49 matches
-
la telefon o amică, fostă colegă de liceu. Trăiește singură, tânjind să fie înconjurată de cei dragi, unii, duși acum dincolo, alții, depărtați, dar în același oraș...Deh! -Cosi, cosi! o dau eu scurt pe străinește, irosind din bruma de italienisme la îndemână. Mă străduiesc și astăzi ca mereu să-i stăvilesc setea de informare, de compătimire, de... De fapt, o-ndrăgesc pe femeia ce-a devenit... Însă, cu pauze... Iar în vremea din urmă mi-aș dori să ne vorbim
NON MULTA, SED MULTUM de ANGELA DINA în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1442726859.html [Corola-blog/BlogPost/366183_a_367512]
-
să i le trimit) la Red Brick Pizza (Pițeria „Cărămida roșie”; mă rog, „Dicționarul explicativ al limbii române” a preluat termenul cu grafia din limba italiană, pizzerie, dar eu prefer să-l scriu cum se pronunță, deci să românizez acest italienism), ca să bem bere și ... fizică (!) D. F. mi-a replicat însă că nu-i place „nemateria”, căci nu respectă nimic din legile fizicii... - Păi, e nevoie de noi legi, în spații noi! [new physics - fizică nouă]. Îmi sugerează să mă
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
de deasupra abruptului stâncos al dealului, care coboră spre faleza Dunării; tot aici, pe o terasă artificială, este amplasată Statuia Libertății. Denumirea fortăreței vine de la cuvântul de origine italiană "citadella". În limba maghiară, ca și în limba română, este un italienism, însemnând "fortăreață" sau "cetățuie" situată pe o înălțime, dinafara zidurilor unui oraș, având scopul de a apăra orașul și de a servi drept ultim refugiu în caz de ocupare a orașului de către inamic. Denumirea de "Citadelă" a fost adoptată oficial
Citadela din Budapesta () [Corola-website/Science/328487_a_329816]
-
al lexicografiei românești. Concepția care a stat la baza întocmirii lexiconului este una deosebit de modernă pentru acea perioadă, autorul selecționînd cuvintele de largă circulație, oferind versiuni sinonimice și insistînd asupra posibilelor construcții idiomatice. Frollo a fost în general promotorul unui italienism temperat și luminat, departe de exagerările predecesorilor și contemporanilor săi (Heliade, Abbeatici, Spinazzola), dar dicționarul, în parte și datorită stadiului în care se află vocabularul limbii române, păcătuiește printr-o exagerare de această natură, reflectată adesea, chiar și atunci cînd
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
care și atunci când pășesc pe stradă transmit bucuria de viață ca pe un dar cu totul personal. Idealismul rafinat, avangardismul, nonconformismul, grație căruia Austria a recuperat în special pe scriitorii decadenți, limba rafinată rostită cântat și împodobită cu variate latinisme, italienisme, franțuzisme, înnoite neîntrerupt, încât au vestit demult Europa unită, se întâlnesc, preferențial în celebra cafenea vieneză. Negruzzi nu îl cunoștea pe Eminescu, însă, acolo, unde se întâlneau, de altfel, studenții români și unde se discută serios, armonizat cu un caleidoscopic
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
pentru stilul modern. Anglia Mai mult dec�ț ancorarea �n tradi?ia gotic?, schisma anglican? (1530), care respinge domină?ia religioas? ?i cultural? a Romei (1533) ?i promoveaz? Reforma, face că arhitectura britanic? s? fie foarte pu?în receptiv? la italienism. Tot �n aceast? perioad?, clerul fiind constr�ns s? opreasc? construirea de catedrale din lips? de fonduri, doar edificiile laice consimt la c�teva elemente ornamen-tale italienizante, p�n? c?tre 1550 (Hampton Court, �nce-p�nd din 1515). Pe l
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu arcade �n stil florentin. De asemenea, �n 1580, vene?ianul B.�Morando deseneaz?, �n spiritul ra?ionalismului urbanistic italian, ora?ul Zamosc (1578-1599), cl?dirile sale de prestigiu ?i fortifica?iile sale. Pe l�ng? Rusia sau Ungaria, unde italienismul este receptat mai ț�rziu, �nt�lnirea dintre formele arhitecturale locale ?i limbajul clasic produce uneori asambl?ri stilistice de o stranie savoare, precum capelă castelului de la Indrichuv Hradec (Boemia, secolul al XVI-lea), construit de D. Cometă. La sf
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comandă privat? fac s? apar?, la Paris, noi cartiere: O clientel? din lumea b?ncilor, a aristocra?iei ?i a spectacolului face apel la tineri arhi-tec?i pentru a construi, �ntr-un limbaj clasic marcat subtil de palladianism englez ?i de italienism, palate, pavilioane, �folies�1, care �mbin? confortul cu gustul. Avem astfel pavilionul de la Bagatelle (1777 � cu gr?dina englezeasc? de Th. Blaikie) ?i casă de distrac?îi Saint-James (1778-1784) de F.-J. B�langer (1744-1818); palatul Bourbon-Cond� (1780) de Th.
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ung. vám); vameș (cf. ung. vámos) etc. Comerțul cu grecii și turcii a avut consecințe lexico - semantice în contactul lingvistic: catastif (cf. ngr. katástihon - registru, condică), mâzdă (cf. tc. plată), peșin (cf. tc. peșin - numerar) etc. Tot prin intermediul grecilor pătrund italienismele: spițer (cf. it. speziaria "negustor de mirodenii", azi "farmacist sau droghist"), piață (cf. it. piazza) etc. Foarte rari sunt termenii economici de origine slavă. Dosoftei desemna în secolul al XVIII-lea unul dintre cele patru concepte fundamentale ce definesc domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care au fost încadrate la tipul flexionar ă-e (vezi infra). b) după proveniență: − împrumuturi recente, printre care 281 de xenisme (acele împrumuturi la care există indicația de tip "anglicism", "franțuzism") - anglicisme (198), franțuzisme (28), latinisme (14), hispanisme (14), germanisme (8), italienisme (12), xenisme din portugheză (2), greacă (2), norvegiană (2) și japoneză (1); - creații interne ale limbii române, prin derivare cu prefixe, prefixoide, sufixe, sufixoide, siglare 2. 3. ÎNCADRAREA ÎN TIPARE FLEXIONARE Am urmărit încadrarea substantivelor în tipuri flexionare, potrivit descrierilor
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
à la crème. Nu se indică forma de plural la 8 substantive, astfel că nu am putut să le încadrez: acquis (n.), art déco (n.), bain-marie (n.), beaujolais (n.), brie (n.), café-concert (n.), ciné-vérité (n.), déjà-vu (n.). 4.1.3. Italienismele Substantivele feminine se încadrează în tipul flexionar a-e: commedia dell'arte (commediei dell'arte), mortadella (mortadellei), mozarella (mozzarellei), pizza (pizze) - în variație liberă cu forma pizză. Un singur italienism de genul masculin are forme și pentru singular, și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
n.), café-concert (n.), ciné-vérité (n.), déjà-vu (n.). 4.1.3. Italienismele Substantivele feminine se încadrează în tipul flexionar a-e: commedia dell'arte (commediei dell'arte), mortadella (mortadellei), mozarella (mozzarellei), pizza (pizze) - în variație liberă cu forma pizză. Un singur italienism de genul masculin are forme și pentru singular, și pentru plural, astfel încât să poată fi încadrat într-un tipar: paparazzo, paparazzi, care a fost preluat cu ambele forme din italiană. Forma de plural corespunde tiparului românesc de plural masculin, în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
se încadrează în tiparul Ø-i: questor, questori. Toate substantivele neutre formează pluralul cu desinența -uri: ex-librisuri, in-planouri, in-octavouri, in-quartouri. 4.1.7. Alte xenisme Substantivul feminin bossa-nova, împrumutat din portugheză, se încadrează în tiparul a-e, la fel ca italienismele și hispanismele. Substantivele masculine ninja (din japoneză) și piranha (din portugheză), terminate în vocala -a, neîntâlnită la substantivele masculine românești, nu își modifică forma la plural. Unele substantive nu pot fi încadrate deoarece nu se indică decât o formă: hybris
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
bouffon, briga-de, brigand "infanterist", burlesque, cabinet, cantine, caprice, caresse, charlatan, costume, embuscade, escadron, façade, frégate, gouache, mandoline, mercatile, modèle, opéra, pédan-tesque, réussir, révolter, risque, salon, violoncelle etc. Spaniola a primit și ea de-a lungul timpului un număr însemnat de italienisme aparținînd acelorași domenii ca cele intrate în franceză: balcón, banca, charlatan, fachada, medal-la, soneto etc. În portugheză, există, de asemenea, numeroase împrumuturi italiene: adágio, alteza, amainar "a strînge vele-le; a (se) liniști", cantata, escopeta "flintă", infanteria, libreto, pastel, soneto
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a) Neologismele foarte recente, indiferent de origine, se acomodează cu ușurință acestui tipar flexionar. Vezi împrumuturile recente din franceză, care, pentru includerea în acest tipar, au preferat schimbarea genului (*aperçu-uri, *acquis-uri, *bidonville-uri, *clou-uri, *grisaille-uri, *maquis-uri, *parti-pris-uri, *tête-à-tête-uri); vezi și italienisme și cuvinte portugheze (it. scherzouri, port. fadouri), hispanisme (cortesuri, ponchouri, romancerouri), germanisme (föhnuri, schussuri), împrumuturi latinești savante (*ex-librisuri, in-foliouri, *in-planouri) etc. Clasa este și mai numeroasă dacă se au în vedere împrumuturile de origine engleză, care, în pătrunderea lor în
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
ani de la "descoperirea Occidentului", s-ar părea că va avea câștig de cauză primul Ion Heliade Rădulescu, acela care încerca să ne articuleze modernitatea, inclusiv ortografică... V. N. : ... prin italienizare. S. A.: Da. Văd asta acum și în limbă: se înmulțesc italienismele. Iar cultura populară include tot mai multe influențe italiene, de la muzică și modă la bucătărie. Se poate spune că asistăm la o relatinizare tardivă și spontană; azi, oricum, nimeni nu ar mai asculta discursul normativ al vreunui for academic pe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
filologică la care ia parte, polemizează îndeosebi cu „pedanții”, cu „fabricanții de sisteme”, recomandând ca sursă limba populară. Cu aplomb și cu nerv satiric, având și darul formulării pregnante, denunță ca aberante și chiar ilare curente ca latinismul, purismul ori italienismul propovăduit de I. Heliade-Rădulescu. Polemica împotriva latinizanților ardeleni va continua în „Steaua Dunării”. Entuziast al creației folclorice încă de prin 1839, într-o pornire romantică R. începe să adune balade și doine. În studiul Poezia poporală, schițând anumite generalizări asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
poate împiedica sau încânta de expresivitatea involuntară a diferențelor și a contrastelor lingvistice: neologismele apar alături de pronunțări muntenești ("S-au arătat un fenomenu pă cer"), iar jargonul fanariot (grecisme culte și turcisme politico-administrative) se combină cu occidentalizarea ezitantă (reprezentată de italienisme și - în mai mică măsură - de latinisme sau franțuzisme); emblematică pentru această dublă orientare e o formulă ca "ministeriul devletului" (turcismul devlet avînd sensul de "regim, administrație, guvern"). "Istornicul" folosește uneori cuplul sinonimic pentru lămurirea cititorilor: "hain și traditoriu", "ribelione
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
multă pagubă a opștii"). În plus, e interesantă utilizarea termenului europei ("Mehmed al cincilea, precum îi zic europeii"; "obicinuescu europeii să arate la aceste o semplicita și la oamenii acei ce-i văd întâiu" etc.). Forma cuvîntului îl indică drept italienism (din europeo); contextele de folosire indică o plasare în afară: europeii sînt, totuși, ceilalți.
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
lente căreia nu am cum să mă împotrivesc oricâte tentative consum". Bănuim că acestui alter se datoreaza înfiorătoarea stare clinică a poetului ce sângerează prin toate orificiile. Este desigur un coșmar à la Swedenborg, de lustrație și euforie hemoragica. Benignele italienisme gen frână, morboase, remote nu știrbesc cu nimic o partitură grea de înțelesuri frisonante prin altitudinea ideii, armonia frazării, gravitatea aluziilor spirituale și estetice. Marin Mincu știe tot în materie de noutate și inovație poetica în țară și în Europa
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
și două opțiuni existențiale opuse. Tot spre deosebire de Heliade, Asachi n-a împins niciodată pasiunea lingvistică pînă la extremism, n-a creat o limbă artificială compusă de el de la un capăt la altul, precum Heliade; ca și acesta adept înfocat al italienismului, convins că numai pe baze italiene se poate crea o nouă cultură română, s-a ferit însă instinctiv de caricatură și n-a îndrăznit să imagineze o limbă proprie, paralelă cu limba reală. Lingvistic, Asachi a optat pentru soluțiile de
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
numai pe baze italiene se poate crea o nouă cultură română, s-a ferit însă instinctiv de caricatură și n-a îndrăznit să imagineze o limbă proprie, paralelă cu limba reală. Lingvistic, Asachi a optat pentru soluțiile de bun-simț, îmbinînd italienismele cu franțuzismele și lăsînd un spațiu larg termenilor de origine slavă, arhaismelor și regionalismelor. Italienizantă în intenție și în realizare, limba poeziilor sale nu rupe brutal cu tradiția, ci încearcă o acomodare cu ea. Contrar lui Heliade, Asachi a știut
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
toate punctele de vedere polului întunecat unde scriitorul și-a dus existența. Contactul italian a însemnat mai întîi un contact lingvistic - și poezia a fost cea dintîi beneficiară a lui. în poezia asachiană se află încrustată o asemenea cantitate de italienisme, încît vedem cu mirare cum limba română literară a făcut, pe parcursul cîtorva ani, un salt uriaș, pășind în altă eră lingvistică. Aproape ne vine greu să credem că poezia-emblemă a revelației italiene ar fi fost compusă într-adevăr de Asachi
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
scris de E. Lovinescu, spre dezaprobarea marelui filolog Lazăr Șăineanu, sub cuvânt că nu există în franțuzește. El predomină (sau „predomnește”) astăzi, s-a banalizat, e deci de un efect stilistic mai redus. Multe din neologismele ereticului academician, mai ales italienisme, au rămas și-i caracterizează stilul, ceea ce în comunism îi era îngăduit, deși câte un romanist titrat ca Iorgu Iordan i-l reproșa în sfera lor academică, uneori și în presă. Tov. acad. G. Călinescu era un personaj criticabil, dar
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
a fabricat un cuvânt indiscutabil mai expresiv, la modul senzațional, dacă mi se permite expresia. La scurt timp după aceea am descoperit ceva care punea în cauză una din prioritățile lui Călinescu în materie de neologisme: e vorba de buclucașul italienism „certo”, pe care îl întrebuința cu sensul din limba surorii noastre mai culte, adică un oarecare, un anumit, fiind deci un pronume nehotărât. Pompiliu Constantinescu, neștiind italienește, îl preluase de la Călinescu cu sensul crezut de el, „cert” însemnând „sigur”, ceea ce
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]