23 matches
-
consideră a fi normal"13. Așadar, deficiența poate fi sau nu conștientă. Ea rezultă din rezultatele adaptării și integrării. Să luăm câteva exemple: să începem cu un subiect care pronunță greșit sunetul "s". Să presupunem că acesta prezintă un sigmatism interdental. El este numit "peltic" de cei din jur, iar sigmatismul interdental este clasificat, pentru vorbitorii de limbă română, drept deficiență. Același subiect, aflat într-un mediu de limbă engleză, va fi apreciat că se exprimă corect din punctul de vedere
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
conștientă. Ea rezultă din rezultatele adaptării și integrării. Să luăm câteva exemple: să începem cu un subiect care pronunță greșit sunetul "s". Să presupunem că acesta prezintă un sigmatism interdental. El este numit "peltic" de cei din jur, iar sigmatismul interdental este clasificat, pentru vorbitorii de limbă română, drept deficiență. Același subiect, aflat într-un mediu de limbă engleză, va fi apreciat că se exprimă corect din punctul de vedere al regulilor acelei limbi. Rămânând tot în sfera tulburărilor de pronunție
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete (combinații de sunete)127. Mai puțin pretențios explicată, Dislalia reprezintă pronunțarea greșită a unui sunet în accepțiunea regulilor unui anumit timp și loc. Pelticia manifestată sub forma unui sigmatism interdental este considerată pronunțare dislalică pentru vorbitorii de limbă română, dar acceptată drept corectă în mediul englezesc. Și grasierea era socotită semn de noblețe în spațiul nord dunărean, dar nu mai este considerată la fel astăzi. "Datele din literatura de specialitate
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pentru "t", landacism pentru "l", betacism pentru "b" etc.), însă asemenea erori de pronunție se întâlnesc infinit mai rar. Dislalia se poate manifesta în diferite forme. Cunoașterea fiecărui tip de deficiență este absolut necesară, fiindcă, de pildă, la un sigmatism interdental procedurile de corectare sunt diferite de cele ale unui sigmatism lateral ori de cele ale oricărui alt tip de sigmatism. De aceea, după ce se constată etiologia deficienței etiologie care, așa cum s-a arătat, poate ține de medicină (O.R.L., neurologie
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
cu subiecții. 126 Constantin Păunescu (coord.), 1976, p. 254. 127 http://ro.wikipedia.org/wiki/Dislalia, 30.03.09. 19,43 128 Ibidem. 129 Constantin Păunescu (coord.), 1976, pp. 254-5. 130 Ibidem. 131 De pildă, pentru sigmatism, cunoaștem următoarele forme: interdental, peridental, siflant, labiodental, lateral, nazal, stridens, palatal etc. În mod similar, distingem și formele particulare ale rotacismului, totacismului etc. 132 Emil Verza, 1977, p. 85. 133 http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar medical/b.html?pag=7 134 Ibidem. 135 Ibidem. 136
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene [a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru, obiect" u = vocală posterioară închisă: norv. hundre [΄hundrə] "sută", sued. mor [mu:r] "mamă", engl. cook [ku:k] "bu-cătar", norv. gull [gul] "aur", dan. kuglepen [΄ku:ləpän ] "pix" ü = vocală anterioară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de structurarea corespunzătoare a câmpului perceptiv. Evoluția este lentă dar pozitivă. Reușește în prezent (după trei ani de terapie!) să pronunțe corect, izolat și în combinații fonemele Ș, J, H, grupurile CE, CI, GE, GI; reușește de asemenea să pronunțe interdental S, Z și Ț, iar R pronunță în cuvintele în care există o combinație consonantică de sprijin: TR, DR. Propozițiile sunt alcătuite mai corect, cu folosirea mai bună a articolului, conjuncțiilor, prepozițiilor, etc. Vorbirea reflectată are un grad acceptabil de
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
ceresc. Totul era fantastic! Însă decizia finală trebuia luată de cel de-al treilea coechipier: gustul. Fără nicio întârziere comanda fiind emisă, s-a trecut la executarea ei. Încet, cu foarte multă grijă, a fost depusă, pe suprafața organului musculos interdental, ofranda adusă de nevinovatele purtătoare de lână țurcană, merinos și astrahan. Vălul palatin, precum și alte celule specializate, într-o adunare ad-hoc, au decis irevocabil calitatea excepțională a materialului primit, spre a revigora la cei mai înalți parametri tonusul vital în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
c, g articulate între partea posterioară a limbii și peretele posterior al faringelui, sau, în unele cazuri înlocuite cu h; f, v devin bilabiale când lipsesc incisivii superiori sau când buza superioară nu se poate ridica suficient; t, d sunt interdentale, vârful limbii luând contact cu vârful incisivilor superiori. Consoanele siflante sunt substituite, eliminate sau cu suflu suprapus. În timpul dezvoltării vorbirii articulate are loc de obicei un schimb gradat în substituirile lui s, totdeauna în progres. Un s faringian poate trece
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tulburărilor dislalice în cadrul rhinolaliei apperta crește uneori sensibil din cauza anomaliilor de poziție a dinților și a maxilarelor caracteristice purtătorului de despicătură de buză și maxilar. Astfel, sigmatismele provocate de componentele tulburării maxilomandibulare și dentale se deosebesc în: sigmatism labiodental, sigmatism interdental, sigmatism adental, sigmatism stridens, sigmatism lateral stâng, drept sau bilateral și sigmatism palatal (17; p.8-30). Din analiza tulburărilor fono-articulatorii am sintetizat astfel următoarele tipuri de fonație: 1. Tipul A - vorbire normală; 2. Tipul B - articulare în limite normale + B1
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dar care păstrează într-o oarecare măsură punctul normal de articulare, peste care se suprapune o mare cantitate de deperdiție nasală. - În grupa sigmatismelor au fost incluse consoanele siflante și șuierate pronunțate într-o formă sigmatică: nasal, laringeal, palatal velar, interdental, stridens, adental, latero-lingual etc. Iată valoarea procentuală a acestor forme de erori comparativ în cele două forme de malformații ale tractului vocal supra-laringeal (tabel 16). Cea mai frecventă omisiune ca formă dislalică se petrece în sfera consoanelor linguo-velare fără nici o
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la marginea mesei. - Dezvoltarea sonorizării se face prin pronunția silabelor tu, ti, tî, evitându-se asocierea la t a sunetului h, care va conferi un aspect surd articulării. - Lipsa poziționării corecte a limbii poate fi reglementată pornind de la un t interdental, retrăgându-se treptat vârful limbii în poziție corectă. Din poziția interdentală, se „mușcă" vârful limbii cu dinții și se trage în jos bărbia cu putere în timp ce se suflă. Prin atingerea cu o spatulă a alveolelor superioare ale incisivilor și arătându
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ti, tî, evitându-se asocierea la t a sunetului h, care va conferi un aspect surd articulării. - Lipsa poziționării corecte a limbii poate fi reglementată pornind de la un t interdental, retrăgându-se treptat vârful limbii în poziție corectă. Din poziția interdentală, se „mușcă" vârful limbii cu dinții și se trage în jos bărbia cu putere în timp ce se suflă. Prin atingerea cu o spatulă a alveolelor superioare ale incisivilor și arătându-se schema secțiunii sagitale a articulării lui t desenată sau în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
recurgerea la exerciții speciale: - scoaterea limbii într-o poziție plată, arătând logopatului ca limba este „mușcată' între arcadele dentare, într-o atitudine de zâmbet larg. - poziționarea limbii cu o spatulă în timpul emiterii vocalei e cu ridicarea mandibulei până la ocluzia completă interdentală a limbii;indicarea zonei de contact a ocluziei linguale se poate face prin badijonare cu un tampon de vată muiată în suc dulce sau acru sau prin trecerea pe sub arcada dentară superioară a unei bomboane tip acadea; - se acceptă ocluzia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a limbii;indicarea zonei de contact a ocluziei linguale se poate face prin badijonare cu un tampon de vată muiată în suc dulce sau acru sau prin trecerea pe sub arcada dentară superioară a unei bomboane tip acadea; - se acceptă ocluzia interdentală la începutul exerciților, urmând ca retragerea limbii în spatele dinților să se facă treptat, pe măsură ce logopatul conștientizează calitățile acustice și kinestezice ale fonemului. - dezvoltarea sonorizării se realizează prin antrenamentul pronunției sunetul în silabe închise, cu grad ridicat de coborâre a maxilarului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
median menținut ferm prin contracția limbii. Marginile limbii acoperă lateral molarii superiori, iar anterior incisivii inferiori pentru a direcționa exclusiv median printre buzele întredeschise curentul fricativ articulator. îfigura 2.6.) Buzele acoperă ferm arcadele dentare pentru a nu permite deperdiția interdentală de aer, iar comisurile bucale sunt retrase puțin, până se vede vârful limbii și marginea incisivilor inferiori. Maxilarul inferior are o poziție ridicată, împinsă puțin înainte, până ce arcadele dentare sunt aliniate lăsând un spațiu de 1 mm. Poziția organelor fonatoare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
articulare sunt prezentate mai jos. - Estomparea sunetului s se datorează formării necorespunzătoare a canalului fricativ: fie prea larg, cu pierderi de aer pe marginile limbii, fie prea strâmt printr-o presare prea puternică a limbii pe incisivi, lipsei ocluziei spațiilor interdentale printr-o poziție prea laxă a buzelor sau ocluziei parțile labiale. Distanța dintre maxilare se corectează cu o baghetă subțire î1mm) din lemn, iar prin gestică se explică poziția limbii în formarea canalului constrictorimpermeabilitatea la nivelul marginilor laterale ale limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
după el cuvânt cu cuvânt, pentru a se menține ritmul expunerii și durata expirației. Ulterior se repetă propoziții scurte, după expunerea completă a recuperaționistului. Se introduce fonemul s în vorbirea curentă, în cuvinte cu grupuri consonantice str-, sp, -sf. - Sigmatismul interdental necesită formarea unei deschideri înguste, ceea ce impune ridicarea vârfului limbii în sus pe dinții superiori sau se bombează puternic partea anterioară a limbii cu vârful sprijinit pe dinții inferiori. Limba trebuie să fie în formă de jgheab, iar laturile limbii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se face prin apropierea digitală a comisurilor bucale. - Se fac diferențieri tactile între s și ș exersând expirul cu vârful limbii în forma de „cupă" când se simte aerul cald specific emiterii lui ș, respectiv exersând expirul cu vârful limbii interdental când se simte aerul rece specific lui s. - Exerciții „de șuierat' într-un expir unic prelungit, dar schimbând poziția vârfului limbii din interdentală, retrodentală și alveolară într-o succesiune interfonemică s-ș repetitivă. Constricția se realizează la nivel alveolar, pe
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de „cupă" când se simte aerul cald specific emiterii lui ș, respectiv exersând expirul cu vârful limbii interdental când se simte aerul rece specific lui s. - Exerciții „de șuierat' într-un expir unic prelungit, dar schimbând poziția vârfului limbii din interdentală, retrodentală și alveolară într-o succesiune interfonemică s-ș repetitivă. Constricția se realizează la nivel alveolar, pe fața dorsală a limbii, imediat în spatele vârfului limbii ce stă la limita dintre alveole și incisivi. Exercițiile se suflat se pot realiza cu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fiind dificultățile engramei articulatorii pentru această consoană. Corectarea deformărilor de articulare ale fonemului j - Desonorizarea lui j în ș poate fi corectată prin tehnica descrisă anterior, prin reantrenamentul pronunției consoanei z în timpul emisiei căreia se modifică poziția vârfului limbii din interdental în alveolar. Se poate apela și la alte consoane la care s-a obținut o sonorizare satisfăcătoare. - Estomparea intensității emisiei fonemului j se datorează lipsei acumulării unei presiuni satisfăcătoare în camera preconstrictivă la nivel palato-lingual. Se corectează suflul de aer
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
incisivilor superiori, iar marginile ei sunt sprijinite pe molarii superiori. Camera prearticulatorie este ermetică și acumulează aerulul spre partea anterioră. Poziția organelor articulatoare se intuiește privind în oglindă și poate fi corectată folosind un bețișor cu care se fixează distanța interdentală. Articularea fonemului r Presiunea aerului acumulat retrolingual desprinde vârfului limbii de pe alveolele incisivilor superiori și, datorită atitudinii semirelaxate, îi imprimă o mișcare de vibrație scurtă, care se transmite datorită elasticității ei în întreg planșeul bucal. Ocluziile repetitive sunt de intensitate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]