8 matches
-
o persoană dulciferă, care trăiește cu gândurile în nori, nefăcând nimic ca să atragă atenția celor din jur. Maisusdescrisa trece printre cei porniți în căutarea iubirii fără să îi vadă, să îi simtă ori să-i audă. Mutismul ei, inexpresivitatea feței, insipiditatea trupului, târșitul picioarelor, bine trecute de 41 la stângul, respective 42 la dreptul, sunt calități care îi conferă irezistibilitatea. Când le întoarce spatele admiratorilor, iar privirea lor se fixează pe cocul Proaspăt IeșitDus, pieptul lor este sfășiat de un unic
MIGDALE DULCI-AMARE: „IUBIREA HAINELOR CE CURG” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1477471121.html [Corola-blog/BlogPost/349683_a_351012]
-
până și cea din urmă para din pungă. Dar acestea în treacăt. Rămâne constatat că, pe când satul arde, baba din Strada Doamnei face toaletă și adresează lecții de morală tocmai acelora pe cari ar trebui să-i scutească de asemenea insipidități. Vază-și bârna din ochiul propriu, nu așchia din ochiul altora. Sîntem reduși la rolul ca în țara noastră proprie să aflăm din ziare străine noutățile ce o interesează. Astfel "Corespondența politică" scrie că la 11 august, deci în ziua
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
seama că de aici le vine plictisul, acreala și dispendioasa meschinărie a vieții. Vorbele acelea mari acoperă concepte mari, de o mare splendoare inerentă. Dacă nu se orientează și nu se prețuiește după aceste mari noțiuni, viața devine de o insipiditate mortală. Grandilocvența și exprimarea sforăitoare de care au râs totdeauna fără cruțare marile spirite lucide și ironice, cum a fost Caragiale, nu sunt efectul vorbelor mari, ci al vorbelor goale. E adevărat că tocmai vorbele mari rămân de cele mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
bine” („B.A.” = bonnes actions). Autorii aceia, promotorii literaturii „obiectale” și criticii „structurale”, înlăturând cu aplicație conștiința umană și crizele ei, bineînțeles că nu au nimic în comun cu Camus (și cu nici o conștiință gânditoare). Acești autori de o mortală insipiditate și acești critici care au inventat un vocabular pedant, sucit și stereotip pentru a spune, în cel mai bun caz, specioase platitudini, mai pasionează încă pe câțiva adolescenți simpatici (care, desigur, se vor coace cu timpul) și sunt luați în
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
l-au făcut simpatic : curățîndu-l de sîngele-și-mațele-pe-pereți ale pulp fiction-ului și cultivînd o nonșalanță semiparodică, i-au rafinat stilul pînă la artă. Dar nonșalanța asta l-a dus, în cele din urmă (după plecarea lui Connery), în asemenea prăpăstii de insipiditate și infantilism, încît această întoarcere la minimalismul blood-and-guts al lui Fleming, cu influențele lui nobile (sentimentalismul deghizat în duritate al lui Raymond Chandler) și chiar mai puțin nobile (cruzimea lui Mickey Spillane), pare o elevație. Realizatorii au făcut un lucru
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
veacului trecut. Am cunoscut, nu-i vorbă, destui critici ori compozitori, promotori ai unei muzici scrobite, apretate, fals academice sau, dimpotrivă, hiperexcentrice, teribiliste, care înlătură cu aplicație fantezia autentică și crizele ei, analiști și autori de o implacabilă fastidiositate și insipiditate, ce au inventat canoane pedante și stereotipe pentru a perora, în cel mai bun caz, specioase platitudini. Stockhausen, culmea, a început prin a face atît studii muzicale clasice, sobre și cuminți, la Conservatorul din Köln, cît și o inițiere în
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
în umbra nasului lui celui mare și zise aparte și triumfător ca intriganții din comedii. - Ei trasu-ți-i-am pe sfoară pe toți? Ce mai poftești? Care cutră ar fi putut să facă mai mult? - și din nou le dete sute de insipidități de mistuit, strigând iar: Ca nu cumva să zică cineva că nu-i așa, că, Doamne, prost ar mai fi. Aplaozele degradate se sporiră și mai mult și Andronie făcea ca toți ceilalți. Critil însă nu mai putea să sufere
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
este discutabilă și binele rămîne bine atîta timp cît este bine... Dar ce înseamnă bine? Binele-bine esențial... adică esențialul. Cine n-ar alege binele? Care e deosebirea între lîncezeală și ardență, comoditate și progres, mediocritate și performanță, moleșeală și energie, insipiditate și intensitate? E diferența între non-existent și existent, motiv pentru care este de preferat ineditul, miraculosul, particularitatea și universalitatea oricărui lucru care există. Ce înseamnă a fi viu? Cu siguranță nu înseamnă răutate și nici nu înseamnă absența intensității, a
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]