1,308 matches
-
harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“.(Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re/creator. În opoziție cu tragismul lumii exterioare, poeta caută răspunsuri, certitudini lămuritoare. Gândurile „slăbite“ sunt întrebate sub presiunea imaginarului: „cum să opresc timpul acesta /ce curge haotic? Să-ți pot
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
vis,plăsmuiri nesfârșite/ Care curg și inundă și curg/ De oboseală,de gânduri ruginite,/ A mai dispărut un poet,într-un burg.(Numele lui a fost scris).Exusperanța nostalgică,imageria echivocă,pe jumătate fabuloasă,pe jumătate reală,traduce o sensibilitate interogativă,gesticulația duioasă are o credibilă notă de sentimentalitate proaspătă,atinsă,uneori,de reflecția posomorâtă.Această sensibilitate provine și din faptul că poeta vine din dogoarea câmpiei teleormănene:Nu mai știu să ascult,să te-aud/ Departe de tine,tot mai
CRISTINA MARIA PURDESCU-MAI TÂNĂRĂ CU UN CUVÂNT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cristina_maria_purdescu_mai_tanara_cu_un_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/351147_a_352476]
-
se deosebește de celelalte femei prin profunzimea gândirii și a sentimentelor, dar este exclusă de la inițiere. Deși demonstrează inconsistența idealului de împlinire lumească, destinul ei atinge, tragic, și mitul fericirii prin iubire. Deosebit de reflexiv, Allan își încheie confesiunea în ton interogativ. Abia terminat, „caietul” se deschide spre adevărul căutat - „Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei” este dorința celui care este, abia acum, gata să reia jocul. Referință Bibliografică: De dragul, geniului Mircea Eliade / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1939
DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1461314721.html [Corola-blog/BlogPost/378434_a_379763]
-
de cultură, Dorohoi, ocazie în care ați reunit 40 dintre creațiile dumneavoastră. Ce îmi puteți spune despre această expoziție? Se numea “ Fotogramele ochiului interior”... M.P.: Purta acest nume, deși mi-am asumat o privire contemplativă, “din exterior”, lucrările expuse fiind interogative, exploatând sugestiile figurației abstracte, provocând “ochii minții”, dar, în același timp atrăgând privitorul la sesizarea ansamblului, a mișcării bețelor de chibrit. 9. A.M.G. Unul dintre admiratorii dumneavoastră, spunea într-un comentariu la un articol apărut în presă locală: “Voi
INTERVIU CU ARTISTUL-FOTOGRAF, MARIUS PETRESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_fotograf_ana_maria_gibu_1366900910.html [Corola-blog/BlogPost/345986_a_347315]
-
locuri / țări care să se poată mândri cu o atât de mare densitate de tradiționale mori / întreprinderi valorificând roata de apă ca prim motor din lume, ni se relevă o uimitoare realitate „statistică“ - drept „răspuns / răspunsuri“, din planuri complemetare, la „interogativa ecuație a istoriilor“ -, aceea că, în România anului 1957 d. H., existau 5516 instalații cu hidraulice roți (dintre care - datorită reliefului decident asupra valorificării roții de apă - cam 3000 ar fi fost atunci în Transilvania), aceea că, în orizontul anului
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495445856.html [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
Călin, întocmai cum era și a rămas: „Am portretizat-o fugitiv cu doi ani în urmă, la debut, și datele au rămas aceleași: «Față inocentă, trup mic, voce scăzută, mătăsoasă. Alura ei exprimă modestie și cumințenie. Doar ochii au îndrăzneli interogative și mirări adânci.»”. Și, încă o firimitură de hrană pentru canarul de aur: „să fluier cu stelele luna-n cireși când picuri de ploaie pătrund și cerul de noapte în pale culori se despică în mine tu ai găsit primăvara
VIOLETA SAVU. E O FRUMOASĂ MELANCOLICĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1495700808.html [Corola-blog/BlogPost/372279_a_373608]
-
care le recitesc flămândă, ori de câte ori aș vrea să îmi tamponez tandru cine știe ce zgârietura din suflet... Mi-am adus aminte de cea mai înduioșătoare declarație de dragoste, repetată în rafale de dimineață și de seară, de micuța H. O declarație ascunsă interogativ în cuvinte pe care știau să le pronunțe chiar și ochii ei albaștri: "O să mai fii aici, când mă trezesc?" Într-o seară a uitat să mă întrebe...Și eu am uitat să îi spun că, inevitabil, vine și dimineața
SLALOM PRINTRE DECLARAȚII DE DRAGOSTE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483209738.html [Corola-blog/BlogPost/359469_a_360798]
-
e exprimată în trăsătura declarativă și limpede a enunțului sau tare - imperativă. O compensare. Poemul exploatează emoția, dar nu e construit din propoziții emoționale. Doar decorativ apar câteva fraze exclamative. Și, deși incertitudinea deține spații întinse din cuprinsul poetic, formula interogativă (moale) și expresia dubitativă (nesigură și periclitată de labilitate) sunt rare. Există însă, de o cu totul altă calitate, întrebarea retorică - întrebarea întoarsă către sine. „E diademă de liniște grea? / E visul cu floare de tei?” „Teamă mi-e de
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 by http://confluente.ro/Liniile_paralele_se_intalnesc_in_infinit_iulian_patca_sa_vii_si_maine_cluj_napoca_editura_mega_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
Băluță și Teodor Dume Tehnoredactarea: Mioara Băluță *** *Cartea are 150 de pagini (marginile coperților îndoite spre interior) și este distribuită în trei cicluri:"dinspre părinți...", "...prin Dumnezeu...","...spre mine" * Fiecare ciclu este precedat de câteva referințe: - Gheorghe Grigurcu, ("...un miraj interogativ...") - Gheorghe Pașa, ("...un poet monocord...") - Călin Sămărghitan, ("...partea albă a morții...") - Cristina ștefan, ("...blajinul accent al solitudinii asumate...") - Mioara Băluță, "moartea, un fluture alb", sau cum să privești cu detașare întunericul...") - Stelian Vasilescu, (spicuiri- "avem nevoie de sfială, emoție și
MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437658447.html [Corola-blog/BlogPost/373172_a_374501]
-
aibă nevoie de lampă ca Diogene, omul gnostic. Poetul are cunoștința exactă a geografiei habitatului personal, dar n-o exteriorizează. Preferă să întrețină dubiul și să-i atribuie conector la mentalul colectiv, dubla circumstanță a adverbului simplu unde, spațială și interogativă: „unde începe aripa / casei mele / se vede dincolo / prin siluetele / Seraphimilor / Sunetul graurilor / încolțește în lemnul / mesei”. Ideea de zbor sugerată de metafora „aripă” e împumutată rezidenței de spiritul celui care scrie. Viziunea își află dependența în logica situației, chiar dacă
N.N. Negulescu: Ochiul de foc by http://revistaderecenzii.ro/n-n-negulescu-ochiul-de-foc/ [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
îl văzusem prima oară în viață de dimineață, iar la prânz el formula această banal de teribilă întrebare. Nu aștepta de la mine cine știe ce răspuns elaborat, de aceea, puțin mirat, a repetat-o, trecând de la tonul neutru, de conversație, la unul interogativ, care cerea un răspuns imediat. Ei bine, această nevoie a lui de a ști, indusă desigur de lipsa mea de reacție, transformată de subconștientul meu într-o urgentă nevoie de autolămurire, m-a cufundat si mai mult în apele tulburi
ARE YOU HAPPY? AUTOR VIOREL PLOESTEANU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Are_you_happy_.html [Corola-blog/BlogPost/366907_a_368236]
-
a existenței umane: Pașii creștinului nemăsurați - în drum spre biserică. Textul are o impresionantă unitate semantica, eflorescentele lui tectonice, prozodice, imagistice (adesea memorabile) conlucrând fără cusur la sfericitatea întregului. Concluzia, transcrisa, discret, spre sfârșit (nu chiar la sfarsit), se adresează, interogativ, chiar titlului: Cine e, Doamne, altul decât Tine Străjer peste suflete? Și răspunsul vine de la eul înduhovnicit, care, ajuns, după lungă să nevoința, pe cea de a treia treaptă, și-a câștigat dreptul să rostească: Urma degetului Tău pe piatră
DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_singuratatea_starea_de_gratie_a_contemplarii_recenzie_la_cartea_strajer_peste_suflete_poezie_grafi.html [Corola-blog/BlogPost/354360_a_355689]
-
oameni...) Versuri memorabile, panseuri lirice sunt presărate peste tot: „Atunci când timpul pleacă/ Sufletul este cel care te adapă”; „Lumina nu se pierde nici în întuneric”; „De vrei să rămâi în Lumină / Atunci nu răni, nu lovi...”; ș.a. dar și invocații interogative de genul: „Doamne, încotro să mă duc de la Tine? / Căci nu este loc unde să mă simt atât de bine” ș.a. Nicu Doftoreanu, un alt semnatar al Antologiei, în care invocațiile, rugăciunile, chemările de tip sapiențial sunt frecvente și pot
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1472586147.html [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
celelalte activități ale spiritului, deși, până în epoca modernă, filozofii examinau aproape toate domeniile cunoașterii, iar f. însăși era privită că „știință prima și supremă”, ca „știință prin excelență” sau „știință absolută”. Față de știință și religie, f., în natură ei, este interogativa și polimorfa, ceea ce implică o eternă revenire asupra obiectului și condițiilor posibilității ei. Filozofie creștină = ansamblu de idei filozofice dezvoltate în Evul Mediu pe baza sintezei dintre f. veche (în special, platonismul și neoplatonismul, aristotelismul și stoicismul) și ideile creștine
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_ceremoniile_si_tendinte_stelian_gombos_1390466785.html [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
nămeții?” (Suav de luna nouă). Interogațiile retorice apar deseori în poeziile sale, căci “omul este un ghem de întrebări”, așa cum zicea Petre Țuțea. O astfel de poezie, care coboară în adâncurile gândului, intitulată ” Sub vremuri”, e alcătuită pe o structură interogativă: “Cine-ar vrea să îmi înghită/ Tot nisipul din clepsidră,/ Motivând că-i doar o joacă...?/ Doamne, nu-l lasă s-o facă!”. La sfârșitul lecturii, ne despărțim cu greu de o asemenea carte. De bună seamă că va dăinui
SETEA DE ABSOLUT ÎN POEZIILE DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464508179.html [Corola-blog/BlogPost/366126_a_367455]
-
evocare, strict personală, a subsemnatului, silit a urma o altă traiectorie geografică, câtă vreme le regăsesc în stihurile, cu o sufletească determinare mai presus de toate, ale autorului cărții de față. Prin pana sa, ele se obiectivează, devin un miraj interogativ, ce mă supune, în calitate de cititor, unui text de identificare. Țin minte că și subsemnatul, într-o anumită perioadă, am fost "propulsat", cu voie sau fără voie, înspre necunoscut. Ambii părăsind "urbea" de pe Criș ne-am simțit stingheri în propria noastră
GHEORGHE GRIGURCU, LA 80 DE ANI! de TEODOR DUME în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/teodor_dume_1460736907.html [Corola-blog/BlogPost/381090_a_382419]
-
modală de ideea de „gura lumii”, de ce zice lumea. Ambele forme de investigare ne arată oameni care pun întrebări și își pun întrebări. Întrebările și acțiunile duc la rupturi, întrebările și acțiunile aduc împăcarea. Personajele lui Constantin Pădureanu sunt ființe interogative și ființe iertătoare. Fundamentele lor culturale sunt tradiționale, spiritualitatea lor este totalmente țărănească. Tinerii trăiesc tradiția alături de părinții lor. Istoria contemporană intră cu greu în Rudari. Acest lucru face ca localitatea să-și păstreze specificul. Identitatea satului provine în mare
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-experienta-impacarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
împreună, sinergetice, fac o valoare supremă pentru noi, dar care poate fi, cum sugerează autorul, fără orgoliu, o pildă pentru alții, demnă de luat în seamă. Scopul și imboldul acestei lucrări este realizarea regenerării demnității naționale și răspunsul la ispita interogativă a rădăcinilor. “Ea se înfățișează ca un sublimat de idei trăite și trăiri ridicate la rangul de idée. Totodată, cartea este un simpton, rpintr-o conștiință sensibilă, la fenomenul primejdiei în care se află neamul și țara, subțiindu-și identitatea ca
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Impresii_la_cartea_cine_suntem_de_dan_puric.html [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
să pleci ochi tăi, nici valul de căldură din piept, nici ușoara amețeală din urechi, nici gerul pătruns în roșeața obrajilor prin fereastra întredeschisă... doar privești cu nesaț, doi ochi negri care atrag și care ard... vocea continuă egală, șigură, interogativă, apoi se oprește, mulțumește și caii dau din nou să rupă zăpada sub copite... dar nu înainte ca un alt zâmbet să întărească privirea aceea iscoditoare și să se stingă apoi împreună între zăpezi care tot curg... doar după clipe
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421652630.html [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
lui Ionel să dea pupicul, furat când coborau din mașină. Au intrat în salonul de recepții unde s-au instalat în fotolii. Auzind zgomot Stela, mama de adopție a Mirandei, a intrat în salon. Sa dus direct la Anica exclamând interogativ, „Ana?” - Da stimată doamnă. Sunt sora geamănă a fiicei dumneavoastră. - Răspunsul pare straniu și totuși este corect. Îți cunosc istoria. Am cunoscut-o chiar și pe mama voastră. Ce ai devenit? Cum s-a desfășurat acest dublu deceniu? Înainte de a
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
focul de aseară/ Aprins din vechiul gard/ Care cândva, împrejmuia sufletul meu/ Cu vorbe sublime‘’. În „Dor de Paradis” - ocrotită de „un înger’’ - atinge extazul: „Hristos a înviat!” exclamă poeta, copleșindu-și cititorii. În poezia „ Absentă la miracol mâna înalță” - interogativ - o odă mâinii, muncii creatorului, avertizând în final: „Vor veni vremuri grele/ În care pâinea ne va sări din mâini/ S-a mutat mâna/ Pe arme”. Trecând pe lângă poeziile: „Desprins de lume”; „Dintotdeauna” unde poeta își descoperă prezența „aici’’, ca
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
ultima perioadă de timp câteva probleme de sănătate au pus stavila între mine și lumea scrierilor, dar apariția primului număr al revistei „Cetatea lui Bucur” tipărit pe suport de hartie m-a făcut să simt că dintre rânduri mă privesc interogativ ochii celor care au pus ceva din ființă lor pentru cititori, a celor care au lucrat la această revista și în mod special, ochii celei care a gândit-o și s-a trudit să-i dea ființă, distinsa doamna Elisabeta
SALUT... CETATEA LUI BUCUR! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Salut_cetatea_lui_bucur_.html [Corola-blog/BlogPost/359796_a_361125]
-
femeie. Și nu fără mediocră rațiune le-a plăcut senatorilor regatului zeiței Pallas să pună pe același taler al balanței două lucruri: materia și femeia.” 6) Într-o altă figură de stil numită de unii complexio (repetiție a unei structuri interogative, care reia aceiași formulare în întrebare și o alta în răspuns), Bruno întreabă: Unde se află în potență distrugerea Troiei? Într-o femeie. Cine a fost instrumentul distrugerii forței samsonice? Vreau să spun a acelui erou, care, cu o falcă
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
Vasile, dacă promiți că nu spui nimănui, a șoptit ea prinzându-l de braț, îți spun cea mai tare bombă. Promiți? - Hai că m-ai făcut curios. Bine, bine promit, poți să spui, a adăugat imediat sub presiunea privirilor ei interogative. - E ultima săptămână pentru mine aici. De luni... nu mă mai vezi și vreau să las... - Măi fată, pierzi vechimea. N-ai anunțat. Nu-l văd eu pe patron să înghită jignirea asta. Te dă afară, jigodia, fără... - Nu! Nu
ISPITA (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_14_.html [Corola-blog/BlogPost/361437_a_362766]
-
anume la regenerarea spiritului românesc, resuscitând și îmaginația-i bogată, spirit curat și curățat de intemperiile și vicisitudinilor istoriei recente, la care face atâtea trimiteri și referințe. Scopul și imboldul acestei lucrări este realizarea regenerării demnității naționale și răspunsul la ispita interogativă a rădăcinilor. “Ea se înfățișează ca un sublimat de idei trăite și trăiri ridicate la rangul de idee. Totodată, cartea este un simpton, rpintr-o conștiință sensibilă, la fenomenul primejdiei în care se află neamul și țara, subțiindu-și identitatea ca
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]