49 matches
-
70 de lei categoria I și 60 de lei categoria a II-a. Regia artistică - Toma Enache Distribuție: IANCU PAMPON - Constantin Cotimanis MITĂ BASTON - Victoria Cociaș CATINDATUL - Sandu Pop NAE GIRIMEA - Gabi Duțu CRĂCĂNEL - George Constantinescu IORDACHE - Liviu Cheloiu UN IPISTAT - Sebastian Papaiani DIDINA MAZU - Miruna Vâju CHELNER - Criști Olaru / Sebastian Bălășoiu Editare video - Criști Săndulescu Ilustrația muzicală - Patricia Prundea Scenografia - Maria Nicola
PREMIERA „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale by http://www.zilesinopti.ro/articole/6556/premiera-dale-carnavalului-de-ilcaragiale [Corola-blog/BlogPost/98806_a_100098]
-
titlul comediei este piesa de rezistență a spectacolului. Pe melodia italiană „Una lacrima sul viso", sau a unui vals rusesc, evoluează personaje de farsă burlescă. Beția e generală. Doi pitici dansează alături de Vitalie Bantaș (Catindatul) care pare Gulliver pe lângă ei. Ipistatul în haine militare are un cap de porc, Iordache în capot de zenana arborează un uriaș abajur de veioză, câțiva își arată doar chipul, restul e acoperit de uriașe panouri cu femei grăsane în stil Botero, Crăcănel are un nas
„D’ALE CARNAVALULUI” DE I.L. CARAGIALE LA TEATRUL MIC de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1469082134.html [Corola-blog/BlogPost/375094_a_376423]
-
cinci batalionul de linie din cazarma de la Sf. Nicolae face act de supunere în mâinile Prezidentului. La cinci și jumătate, poliția republicană este organizată, poporul ca și gardă civică a Republicei, e înarmat cu săbii confiscate de la pompieri și de la ipistați, cu puști de vânat, cu pistoale și reteveie. La șase, în Piața Unirii plină de popor - tocmai pe locul unde se ridică astăzi mândră Statua Libertății (cetățenilor ploieșteni Națiunea recunoscătoare) - Prezidentul, urcat pe un scaun de tocat cârnați citește actul
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxvii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
comediei, după cum citim pe a doua pagină a unui ziar liberal din București, de la 13 aprilie 1885: “Și ce piesă! O stupiditate murdară, culeasă din locurile unde se aruncă gunoiul. Femei de stradă de cea mai joasă speță, bărbieri și ipistați, în gura cărora se pun cuvinte insuflătoare pentru mișcări ca cea de la 11 fevruarie, pentru libertate și egalitate, cari sunt baza organizațiunii noastre politice. Palma primită de la public, care a fluierat, nu ne multumește; e de datoria ministrului instrucțiunii să
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-spectacolul-cu-piesa-d-ale-carnavalului/ [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
ale teatrului românesc din secolul al XIX-lea. "" nu se referă atât la îngâmfarea negustorilor parveniți de tipul lui jupân Dumitrache Titircă Inimă-Rea, chiristigiu și căpitan în garda civică, la rigiditatea reprezentanților forței publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, și la arivismul amploiaților de factura studentului gazetar Rică Venturiano, cât la "„onoarea de familist“" a jupânului, compromisă, la lipsa de "„rezon”" a ipistatului prea încrezător și grăbit să facă uz de autoritate în favoarea amicului său, în fine
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
în garda civică, la rigiditatea reprezentanților forței publice de partea celor tari, de felul ipistatului Nae Ipingescu, și la arivismul amploiaților de factura studentului gazetar Rică Venturiano, cât la "„onoarea de familist“" a jupânului, compromisă, la lipsa de "„rezon”" a ipistatului prea încrezător și grăbit să facă uz de autoritate în favoarea amicului său, în fine la limbajul semicult al ziariștilor, adepți ai unor sloganuri sublime pe care le pronunță după ureche, aplicându-le dacă s-ar ivi ocazia, pe dos. Din
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
El din "SRL Moldovanul" de Nicolae Esinencu; Ursu din "Ciuleandra" de Liviu Rebreanu; Revoluționarul ÎI din "Jertfe patriotice" după Ion Luca Caragiale și Vasile Alecsandri; Azazello din "Maestrul și Mărgărita" de Mihail Bulgakov; Tache Farfuridi din "O scrisoare pierdută" și Ipistatul din "D’ale Carnavalului" de Ion Luca Caragiale; Crooks din "Oameni și șoareci" de John Steinbeck; Patronul din "Salvați America!" de Dumitru Crudu; Domnul Cosciug din "Maimuță în baie" de Irina Nechit ș.a. De asemenea, Sergiu Finiți a jucat în
Sergiu Finiti () [Corola-website/Science/312717_a_314046]
-
de noroc, și mai ales de «știință», adică de șiretlicuri, de tertipuri. Pampon, poreclit Conțina cu 5 Fanți, Își face nume de glorie din asta și-i dezvăluie Miței, o necunoscută, trucul lui ca măsluitor. Un șarlatan mărunt este și Ipistatul care pune mereu la bătaie același portțigaret câștigat tot de el. Lista lui de lotărie e, mai degrabă, un răboj al celor păcăliți: „IPISTATUL: Nu, știi, așa vine vorba... Uite ce vream să te rog eu: am o listă de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
asta și-i dezvăluie Miței, o necunoscută, trucul lui ca măsluitor. Un șarlatan mărunt este și Ipistatul care pune mereu la bătaie același portțigaret câștigat tot de el. Lista lui de lotărie e, mai degrabă, un răboj al celor păcăliți: „IPISTATUL: Nu, știi, așa vine vorba... Uite ce vream să te rog eu: am o listă de lotărie. (Scoate o listă mare.) IORDACHE: Iar? IPISTATUL: Un franc numărul... mai sunt numai trei numere!... IORDACHE: Ce? IPISTATUL: Un portabac cu muzică: are
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
câștigat tot de el. Lista lui de lotărie e, mai degrabă, un răboj al celor păcăliți: „IPISTATUL: Nu, știi, așa vine vorba... Uite ce vream să te rog eu: am o listă de lotărie. (Scoate o listă mare.) IORDACHE: Iar? IPISTATUL: Un franc numărul... mai sunt numai trei numere!... IORDACHE: Ce? IPISTATUL: Un portabac cu muzică: are două cântece. Scoate porttabacul și-l face să cânte.) IORDACHE: Bine, ăsta parcă-l mai puseși odată la lot; aveam și eu un număr
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
un răboj al celor păcăliți: „IPISTATUL: Nu, știi, așa vine vorba... Uite ce vream să te rog eu: am o listă de lotărie. (Scoate o listă mare.) IORDACHE: Iar? IPISTATUL: Un franc numărul... mai sunt numai trei numere!... IORDACHE: Ce? IPISTATUL: Un portabac cu muzică: are două cântece. Scoate porttabacul și-l face să cânte.) IORDACHE: Bine, ăsta parcă-l mai puseși odată la lot; aveam și eu un număr. IPISTATUL: Da, s-a și tras, la Anul Nou. IORDACHE: Ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Un franc numărul... mai sunt numai trei numere!... IORDACHE: Ce? IPISTATUL: Un portabac cu muzică: are două cântece. Scoate porttabacul și-l face să cânte.) IORDACHE: Bine, ăsta parcă-l mai puseși odată la lot; aveam și eu un număr. IPISTATUL: Da, s-a și tras, la Anul Nou. IORDACHE: Ei? IPISTATUL: Am câștigat-o eu; oprisem și eu un număr. Acu o pun iar, voi să-mi mai Încerc norocul... Mă rog Ție, nu mă refuza, pune și tu unul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Un portabac cu muzică: are două cântece. Scoate porttabacul și-l face să cânte.) IORDACHE: Bine, ăsta parcă-l mai puseși odată la lot; aveam și eu un număr. IPISTATUL: Da, s-a și tras, la Anul Nou. IORDACHE: Ei? IPISTATUL: Am câștigat-o eu; oprisem și eu un număr. Acu o pun iar, voi să-mi mai Încerc norocul... Mă rog Ție, nu mă refuza, pune și tu unul... să le completăm odată...” (s.n.). Iar rezultatul tragerii lozului câștigător este
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
eu un număr. Acu o pun iar, voi să-mi mai Încerc norocul... Mă rog Ție, nu mă refuza, pune și tu unul... să le completăm odată...” (s.n.). Iar rezultatul tragerii lozului câștigător este previzibil pentru cei care Înnoiesc lista Ipistatului; epistatul e favorizat nu de Împrejurări, ci de neobrăzare: „IPISTATUL (intrând repede din fund): S-a tras lotul... Acum l-am tras!... PAMPON: Ei? NAE: Știu cine l-a câștigat. IPISTATUL (cu multă naivitate): Iar eu, domnule, Închipuiește-Ți noroc! NAE
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai Încerc norocul... Mă rog Ție, nu mă refuza, pune și tu unul... să le completăm odată...” (s.n.). Iar rezultatul tragerii lozului câștigător este previzibil pentru cei care Înnoiesc lista Ipistatului; epistatul e favorizat nu de Împrejurări, ci de neobrăzare: „IPISTATUL (intrând repede din fund): S-a tras lotul... Acum l-am tras!... PAMPON: Ei? NAE: Știu cine l-a câștigat. IPISTATUL (cu multă naivitate): Iar eu, domnule, Închipuiește-Ți noroc! NAE (aparte): A murit francul! PAMPON: Tii! Păcat! CRĂCĂNEL: Rău Îmi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lozului câștigător este previzibil pentru cei care Înnoiesc lista Ipistatului; epistatul e favorizat nu de Împrejurări, ci de neobrăzare: „IPISTATUL (intrând repede din fund): S-a tras lotul... Acum l-am tras!... PAMPON: Ei? NAE: Știu cine l-a câștigat. IPISTATUL (cu multă naivitate): Iar eu, domnule, Închipuiește-Ți noroc! NAE (aparte): A murit francul! PAMPON: Tii! Păcat! CRĂCĂNEL: Rău Îmi pare.”. Norocul de care vorbește Ipistatul e ajutat serios, e truc aplicat sistematic și cu simulată inocență asupra celor care sunt
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a tras lotul... Acum l-am tras!... PAMPON: Ei? NAE: Știu cine l-a câștigat. IPISTATUL (cu multă naivitate): Iar eu, domnule, Închipuiește-Ți noroc! NAE (aparte): A murit francul! PAMPON: Tii! Păcat! CRĂCĂNEL: Rău Îmi pare.”. Norocul de care vorbește Ipistatul e ajutat serios, e truc aplicat sistematic și cu simulată inocență asupra celor care sunt constrânși de situație să recurgă la serviciile lui. Eroii lui Caragiale joacă obișnuit cărți: conțina, stos (grupul independent al lui Cațavencu), preferans („După Întrunire avem
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Întreagă, de lăsatul secului, la băcănie: „toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț acu de-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p-aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc” (Conul Leonida față cu reacțiunea). Petrecerea de la băcan e la fel de pașnică precum sărbătorirea odinioară a Republicii la Ploiești, dar zgomotul chefliilor capătă În mintea Încinsă a «republicanului» Leonida dimensiunea unei desfășurări
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Cherestegiu și căpitan în garda civică, acesta are un nemăsurat orgoliu de proprietar, detestă funcționarii "papugii, niște scârța-scârța pe hârtie". Jupân Dumitrache ține "la onoarea de familist", este atins de gelozie din cauza unei întâmplări cu "bagabontul" pe care o povestește ipistatului Nae Ipingescu. Înainte de a-și face "rondul", protagonistul dezvăluie starea sa de neliniște, provocată de un "prăpădit de amploiat". Acesta era Rică Venturiano, arhivar la o judecătorie de ocol, student în Drept și publicist, care se îndrăgostește la un spectacol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
rup de-a fuga spre a nu fi stâlcit. Dar nu fac prea mulți pași. O ghioagă trimisă ca o praștie de către unul din bătăuși mă lovește în creștetul capului. Pierd cunoștința și cad. Când îmi vin în fire, un ipistat în haine civile, un biet om mărunt, oacheș și slab, se afla lângă mine. Cum mă scol încep să vociferez! Nu-mi mai amintesc ce am spus, dar știu că am perorat în contra guvernului, a bandelor și a asasinilor. Omul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ascuțindu-și ghearele și aștep- tând momentul oportun pentru poftele ei antinaționale... Națiune, fii deșteaptă !»” Însă violența se dovedește a fi una rituală, o ritualitate a sărbătorii care include excesul și suspendarea ătemporarăă a autorității, cu transgresarea calificată a interdictelor. Ipistatul Nae Ipingescu este maes- trul de ceremonii, cel care încalcă legea trăgând focuri de pistol în aer, focuri care dobândesc ecoul unor lovituri de tun în registrul lui „simț enorm și văz monstruos”. Petre- cerea, Lăsata Secului, marchează intrarea în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acuma n-am putut închide ochii : toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț ; acu d-abia s-a spart cheful. Adineaori a trecut p- aici vreo câțiva, se duceau acasă pe două cărări ; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt ; chiuia și trăgea la pistoale... obicei mitocănesc.” În sfera sărbătorii cu profil dionisiac, o sărbătoare care funcționează în regimul excesi- vului, se află închisă acumularea unor energii debordante care poartă semnalmentele unei violențe potențiale. Iar cei doi burghezi
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sunt incar- nările lui ? În mod generic, în lumea lui Caragiale acest personaj primește numele de Mitică. Dacă trecem în revistă pe cei care formează publicul țintă al „gazetei” ne regăsim în clasa de mijloc, o midlle class alcătuită din ipistați, din mici proprietari, din funcționari etc. Acest Everyman cu numele de Mitică întreține acest hybris care face din discursul jurnalistic propria sa voce. Rică Venturiano nu numai că utilizează acest discurs, dar este creat de discursul pe care-l performează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
București, avusese creațiuni, una mai strălucită decât alta, în Chir Zuliaridis, imitând de minune un grec, în comedia Mincinosul, unde imita cu mult succes pe italian, în operetele Voievodul țiganilor, Mascota, Boccaccio etc. Apoi în comediile lui Caragiale, jucând rolul Ipistatului din Noaptea furtunoasă și rolul polițaiului din Scrisoarea pierdută. Pe Iulian, mai ales, se întemeia Caragiale când își scria piesele. După cele două mari izbânzi, Caragiale mai scrise o a treia comedie de moravuri, D-ale carnavalului, pe care Comitetul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu "pelicanul sau babița" a lui Urmuz: "Cică niște șapte-opt/ Duceau lipsa de pașaport;/ Și-au rugat pe domnul tist/ Să le dea un plebicist./ Tistul nostru, la bulău,/ Juca baza, - că-i de rău/ Neștiind (căci, aristați,/ Nu văzuse ipistați)./ Candian! O, Candian!/ Strigă el acum un an -" etc. (Fabula rasă) Rezultă un hibrid literar, pe care Pavel Susară, specialist în rescrierea textului urmuzian, ar merita să-l achiziționeze pentru propria să colecție. Caragiale în versiunea lui Șerban Foartă seamănă
I.L. Caragiale si Serban Foartă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18114_a_19439]