94 matches
-
întinsul ei! Niciodată și cu nici un prilej, cu toate că au fost palide încercări, nimeni nu se încumetase să-i depășească hotarele, ooooh, ale pământului da, în rest chiar și vecinii săi se lăsau cu greu priviți și mai ales cercetați de iscodirile minții oamenilor. Comparând întinderea nesfârșită cu instrumentele de observație sau cu cele capabile să o străbată și să ajungă la capetele ei, se spune că până acum nici măcar un pas de copil - ca al tău frumoasa mea nepoțică - n-a
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Ultima_poveste_pentru_anamaria_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
ale civilizației dace și a recitat un colind, creație proprie. Ana Crisanta Mocanu i-a mulțumit tatălui ei pentru versurile frumoase care i-au inspirat grafica. O lansare apoteotică, ce ne-a plasat sufletele în lumină, încununând clipe îndelungate de iscodire intelectuală și efervecență cratoare. Contribuții originale și inedite din domeniul istoriei, antropologiei, literaturii ne-au ținut atenția trează timp de trei zile, ne-au îmbogățit creierul și încântat sufletul, confirmând încă o dată valoarea intelectuală și spirituală a poporului român, diversitatea
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
stele ce apunea, pâlpâind, întru scorbura infinită a nopții, și-am găsit umbra unei fericiri ucigașe ce mă pândea de câteva vieți și ceva. Privirile noastre s-au întrepătruns în bezna pustie și rece ca două cuțite ascuțite spre timp: iscodirea mea i-a pătruns în nucleul veșted iar în mine și-au făcut cuib ochii ei muribunzi. În clipa întâlnirii am simțit ceva neobișnuit, așa, ca și cum mi-aș fi agățat sufletul de un colț de lună, și totul s-a
PHILOSOPHIA PERENNIS de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1471362619.html [Corola-blog/BlogPost/366273_a_367602]
-
Așezându-mă la masa de scris, adeseori simt cum scrisul devine o iscodire a firii omenești aflată într-o neîntreruptă căutare a desavarșirii personalității. Nu de puține ori de-a lungul vieții am avut astfel de preocupări. Cariera de profesoară mi-a oferit un câmp destul de larg de a observa cum se conturează
TAINA SCRISULUI (2): CHEMĂRI LĂUNTRICE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_taina_scrisului_2_chem_elena_buica_1342790409.html [Corola-blog/BlogPost/356868_a_358197]
-
-mi ce calcă pământul, Mâinile-n rugă aripi îmi par... Ceru-mi ascultă cu dragoste cântul. Departe e acum al lumii talaz Galaxii mii și tot mii de ani lumină, Iubirea îmi spune totdeauna un azi Și trăiesc bucuria deplină. Iscodiri din priviri imi pun întrebări Îndoilelile aspre mă înconjoară... Nu-mi pasă ce spun oamenii răi... Sufletul meu simt că zboară! Cluj Napoca, 31 iulie 2015 La poarta clipei La poarta clipei... Se-aud ecouri ca într-un labirint Uitat de
ARIPILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1438333596.html [Corola-blog/BlogPost/370338_a_371667]
-
lumii, lume care a pornit de la un atom și a ajuns la univers, cu toate ale ei. Așa e omul iscoditor peste limitele sale de înțelegere și cunoaștere pe care le are. Iar, Dalai Lama mai pune paie pe focul iscodirilor afirmând: marile descoperiri din fizică, începând cu perioada copernicană au dat naștere ideii ca realitatea nu este așa cum ne pare nouă! Are dreptate înțeleptul buddist, și, să nu mai vorbim în ce bâlci idiologic a intrat lumea de atunci încoace
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_dalai_lama_univer_corneliu_florea_1340116344.html [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
încetul curățit, așa că vlăstare noui, frunze mai frumoase și flori mai roditoare au venit să-l împodobească. Dar, la cele mai multe limbi culte, dezvoltarea s-a făcut din lăuntrul limbei, nu prin adaos din afară (...) prin modificarea termenilor vechi sau prin iscodiri deadreptul din geniul limbei însuși (...) Așa s-a făcut ca limba noastră să fie împestrițată cu o mulțime înăbușitoare de neologisme, unele de trebuință, altele de prisos. Prin aceasta s-a făcut un mare rău limbei românești, pentru că i s-
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
scrisă și era cu mult mai puțin agresivă decât astăzi, Sfântul Siluan Athonitul avertiza: „Cel ce voiește a se ruga curat nu trebuie să cunoască nici o veste din ziare, nu trebuie să citească din cărți rele ori să afle cu iscodire ceva din viața altora. Toate acestea aduc minții gânduri necurate iar când omul voiește a le desluși, ele din ce în ce mai mult vor rătăci și vor chinui sufletul”.[31] Un alt aspect îl reprezintă fondul sonor pe care îl oferă mass-media vieții
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
desăvârșit. Durerea își are izvorul în patimile poftei (lăcomia, egoismul, îmbuibarea, desfrânarea, avariția...), în patimile mâniei (înfumurarea, trufia, orgoliul, ura, violența, hula, denigrarea, calomnia,...) și în patimile rațiunii (necredința, mândria, fățărnicia, minciuna, amăgirea, rătăcirea, viclenia, închipuirea, pizma, grăirea de rău, iscodirea, disprețuirea, iubirea de sine, cugetarea de sine, osândirea, înșelarea, apostazia,etc.). Toate aceste patimi sunt înrudite între ele și „lucrează” împreună. În societatea foarte agitată de astăzi, durerea și-a extins stăpânirea „democratică” aproape peste tot și peste toate. Fugind
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
pentru poporul lui Dumnezeu și ambasador în republica literelor. De fapt, Scrima este unul dintre puținii teologi contemporani cu priză la publicul deopotrivă academic cât și ecleziastic. Cei care îi lecturează opera au pasiuni opuse, complementare: credință și îndoială sau iscodire, cunoaștere și iubire, istorie și veșnicie, intimitate, discreție sau transparență, înțelepciune și naivitate... „Biserica Liturgică” reprezintă mărturia personală a unui slujitor care gândește în perspectivă și, totodată, a unui gânditor care iși slujește aproapele, semenul. Alcătuită din cursuri ținute la
PARINTELE ANDRE SCRIMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_andre_scrima_.html [Corola-blog/BlogPost/367335_a_368664]
-
din ascunzătoare și recunoscând în Cavaradossi pe vechiul său prieten, îi cere sprijinul. Pictorul promite că-l va ajuta să fugă. Se aude vocea Floriei Țoșca, iubita lui Mario, si Angelotti este nevoit din nou să se retragă. Cu toate iscodirile acesteia, Mario nu-și trădează prietenul. Floria recunoaște asemănarea picturii cu Marchiza Attavanti și își manifestă gelozia. Mario o calmează și ea pleacă după ce îl invită la concertul de la palat. Pictorul pleacă împreună cu Angelotti. În timp ce ei se îndreaptă spre o
Tosca () [Corola-website/Science/307631_a_308960]
-
puternicei sale credințe, Ioan a refuzat să renunțe la Hristos - "care l-a ocrotit și i-a dat deplină bucurie a credinței și a iubirii". Răspunsul său: "Preaputernice eparhe, vorbele care ți s-au spus despre mine sunt mincinoase, sunt iscodiri răutăcioase. Eu nu voiesc să disprețuiesc bunătatea pe care mi-ai arătat-o, dar nu pot să mă lepăd de Hristos "lumină lumii"", l-au maniat pe eparh ce a considerat asta drept o insultă la credință tătărască. De aceea
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
Imperialismul unor țări înapoiate". S-a căsătorit cu Ana Naum (Nuțu Fuxman). A devenit director la CEC. Zilber a fost reactivat ca spion sovietic de Petru Gonceariuc, adjunctul lui Emil Bodnăraș, conducătorul serviciului special al guvernului. Sarcina lui Zilber era iscodirea diplomaților, militarilor și ziariștilor englezi și americani acreditați la București. Și de această dată Zilber a jucat un joc dublu: nu și-a informat pe deplin superiorii sovietici despre convorbirile sale și, mai mult, a cerut americanilor să sprijine comerțul
Belu Zilber () [Corola-website/Science/314566_a_315895]
-
din Polonia. Văzându-și visul împlinit, caută să-și asigure tronul în exterior, punându-se bine și cu turcii și cu polonezii, pe de o parte, iar pe de alta asmuțindu-i pe unii împotriva altora prin tot felul de iscodiri, uneltiri și minciuni. Pe plan intern, persecută și chinuie cumplit pe boieri și clerici, de unde și supranumele de „cel Cumplit”. În curând însă se ivesc piedici în domnia lui. Alexandru al II-lea Mircea și fratele său Petru Șchiopul pătrund
Ioan Vodă cel Viteaz () [Corola-website/Science/298812_a_300141]
-
cinematografie; vorbele, glume, cuvintele ușuratice sau triviale 114, gândul pătimaș, neglijența rugăciunii, nepăzirea simțurilor, conversațiile prea intime cu femeile, ușurătatea în purtări, lipsa unei educații sănătoase, contactul cu cei stăpâniți de această patimă, împodobirea hainelor, parfumurile, dresurile și privirile cu iscodire. Dresurile sunt, în viziunea patristică, un alt mod de a atrage spre pofta trupească, ele constând în aranjarea părului, a bărbii, îngrijirea sprâncenelor și pudrarea feței în acest scop. Așa cum dreptul Lot se chinuia văzând faptele nelegiuite ale sodomenilor, tot
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Astfel, cunoașterea este potrivnică credinței. Căci credința este, în toate ale ei, o dezlegare (o eliberare) de legile cunoașterii, desigur nu de ale celei duhovnicești. Căci hotarul ce îngrădește cunoașterea (definiția ei) este că nu poate face vreun lucru în afară de iscodire și de cercetare, ci ea cercetează de e cu putință să se facă ceea ce gândește și voiește. Iar credința ce e? Când cineva nu se aproprie de ea în chip drept, ea nu-l convinge să rămână în ea<footnote
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu se aproprie de ea în chip drept, ea nu-l convinge să rămână în ea<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Cu adevărat, când cineva nu se apropie de credință în chip drept, ci fără respect și din duh de iscodire, aceasta nu-l luminează cu lumina ei, ci îl închide iarăși în întunericul necredinței. Credința se referă la domeniul celor lăuntrice ale persoanei. Când cineva nu se apropie de aceasta cu respect și cu iubire, aceasta nu i se deschide
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
o dată, cum aceștia din urmă se repetă. Nu se (mai) poartă interviuri gen Frost-Nixon, în care întrebările au un crescendo, caută puncte nevralgice și scormonesc după adevăruri provocatoare. Nu e strategie, nici înscenare. Interviul e gest de curtoazie, nu de iscodire. Sunt cuminți, nu incomode. Pentru că scriitorii nu mai sunt stânjenitori, nici măcar cei care afișează strident platoșa antisocială. Până și Houellebecq uită de toate măștile și răspunde, mai nou, cuminte. Interviul are partea lui incitantă când aduce în prim-plan timizii
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
de modestie pe care Ins??i istoria ne-o d?, nou?, tuturora " . (Mircea Eliade) Cum poezia este receptat? ca fiind „o form? de cunoa?tere, o asumare a universului (cel de din? untru ?i cel din afar?)" Eugen Simion, „o iscodire a universului" Lucian Blaga, explorarea semnifică?iilor operei eminesciene r?mane una dintre temele mereu actuale: „ Eminescu este cel mai dificil poet român ?i cel mai de neîn?eles. D?ndu-ne iluzia, totu?i ?? poate fi În?eles. Unul ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
că ni se vor pune înainte cuvinte de intrigi străine, de facțiuni, și altele; dar mai bine ar face guvernanții noștri să-și dea seamă de adevăratele cauze ale răului decât să caute a-și pune răspunderea la adăpostul unor iscodiri fantastice. Lipsa de bun-simț cu care d. ministru de justiție, în loc de-a satisface cerințe echitabile și de-a ține seamă de merite și drepturi câștigate, a tratat magistratura și corpul advocaților, precum și opiniunea publică din Moldova, a fost o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va surprinde Într-un câmp gol”. Iată cum nu aș vrea să-mi citiți textul: aceia, măsurându-se și asemuindu-se pe ei cu ei Înșiși, nu au pricepere. Iată cum aș vrea să citiți textul: mai Întâi, noi surpăm iscodirile minții; apoi, esențial, tot crescând credința voastră, ne vom mări În voi cu prisosință, după măsura noastră; și, bineînțeles, propovăduim Evanghelia și În ținuturile de dincolo de voi, dar fără să ne lăudăm cu măsură străină, În cele de-a gata
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fiind tot o marcă a romanității: „Româncele, ca toate femeile latine, au un simț înnăscut de eleganță și se înveșmântează în genere cu o cochetărie ingenioasă.” Alte note caracteristice ale românilor: ospitalitatea, omenia, plăcerea conversației, curiozitatea, care „nu ascunde nici o iscodire răuvoitoare”, politețea. Scriitoarea este preocupată deopotrivă să cunoască lumea satelor și a orașelor, inclusiv a capitalei țării. Cu privire la București, are prilejul să polemizeze cu acei autori de memoriale de călătorie, care „numai au trecut prin țară” și s-au crezut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
a soacrei: „și după ducerea preotului au bătut numitul căpitan și pă soacră-sa și pă nevasta lui“, completează ză același vecin.<footnote id=”1”>BAR, mss. 637, f. 282v, <1786>. </footnote> Închirierea unei odăi devine un prilej excelent pentru iscodirea și supravegherea nou-veniților. Cuplurile tinere sunt obligate să migreze din casă în casă și din ma ha la în mahala, pe la prieteni, pe la cunoscuți, pe la rude. Aceștia devin buni cunoscători ai mo du lui de viață al tinerei familii, expusă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
compatrioții săi.» În această tradițiune, transmisă lui Herodot de către Grecii cetăților Pontului, trebuie să deosebim două părți: una de obârșie getă, acea care se referă la doctrina lui Zamolxis și la forma în care această învățătură era împărtășită; cealaltă datorită iscodirii grecești, care nu putea admite ca o învățătură așa de înaltă ca acea a nemuririi să fi ieșit de aiurea decât de la un discipol al teoricianului metempsicozei. Strabon adaugă la povestirea lui Herodot câteva puncte caracteristice, anume că «Zamolxis, întors
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
presimte și acceptă voit că, fiind școlar, Încă din prima zi de școală poartă În spate o greutate, o tolbă plină cu de ce-uri, la care așteaptă răspunsuri. În ochii ageri ai micilor școlari joacă lumini de tărie, de iscodire, de acceptare sau de respingere. Te șochează cu răspunsuri de o sinceritete directă nu pot, nu vreau sau comunică adversativ nonconvențional, prin gest. Ne privesc, pe noi, educatorii, cu reținere sau cu iubire, cu Încredere sau dezamăgire. Se știe că
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Nana POPESCU, Marcela ȚÎRU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2170]