74 matches
-
capitalismului, permițând dezvoltarea sa într-o altă perspectivă decât cea cunoscută până atunci. Acest lucru a început să se întâmple prin anii 1980. Odată cu lucrările lui Alain Touraine și Daniel Bell se va face tot mai clar distincția între preindustrialism, industrialism și postindustrialism (sau informatizare). Noile structuri sociale se vor contura plecând de la distincția dintre modelele de producție (capitalism) și modurile de dezvoltare (industrialism, informatizare). În mod istoric s-a observat că societățile sunt organizate în jurul proceselor umane care relaționează producția
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426850180.html [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
Odată cu lucrările lui Alain Touraine și Daniel Bell se va face tot mai clar distincția între preindustrialism, industrialism și postindustrialism (sau informatizare). Noile structuri sociale se vor contura plecând de la distincția dintre modelele de producție (capitalism) și modurile de dezvoltare (industrialism, informatizare). În mod istoric s-a observat că societățile sunt organizate în jurul proceselor umane care relaționează producția, experiența și puterea. Producția presupune crearea unor produse, prelucrarea și transformarea unor obiecte în scopul profitului și a consumului. Experiența însumează totalitatea trăirilor
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1426850180.html [Corola-blog/BlogPost/379789_a_381118]
-
capitalismului, permițând dezvoltarea sa într-o altă perspectivă decât cea cunoscută până atunci. Acest lucru a început să se întâmple prin anii 1980. Odată cu lucrările lui Alain Touraine și Daniel Bell se va face tot mai clar distincția între preindustrialism, industrialism și postindustrialism (sau informatizare). Noile structuri sociale se vor contura plecând de la distincția dintre modelele de producție (capitalism) și modurile de dezvoltare (industrialism, informatizare). În mod istoric s-a observat că societățile sunt organizate în jurul proceselor umane care relaționează producția
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
Odată cu lucrările lui Alain Touraine și Daniel Bell se va face tot mai clar distincția între preindustrialism, industrialism și postindustrialism (sau informatizare). Noile structuri sociale se vor contura plecând de la distincția dintre modelele de producție (capitalism) și modurile de dezvoltare (industrialism, informatizare). În mod istoric s-a observat că societățile sunt organizate în jurul proceselor umane care relaționează producția, experiența și puterea. Producția presupune crearea unor produse, prelucrarea și transformarea unor obiecte în scopul profitului și a consumului. Experiența însumează totalitatea trăirilor
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1333093778.html [Corola-blog/BlogPost/354840_a_356169]
-
rapoartelor privind scăderea numărului de colonii de albine este foarte regretabil și necesită o investigație urgentă. Acesta este, în special, cazul sectorului agricol, deoarece acesta depinde în cea mai mare măsură de activitatea utilă a albinelor. Din păcate, este evident că industrialismul și viața modernă au îngreunat supraviețuirea acestor albine benefice. Scenarii precum extincția în masă a albinelor cauzată de acarianul Varroa, exodul inexplicabil al coloniilor de albine din SUA și amenințarea albinelor cu contaminarea electromagnetică și cu semințele tratate incorect nu sunt
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
să înteleagă că nlocuirea unui despot răuvoitor cu unul binevoitor lasă, totuși, în picioare, despotismul. Astfel se justifică si paradoxul cu care a început; conservatorismul si liberalismul s-au ivit, la origine, unul din vremurile statului militar, iar celalalt, din industrialism. Se întelege că, întrucât ceea ce se numește acum liberalism a extins sistemul restrângerii, el ia o nouă formă a conservatorismului. Asa că, dacă lucrurile merg ca până acum, se poate întampla cândva, de fapt, ca partidul conservator să ajungă apărătorul
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
efecte ale acestei perioade de experimente literare sunt realismul psihologic al lui Richardson, vocea narativă amuzată a lui Fielding și sentimentalismul lui Brooke. Valul de schimbare din Anglia determinat de apariția motorului cu aburi a avut 2 consecințe majore: înflorirea industrialismului odată cu extinderea orașelor și diminuarea populației în mediul rural ca rezultat al îngrădirii sau a privatizării pășunilor. Majoritatea țăranilor s-au îndreptat către orașe pentru a lucra în noile fabrici. Această schimbare bruscă este relevată de schimbarea sensului a 5
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
rasiale și evoluționiste (expuse dealtfel și în diverse eseuri, ca "Estetica și evoluția", "Evoluția și morală"), exaltând cuceririle pe care le-a făcut umanitatea, nu datorită culturii, ci în pofida ei, și devenind, cum îl va caracteriza critica, "unul dintre profeții industrialismului". Mai scrie apoi și alte romane (printre care "Gudrun"), care apar concomitent cu publicarea, în continuare, a povestirilor și legendelor din Himmerland. Adversar fățiș al creștinismului, Johannes Jensen ar fi vrut să reînvie serbările epocii păgâne, volumul său "Anotimpuri" cuprinzând
Johannes Vilhelm Jensen () [Corola-website/Science/301449_a_302778]
-
teorie și practică. Crearea sau apariția sociologiei coincide cu perioada de transformări economice și de perturbări politice din a doua jumătate a secolului 19 și începutul secolului 20. Misiunea ei este de a remedia , „organizând” producția, criza revoluționară și „anarhia” industrialismului care apărea. După A. Comte, pe baza sociologiei, se întemeia o „politică pozitivă” care realiza „ordinea” și „progresul” în societate. Deci, cunoașterea obiectivă a realității sociale impunea o legătură strânsă între teorie și practică, un dualism al lor, o strânsă
Postulatele sociologiei () [Corola-website/Science/321769_a_323098]
-
editate de Murray și vignetele la volumul lui Roges "Poems". În 1838 realizează "Vasul de linie Temerarul remorcat la ultima ancorare pentru a fi distrus" născut din intenția polemică a pictorului de a demostra în spirit ruskinian disprețul naiv pentru "industrialismul" și pozitivismul burghez al epocii sale, tabloul propune comparația șocantă între două vase, unul vechi, cu pânze, aureolat de strălucire și glorie (participase la bătălia de la Trafalgar) și remorcherul nou, întunecat și mexchin, expresie a noii tehnici, pus să fie
Joseph Mallord William Turner () [Corola-website/Science/303884_a_305213]
-
Astfel o bună parte din studenția lui Vuia este deviată de la adevăratele lui aspirații și aptitudini. Tânărul reușește însă și în domeniul științelor juridice. La 6 mai 1901, Traian Vuia își ia doctoratul în Științe Juridice cu teza: „Militarism și industrialism, regimul de Status și contractus”. După terminarea facultății Traian Vuia se întoarce la Lugoj. Aici continuă să studieze problema zborului uman și începe să-și construiască primul aparat de zbor, pe care-l numește "aeroplan-automobil". Din cauza lipsurilor financiare, nu reușește
Traian Vuia () [Corola-website/Science/296853_a_298182]
-
a format alături de forța politică centrală, ci chiar înlăuntrul acesteia: vechea oligarhie politică s-a prefăcut direct în oligarhie financiară. [...] se va dizolva oare aceasta, prin însăși evoluția economică, într-o democrație reală?"9 Așa cum mercantilismul atrăgea cămătarii evrei, dezvoltarea industrialismului ar fi adus capitalul străin, dacă s-ar fi dorit cu adevărat. Trebuia fracturată scena politică românească pentru că burghezia română nu se putea opune direct intervenției capitalului străin. Ruptura pe scena politică de după 1860 realizată de reacțiune sub forma romantismului
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
regulile enunțate de burghezie, reguli proiectate în sensul siguranței câștigului și nu al riscului: "Lupta pentru viață se prefăcuse astfel, în orașele noastre, în lupta pentru buget"16. • Ultimul argument este reprezentat de felul în care este realizat obiectivul lărgirii industrialismului, iar consecința este apariția mult așteptatelor reguli ale capitalismului. Deși este vorba despre un proces îndelungat, acestea pot demonstra existența capitalismului: "numai întărirea capitalismului industrial e în măsură să vindece rana [...]. Abia cu lărgirea industrialismului cele două pături până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care este realizat obiectivul lărgirii industrialismului, iar consecința este apariția mult așteptatelor reguli ale capitalismului. Deși este vorba despre un proces îndelungat, acestea pot demonstra existența capitalismului: "numai întărirea capitalismului industrial e în măsură să vindece rana [...]. Abia cu lărgirea industrialismului cele două pături până atunci neproductive: deținătorii de capitaluri și posesorii de brațe libere se unesc într-o formă superioară de producere de valori: anume, obiecte manufacturate. Abia atunci risipa și destrăbălarea devin un păcat împotriva societății, iar munca, economia
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
analitice britanice și americane. Întrucât adesea și ele merg la obârșiile antice, se va concede că nici lor nu le este total străină tradiția. Chiar dacă, tot mai frecvent, azi se spune că omul a intrat într-o fază nouă de industrialism prin "societatea cunoașterii-comunicării", tradițiile sunt prezente și aici. Uneori, ele sunt descalificate prin epitetul de "nostalgici" acordat celor ce își exprimă regrete față de demolări și distrugeri ale unor construcții costisitoare nu numai la vremea lor, dar și după ce au fost
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mișcărilor fascisto-naziste (4a, pp. 107-109), prelungite până spre zilele noastre. Pe urmele lui Russell (din literatura autohtonă sinteza lui P. Dobrescu despre tehnocrație (29)), I. Berlin a explicat cum s-a trecut de la ideile lui Saint-Simon și A. Comte despre industrialism la un cult al experților. Așa s-a ajuns să se considere (și la noi, de prin anii 1960, odată cu explozia învățământului tehnic superior) că "disciplinele tehnice care direcționează forțele naturii și adaptează oamenii la noua ordine trebuie să capete
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
considerat tradițional, ci chiar asimilarea culturală a tradiției. Iluminismul și întreg proiectul social și cultural pe care acesta l-a conturat în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea au inițiat modernitatea, iar ceea ce s-a produs în economie (industrialismul), în organizarea socială (birocrația raționalizării), în politică (statul național, partidele politice etc.) sau în cultură (individualizarea și identitatea cetățenească), de fapt în toate sectoarele societății, au consacrat în secolele al XIX-lea și XX acea modernitate al cărei țel central
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pot fi identificate indicii clare ale statului extins, corporatist și raționalizat printr-o birocrație atotcuprinzătoare, ale ideologiei seculare și etatiste, ale sistemului fordist de organizare a producției și a consumului, ale omogenității culturale centrate pe cultul tehnologiei și pe cultura industrialismului, toate acestea nefiind altceva decât opțiuni ale primei modernități. Ele au fost însă saturate de distorsiuni și excrescențe, de exagerări și abateri proiectate într-o idealitate de tip utopic, care, de altfel, au dus la excluderea regimului comunist de pe scena
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
spus, începuturile modernității se identifică de fapt cu prima tranziție care i-a fost specifică: de la ideile, formele, procesele și structurile tradiționale ale economiei, societății, culturii și politicii feudale la cele care vor consacra ulterior în forță societățile moderne prin industrialism economic, secularism cultural, raționalism cognitiv, birocratism organizatoric, individualism, valori materialiste, naționalism identitar sau globalism inter-național. Numai că modernitatea nu s-a oprit aici. Parcă pentru a nu-și trăda opțiunile inițiale, pe care până și originile lingvistice ale termenului modern
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
convergente. Către sfârșitul secolului XX, intrăm într-un nou stadiu, cel al modernității reflexive. Așa cum în primul stadiu modernitatea s-a detașat printr-un nou proiect, cel iluminist, de cunoașterea și tradițiile feudale, pentru a descătușa forțele de modernizare ale industrialismului și raționalismului organizator din perioada modernității în curs de consacrare, tot astfel, modernizarea recentă reconfigurează și lasă în urmă societatea industrială a secolelor al XIX-lea și XX, pentru a face loc unei noi modernități, pe care unii o numesc
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie pur și simplu pentru a contesta legitimitatea termenului însuși de societate. Societatea și economia industrială Știința secolului al XVIII-lea este asociată și cu declanșarea „revoluției industriale”, care, mai ales în secolul al XIX-lea și după, va consacra industrialismul modernității și, odată cu extinderea comerțului, societatea comercială și a consumului. Expansiunea societății industriale și comerciale se realizează însă în mod profund diferențiat de la o țară la alta. Modernitatea induce un nou tip de creștere economică, bazată pe industrie, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asimetrice, pentru a da predominanță societății, totalității sau „conștiinței colective” (sociale). Societatea indusă de și derivată din proiectul iluminist este o societate holistă. Societatea, la rândul său, a fost analizată cu referire la anumite instituții sau seturi instituționale: industria și industrialismul, birocrația și raționalitatea administrativă a statului național, relațiile de proprietate, distribuție și consum din societatea capitalistă, drepturile și libertățile individuale și democrația, valorile culturale materialiste și raționaliste, separarea formală a sectorului „public” de cel „privat”. Societatea indistinctă, privită ca totalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
luării deciziilor etc.: statul național ca societate cu o delimitare geografică și culturală ce oferă propriilor cetățeni o identitate și un spațiu de identificare și o organizare politică și administrativă specifice; libertate și egalitate; distincția dintre natură și societate; individualizare; industrialism economic; secularism cultural; raționalism cognitiv; valori materialiste și postmaterialiste etc. Oricare dintre principiile modernității dispune de o încărcătură cognitivă și de o valoare normativă cu propriile coordonate, în virtutea cărora sunt ghidate acțiunile sociale și individuale și sunt generate instituțiile sau
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
schimbări în epoca modernității inițiatoare și mai ales în perioada societății industriale. Este evident că schimbări s-au produs și că unele au fost chiar fundamentale. De exemplu, ieșirea din economia tradițională a gospodăriei familiale extinse și autarhice și afirmarea industrialismului bazat pe piață și pe diviziunea muncii au coincis cu constituirea familiei nucleare și cu diviziunea sexuală a muncii. Specializarea în forme ale muncii industriale a bărbaților și cea în activitățile casnice a femeilor au devenit posibile odată cu industrializarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Episodic sau în proporție crescândă, femeile pătrund în lumea profesională a bărbaților, deși vor rămâne încă și astăzi minoritare în sectoarele profesionale de prestigiu. Structura socială asociată familiei și generată de aceasta este înlocuită progresiv de structura socială indusă de industrialism și sprijinită puternic de multiplicarea corporațiilor. Astăzi deja nimeni nu ar mai susține, decât cu riscul de a fi ridiculizat și chiar marginalizat, că femeilor trebuie să li se blocheze accesul la vreo profesie sau la exercitarea vreunei demnități sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]