9 matches
-
semicilindrice în stil romanic, întărite prin patru arcuri dublouri paralele, sprijinite de pilaștri formați din mănunchiuri de câte trei coloane angajate în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul, proprietarul de atunci a moșiei de la Bălinești. Ea este lucrată din lemn de tei și alcătuită din trei rânduri de icoane. Este împodobită cu elemente florale sculptate. Biserica a fost pictată în întregime în exterior în perioada 1535-1538, în timpul domniei
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al II lea Ghica (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733; 16 noiembrie 1735-3 septembrie 1739
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În comuna Parpanița. Satul Frenciugi este inclus astăzi În comuna Drăgușeni, fost sat al comunei Șcheia Între 1968 și 2004, când În urma unui referendum a devenit comună separată. Din Ctitorii bisericii Familia Râșcanu Spătarul Alexandru T. Râșcanul, fiul lui Toader jicnicerul, s-a căsătorit cu Casandra, fiica stolnicului C. Gândul, botezată de Ioanichie, episcopul Romanului (15 septembrie 1747†15 ianuarie 1769). La 2 ianuarie 1768, când Îi cunună, i-a dat danie pe țiganca Ioana . La data căsătoriei Alexandru Râșcanu era
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fiindu că să urzisă mănăstirea pe acel loc n-am putut să întorcu locul de la cei ce-l vândusăm.” - Se vede limpede, mărite Spirit, că la 31 mai 1752 biserica Sfântul Spiridon era în plină înălțare. Stefan Bosie biv vel jicnicerul era un boier a cărui vorbă se prefăcea în faptă pe dată. Dar...Pentru că există și un dar, N.A. Bogdan, în cartea sa „Orașul Iași”, spune: „După științele câte sânt până astăzi, data fundărei sau a refacerei din nou a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
marele stolnic Vasile Balș a fost ultimul din cei nouă copii născuți în casa marelui vornic Ion Balș, căsătorit cu o fiică a marelui vistiernic Ursachi. Frații și surorile sale au fost: Maria, Anița, Constantin, mare vornic, Parascheva, Iordachi, mare jicnicer, Ilinca, Lupul, mare logofăt, și Ecaterina 35. La rândul lui, părintele său, marele vornic Ion Balș, împreună cu Andrei, Pavel, Maria și Parascheva, s-a născut în familia boierului Bejan, fiul lui Lupul, sulger, unul din cei șase băieți și fete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Și nu sunt eu acela... Ca un făcut, iar ne întâlnim cu țiganii robi, părinte. Poate că Dumnezeu îți încearcă răbdarea, fiule. Ia să auzim despre ce-i vorba? La 14 octombrie 1785 (7294) „Toma Cucoran, ficiorul lui Nicolai Cucoran jicnicer” arată: „Am vinit la sfinție sa părintele Veniiadict protosinghel al sfintii Mitropolii... și am dat danie sfintii Mitropolii Iași doao sălași de țigani”. Și nu erau puțini. Cele „doao sălași de țigani” însemna de fapt nouă suflete, după cum am aflat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dăruiește mănăstirii Frumoasa, motivând că: „văzând slăbiciunea aceștii sfinti a noastri mănăstiri,... am dat... acestu sat danie sfintii mănăstiri”. Am băgat de seamă cu plăcere însă că vodă recunoaște precum acel sat l-a primit în dar de la Gheorghie Ursachi jicnicerul, spunând: „Și acel Gheorghie Ursachie, fiind al nostru cereac, boiarit și miluit de la domniia mea... acestu sat Borăuții, la moartea lui ... l-au dat danie domnii mele”. Îmi fac curaj și înot mai departe prin documentele vremurilor. Și la „Let
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
sora lui Cîrstina la 28 iulie 1679 (7187). Și în cele din urmă - după cum aflăm dintr-un suret după zapisul din 3 noiembrie 1690 (7199) „Simina, giupâneasa Gheucăi ce-au fostu vistiernic mare, împreună cu ginerele său, Vasilie ce-au fostu jicnicer mare...au vîndut mării sale Constantin (Cantemir) vodă a lor dreaptă ocină, casele...ce sîntu pe Ulița Strîmbă...dreptu 300 lei bani gata”. Păi nici în mâinile lui Constantin (Cantemir) vodă n-au rămas aceste case, pentru că, prin 1695, vine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pentru că, prin 1695, vine la domnie Antioh Cantemir voievod, care hotărăște: „Facem știre cu această carte a domnii meli pentru niște casă...ce sînt pe Ulița Strîmbă, carii le-au cumpărat răpăusatul părintele domnii meli de la Vasilie ce-au fost jicnicer mare, ginerile lui Vasilie Gheuca ce-au fost vistiernic mare. Deci, fiindu dumnealui Antioh hatmanul cumnatul lui Vasilie Gheuca vistiernicului, cădzutu-i-s-au dumisali a li cumpăra”. Parcă am mai întâlnit noi asemenea întâmplări, părinte. Cum se cheamă acest drept pe care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]