unde rezultă adică operatorii permutare comută cu operatorii observabilă. În particular, permutările particulelor comută cu hamiltonianul. Indiscernabilitatea mai cere ca permutările să modifice funcția de stare cel mult printr-un factor constant (dependent de permutare): Analiza cazurilor posibile arată că există două categorii de funcții de stare: Concluzia cu caracter general care se desprinde de aici, numită
Particule identice () [Corola-website/Science/333894_a_335223]
-
unul dintre filosofii care au considerat că necesitatea se poate referi doar la propoziții, dar nu și la fapte. El încearcă să arate că există o obscuritate referențială în ceea ce privește contextele modale. Această obscuritate referențială împiedică mai departe generalizarea existențială. Principiul indiscernabilității identicilor propus de Leibniz, arată că în cazul unui enunț de identitate unul din cei doi termeni poate fi substituit în orice propoziție adevărată și rezultatul va fi adevărat. Acest principiu aplicat pe un exemplu de genul: Obama are cinci
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cu slăbiciuni omenești care duc la degradarea mediului. Nici "ecologia profundă" nu satisface pretențiile feminismului deoarece reconsiderarea Sinelui și redefinirea noțiunii de identitate sunt vagi și incomplete. După Plumwood, "ecologia profundă" nu deosebește într-un mod satisfăcător între trei nivele: indiscernabilitatea, expansiunea sinelui și transcendența sinelui 353. Teza indiscernabilității, pe care o găsim bine formulată în "ecologia profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu lovește ținta. Distincția dintre umanitate și natură se bazează pe dualismul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Nici "ecologia profundă" nu satisface pretențiile feminismului deoarece reconsiderarea Sinelui și redefinirea noțiunii de identitate sunt vagi și incomplete. După Plumwood, "ecologia profundă" nu deosebește într-un mod satisfăcător între trei nivele: indiscernabilitatea, expansiunea sinelui și transcendența sinelui 353. Teza indiscernabilității, pe care o găsim bine formulată în "ecologia profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu lovește ținta. Distincția dintre umanitate și natură se bazează pe dualismul tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Teza indiscernabilității, pe care o găsim bine formulată în "ecologia profundă", respinge trasarea unei frontiere de netrecut între sine și natură, dar nu lovește ținta. Distincția dintre umanitate și natură se bazează pe dualismul tradițional al filosofiei occidentale, pe când teza indiscernabilității este una unificaționistă, adică ea nu vizează dualismul, ci atomismul gândirii occidentale. Așadar, "ecologia profundă" se încurcă în ambiguitatea produsă de cuplul conceptual dualism-atomism și supune criticii doar unul dintre concepte, cel de atomism, pe când ținta era celălalt. Pe de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pe când ținta era celălalt. Pe de altă parte, ideea că putem aboli absolut toate distincțiile este prea tare și duce într-o fundătură. Nu putem să renunțăm la individuale și la proprietățile lor în descrierea lumii. Dacă am accepta teza indiscernabilității, atunci consecința ar fi reducerea lumii la un singur întreg, iar toate demersurile noastre de cunoaștere ar viza descrierea cât mai completă a acestuia. Teza indiscernabilității poate reprezenta o tentație și pentru filosofia feministă în măsura în care duce la negarea unor distincții
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
renunțăm la individuale și la proprietățile lor în descrierea lumii. Dacă am accepta teza indiscernabilității, atunci consecința ar fi reducerea lumii la un singur întreg, iar toate demersurile noastre de cunoaștere ar viza descrierea cât mai completă a acestuia. Teza indiscernabilității poate reprezenta o tentație și pentru filosofia feministă în măsura în care duce la negarea unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vagi intersectări formale, prin recunoașterea unor valențe secundar ori accidental estetice ale încercărilor conceptuale. Pentru a evita locurile comune ale reflecției asupra "consecințelor estetice" ale artei conceptuale, nu se vor pune în dicuție nici teoria lui Arthur C. Danto cu privire la indiscernabilitatea unei opere de artă față de un simplu obiect cotidian și nici teoria lui Nelson Goodman cu privire la funcționarea limbajelor artistice, cei doi referindu-se fie direct, fie aluziv la semnificații investigate de arta conceptuală. Se reafirmă, în schimb, necesitatea identificării și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
evaluare ale artei, dacă estetica tradițională era caracterizată, în marea sa parte, printr-o abordare esențialistă și obiectivistă a artei, estetica contemporană propune o abordare oarecum relativistă și subiectivă, care lansează discuția asupra pluralității criteriilor de evaluare a artei în raport cu indiscernabilitatea calităților ori proprietăților operelor de artă. Cu toate acestea, câtă vreme evaluarea artei se află într-o relație interdependentă cu contextele și condițiile istorice și sociale de producere a lucrărilor de artă, suntem confruntați cu o multitudine de abordări interdisciplinare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
suferă are ceva bestial, animalul suferind e om, nu face decât să expliciteze surprinderea lui Bacon, intrând într-o măcelărie, de a nu se afla el în locul animalului. Din contopirea dintre om și animal - sugerată pictural prin zona tulbure, de indiscernabilitate între om și animal - nu rezultă un monstru, un Minotaur, ci o Figură tipic baconiană, în fugă de sine însăși. Zona tulbure se regăsește chiar atunci când pe pânză nu apare decât o singură Figură, când omul este cuplat cu animalul
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
o inocență pe care nici Balzac n-o avea, dar repetițiile sînt presărate pentru a opri, ca din Întîmplare, imersiunea În referință, identificarea și așa-numita „judecată estetică” spontană și aconceptuală. Mobilul evoluției narative este adesea - ca În Twin Peaks - indiscernabilitatea trecutului de prezent. Trecutul tulbure contaminează prezentul, iar viețile personajelor, blocate pe traseul acestui cordon ombilical cu inserția ascunsă Într-un rezervor de tragedie, respiră neputința. Răul ubicuu este În același timp evanescent, implacabil. Discursul indirect liber este singurul acces
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ficțiune, cyborgul este o realitate corporală virtuală, o formă uman-tehnologică și un eveniment sau o devenire permanentă într-un sistem bipartiționat sau chiar pluripartiționat. Cyborgul este, în această întru(chiăpare, un corp virtual, în sensul unei virtualități ca marcă a indiscernabilității dintre real-material și ireal-ficțional, și nu ca o condiție a irealității sau a imaterialității. Cyborgul intermediază atât între disciplinele tehnoștiințifice și cele umanistice, între realitate sau viață și ficțiune sau metaforă. 1.2. Destructurarea opozițiilor natural-artificial și subiect-obiecttc " 1.2
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
uneia trecute, adăugând, totodată, că în fapt cu cât amintirile sunt mai îndepărtate în timp, cu atât mai puternică este influența lor asupra prezentului și cu atât mai ferm stabilită este identitatea națională 54. În final, P.Kun arată că indiscernabilitatea dintre individ și națiune, dintre cele două tipuri de identități, l-au condus pe Kolakowski la o concluzie pesimistă și explică faptul că încercarea de a pune semul egalității între cele două tipuri de identități se lovește de o obiecție
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]