70 matches
-
definim mult mai bine leagănul acesta de respirație anevoioasă care se numește România.. Suprarealismul, pe alocuri, magic, pe care ni-l oferă Terziu oglindește pe deplin voluptatea contradicției lumii în care trăim, făcând, parcă, mai dulce suferința cotidiană cauzată de irezolvabilele noastre probleme existențiale. În „Goana după aur”, povestea de început a acestui volum, ca orice român respectabil, Demeter avea o poftă nebună, nebună de... bani. „Plutea în aer ceva clar și tulburător”, care îi prevestea un succes uriaș, o schimbare
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440340640.html [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
mai poate progresa însă tehnologic fără ajutorul vestului. Practic, fiecare lună care trece, fiecare an fără importuri din occident, îi slăbește nu numai economia, dar și forțele militare. Între timp, Moscova este confruntată cu un fenomen demografic grav, iminent și irezolvabil. Pe de o parte populația îmbătrânește și mulți tineri pleacă din țară. Pe de altă parte se înmulțesc în mod accelerat populațiile musulmane și minoritățile etnice. Se anticipează că în circa 20-30 de ani Rusia se va confrunta cu fenomene
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1435624707.html [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
cu Holocaustul evreilor din Europa și cu experiența imigrării în Țara Israelului. Poezia lui Ruebner are rădăcini în două peisaje principale - cel al Europei și cel al Israelului, iar sub acest aspect ea întruchipează „durerile celor două patrii” și tensiunea irezolvabilă dintre ele. E o poezie reținută, șlefuită și intelectuală. Ea își trage seva din cele mai vechi straturi ale poeziei ebraice și din cea mai bună tradiție a poeziei din Europa centrală”. Poetul și-a afirmat nu odată dragostea pentru
Tuvya Ruebner () [Corola-website/Science/315090_a_316419]
-
creat o adevărată modă, o specie aparte în categoria non-fictivului), se vede din carența monografiilor (conturile nu pot fi considerate încheiate nici pe această linie istoriografică), se vede din criza edițiilor critice (iarăși o temă dureroasă, o problemă ce pare irezolvabilă). Acestea sunt subiecte pe care titularii rubricii de "cronică a edițiilor" le-au discutat în permanență, mai ales prin aplicații la obiect, prin cazuri concrete, subiecte rămase pe mai departe de actualitate. Z. Ornea a revenit asupra acestor probleme de câte ori
Gestiunea patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12069_a_13394]
-
readucea urgent capul în poziția din care să văd, ori de câte ori încercam să-l întorc în altă parte. Resortul sufletesc a fost activat. Frica s-a declanșat. Dar nu frica de apă, ci frica de biserică. Odată cu ea, a apărut și irezolvabila, multă vreme, problemă personală a credinței. Cert este că, de atunci, străbăteam drumul din jurul bisericii, de neocolit, pentru că pe acolo trebuia să merg de acasă la bunici, în goana cea mai mare. De frică. Transformată în teroare, dacă se întâmpla
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
liberalismul economic va reuși să forțeze eliminarea corupției din sistem poate conduce la o maximizare a oportunităților ilicite înainte ca acestea să dispară. Este totuși rezonabil să ne întrebăm: dacă liberalizare nu, atunci ce? Corupția înrădăcinată este, așa cum am văzut, irezolvabilă din punct de vedere logic de către structurile interne care ele însele au fost corupte; și nici sprijinul secret pentru forțele revoluționare nu este un mod realist de contestare a corupției. Dimpotrivă, puține strategii ar putea fi mai bine elaborate pentru
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
Nu știu. Probabil, niciodată”1. Înspăimântată de „progromurile românești contra românilor”, ajunsă la capătul puterilor sale interioare, Florența Albu scrie: „În realitatea istorică dată - un singur curent ne unește: apocalipticul”2. Petrecând ore ce par nesfârșite la cozi interminabile și irezolvabile, purtând În mâini plase sărăcioase și În minte, uneori, fraze dintr-o carte citită, cei mai mulți români ai anului 1989 aveau (unii obscur, alții mai clar și mai febril) o speranță atât de patetică, Încât astăzi, văzând-o Înveșmântată În haina
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Savin Constant. Caracter antologic au volumele Poezii. Articole (1964), Gravuri și rezonanțe (1967), Vibrații republicane (1973). Depresiv și sceptic în primele poeme, vădind înrâuriri din Al. Macedonski și profesând un baudelairianism apăsat, C. urzește o imagistică întunecată, convulsivă, sugerând irezolvabile neliniști. Un livresc spăimos, de coșmar uzual, invadează spațiul liric, aglomerându-l cu tocite semne ale „nimicului final”. Schelete, morminte, stafii, un „hohot satanic”, un „rânjet spectral” și alte lugubre vedenii conturează o lume de umbre în care straniul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
unor conflicte ale datoriilor? Opiniile pe care le au filosofii moralei despre cum ar trebui rezolvate conflictele dintre datorii sunt un bun diagnostic al nivelului de superficialitate sau de profunzime al gândirii lor morale. Cei care susțin că există conflicte irezolvabile între datorii sunt cei a căror gândire despre morală a rămas la nivel intuitiv. Un exemplu celebru de datorii conflictuale este cel propus de gânditorul francez Benjamin Constant. Criticându-l pe Kant pentru "rigorismul moral" al teoriei sale etice, care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
al treilea" (Nicolae Dabija), identificat de Teleucă și-n ochiul din ceafa soacrei din povestea lui Ion Creangă sau în gândirea vedantă, cum îl îndrumă Angelo Moretti 393. Gânditorul transdisciplinar, operând cu logica terțiului inclus, poate evita împotmolirea în contradicții irezolvabile, postându-se în zona de maximă transparență (a albastrului, la Teleucă) dintre nivelurile de realitate, dar nu pentru a încremeni acolo, ci pentru a putea străbate simultan toate lumile. Aici, intuiția lui Eminescu a funcționat iarăși extraordinar, căci el condiționează
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
n-au descoperit încă sentimentele omenești fundamentale sau cu alții care în numele unui realism pragmatic și obtuz refuză (și se mai și laudă cu aceasta!) să-și pună marile întrebări filosofice ale existenței (acele întrebări, de fapt, foarte simple și irezolvabile) nu se poate realiza acea literatură valoroasă, din punct de vedere estetic și uman, pe care cu toții o dorim.” În ceea ce-l privește, criticul trebuie să aibă inimă, chiar și atunci când i se cere, azi, neapărat, un sistem de lectură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Petrescu, în datele ei esențiale, încercând să substituie individualismul „dramei absolutului” prin căutarea de soluții dincolo de acesta, în social. Poate că - asemenea eroului din Febre (1961) - el găsește justficată „convingerea că, atunci când oamenii sunt de bună calitate, nu există drame irezolvabile. Totul e o chestiune de voință și demnitate.” Într-o aspirație vag prezumțioasă (dacă nu e și conjuncturală) va căuta în haosul realității istorice ideile, simbolurile, miturile în stare să dea lumii dacă nu armonie, cel puțin coerență, dacă nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
de un surâs, sunt brodate în jurul sentimentului iubirii. O iubire care, parcă sub semnul unei fatalități, nu se împlinește niciodată. Inhibiția ciudată a bărbatului, crispările și lașitățile lui, ambigua fluiditate a sufletului feminin, capricios și uneori de neînțeles, provoacă această irezolvabilă criză. În pofida unor clipe de exaltantă amăgire, sentimentul final este acela de regret, părerile de rău luând o tonalitate de fină elegie. Intuiția psihologică a prozatorului nu e lipsită de subtilitate, iar scrisul său rotunjit face perceptibilă o gamă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
dac-ar vrea să ieie și-un evreu...” <endnote id="(184, p. 168)"/>. Căsătoria cu un evreu este receptată, În acest caz, ca o culme a nenorocului, ca o supremă anomalie. Și poeziile populare românești surprind acest tip de situații irezolvabile, indiferent dacă este vorba de o relație erotică dintre un țăran român și o fată „de altă lege” sau dintre o româncă și un „străin”. Mândrulică, draga mea, Te-aș iubi, de te-aș puteá, Dar maica mea nu te
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot ce nu-i aduce profit, izbutește să evadeze din lagărul socialist, devine capitalist de succes și își finanțează și fratele care continuă să creadă că lumea se poate îndrepta prin demascarea necinstei. Ca toate celelalte romane, și acesta pune irezolvabilele întrebări-cheie: „Miile de articole mi se înșirau în față ca un colaj banal, vechi, peste care mâna inutilității scria cu siguranță: ei, și? Te implici sau nu, proporția răului nu se modifică ... Sufăr că am suferit? Caligrafiază de mii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
trei domenii limitrofe. Făcând o paralelă între determinațiile istorice și pretențiile "științifice" ale diverselor metafizici, filozoful german constată existența unei tensiuni de neînlăturat între cele două aspecte la nivelul tuturor sistemelor care vizează un adevăr atemporal sau etern. Acest conflict irezolvabil îl conduce la concluzia că orice viziune despre lume are un caracter relativ (dar îndreptățit în limitele premiselor pe care fiecare filozof și le asumă). De aceea, Dilthey socotește că a venit vremea să se treacă de la punctul de vedere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
atare" (s.n.), adică tocmai cele două momente ale explicației pozitiviste (vezi I, 3F). În acest sens, precizarea lui Dilthey este grăitoare: "O teorie a cunoașterii care merge pe această cale găsește o lume a inteligenței teoretice, aflate într-o opoziție irezolvabilă cu cea reală. Tocmai suprimarea acestei opoziții printr-o aprehensiune reală a întregii stări de fapt este condiția sub care doar poate fi pus un fundament pentru științele istoriei și ale societății."24 Se poate observa cu ușurință și de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
lume În momentul apariției lui. Întâmplarea a făcut ca premiera cu Neguțătorul din Veneția la Comedia Franceză să aibă loc imediat după 11 septembrie 2001, fapt care a adâncit dimensiunile tragice ale piesei, care era acum citită prin filtrul situației irezolvabile a conflictelor din Orientul Apropiat. Ceea ce se vedea clar În acel moment, din perspectiva recentelor evenimente brutale, era faptul că obsesia răzbunării din piesă duce la o situație fără ieșire, la un ciclu veșnic repetat al violențelor. Neguțătorul din Veneția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
reprezentant al clasei de mijloc, ceea ce echivalează pentru el cu a intra în politică și a putea vota pe baza sistemului votului cenzitar. Ce a făcut din acest cetățean un negustor, un proprietar ? Rămâne o enigmă, dar nu neapărat una irezolvabilă. Familiaritatea cu mai marii zilei nu ține doar de turmentarea sa, ci și de emanciparea sa cetățenească. Cum ajunge acesta în casa lui Zaharia Trahanache ? Este membru simplu în câteva asociații și se declară cunoscut de către principalii actanți politici, fără ca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în țările unde muncesc. Chiar dacă acolo economia va intra în recesiune, tot le va purta cineva de grijă dacă au acte în regulă, tot le va fi mai bine ca "acasă". Oricum, migranții au rezolvat prin simpla plecare probleme altfel irezolvabile, cred, pentru orice guvern românesc. Altă șansă pe care au avut-o toți guvernanții din România, nu mai vorbesc de românii individuali afectați de asta, este susținerea financiară considerabilă pe care au primit-o unele elemente ale structurilor intermediare, așa-
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care e al ei. Atunci cînd prietenul ei (Alexandru Potocean) încearcă s-o atingă, îi împărtășești dezgustul. Revolta ei împotriva lui e un moment de mare dramă, o mică explozie în a cărei lumină se întrezărește ceva fundamental strîmb și irezolvabil în relațiile dintre bărbați și femei, dincolo de ce-a făcut comunismul din ele. Totul pornește de la faptul că oamenii, spre deosebire de animale, fac sex de plăcere și că problemele care pot să rezulte din plăcerea asta au fost repartizate inechitabil : femeile
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
abuzului său ordonator care sînt ideologiile. în acest sens avea dreptate Michel Foucault să vorbească despre rolul funest al rațiunii ce-și depășește măsura, fanatizîndu-se, uzurpîndu-și propriul statut. în realitate, între polul rațional și cel spiritualist nu există un clivaj irezolvabil, ci o întrețesere de fire conturînd o unitate superioară ce se cuvine a se regăsi în perspectiva unei culturi responsabile. Dacă unii filosofi ori oameni de știință au refuzat transcendența iar unii teologi au excomunicat orice tentativă de-a raționaliza
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
pâlpâiau fulgere de furtună, cu ochii cuiva care a intrat într-un tablou fantastic. Pentru prima oară de când învățase să-și controleze mișcările în vis deveni conștient nu doar de faptul că visează, ci și că știe că visează”. Problema irezolvabilă care o va dizolva pe fată este că tulburarea etajelor lumii, prin stabilirea unei comunicări cu entități care vor și pot ieși din virtualitatea lor spre a se fixa în actualitate, vampirizând ori ucigând corespondentul, nu are antidot. Odată vizitate
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
autori pe care nu i-am inclus în cartea mea. Semnatarii acestor articole consideră Istoria lipsită de orice valoare, iar unii dintre ei protestează, în același timp, vehement, împotriva faptului că au fost ignorați. În felul acesta, apare o contradicție irezolvabilă: cum poate cineva să regrete că nu figurează într-o carte demnă de dispreț? Dintre toate aceste diatribe furibunde se remarcă o scrisoare pe care mi-a trimis-o prin poștă un autor din Panciu, Ionel Bandrabur (absent, și el
Îmi aștept, liniștit, sfârșitul... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10714_a_12039]
-
rezistență" din partea "impresioniștilor". Scandal! Un Jules Lemaître își permitea a declara că operele clasice s-au perimat și că numai creațiile moderne pot naște vibrațiile de sensibilitate ale cititorului de azi. S-ar părea că e la mijloc un conflict irezolvabil. Dar, observă Șerban Cioculescu, e mai curînd o aparență, deoarece adversarii se apropie printr-o analoagă infrastructură clasică. Cu toate că zelator al impresionismului, un Anatole France este un livresc, un alexandrin, "cu înclinări arheologice către umanitățile greco-latine", subtil cunoscător și interpret
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]