23 matches
-
Aceștia sunt conducătorii "opiniunii publice"a țării românești... Străini de noi și potrivnici ființei noastre, ei ne discută interesele, ne judecă, fac reputațiile prin galăgie și reclamă, și le desfac prin tăcere și calomnii, ei suie în slava cerului pe jidoviți și caută să înjosească pe adevărații români; ei terorizează pe funcționarii publici care voiesc să-și facă datoria; ei critică totul: religia, coroana, armata, justiția, învățământul..." De fapt, relatările mincinoase la adresa lui Mihai Eminescu, publicate în ziarul Adevărul din 17 octombrie
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lichidarea_lui_mihail_eminescu_dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_19.html [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
deportare . Guvernatorul, a acceptat ca 100-120 de evrei să fie exceptați. Nemulțumit, Traian Popovici a încercat să-l influențeze pe Antonescu însuși, cerând o amânare până când se găsesc înlocuitori pentru aceștia. Conform cărții sale ""Spovedania"", Popovici a fost admonestat drept „"jidovitul"" în timpul conferinței. Acesta fusese ironizat și în ziarul guvernamental ""Bucovina"", evreii fiind numiți în derâdere "Poporul lui Traian". La 3 zile de la conferință, mareșalul Antonescu, a consimțit la o exceptare de până la 20.000 suflete de la evacuare, printr-o convorbirea
Traian Popovici () [Corola-website/Science/302989_a_304318]
-
-și căuta de interese personale, a se târâi înaintea puternicilor zilei și a săruta mâna care-i lovește, atunci desigur că acte de rezistență n-ar avea loc defel și-ar fi o dovadă puternică că Austria e pe deplin jidovită, ceea ce ne place a n-o crede în chiar interesul vecinilor și al luminatei clase domnitoare: On s'appuie, Sire, sur ce qui resiste. Nu elementele moi ca ceara, cari cedează fără murmură oricărei întipăriri, nu indivizi mânați de interese
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evreii sunt purtătorii unor noi germeni de disoluție socială : umanitarismul, ateismul, socialismul și „democrația cu perciuni” (A.C. Cuza, Naționalitatea În artă, 1908 ; <endnote id="apud 67, p. 45"/>). Revista Adevărul literar și artistic, fiind democrată și de stânga, era considerată „jidovită” și poreclită Perciunul literar și artistic. În 1905-1906, În anii revoluției burghezo- democratice din Rusia, membrii organizațiilor ultranaționaliste „Rușii adevărați” și „Sutele negre” participau la pogromuri cu strigătul „Jos Constituția și evreii !” <endnote id="(37, p. 283)"/>. Peste două-trei decenii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și pentru „purificarea Nației de elementele parazitare eterogene [= evrei]” <endnote id="(356, pp. 51-56)"/>. Asemenea legi puneau În termeni juridici aberanți clișee mentale aberante, dar existente În imaginarul colectiv. Tatăl dramaturgului Eugène Ionesco, de pildă, Își numea propriul său fiu „jidovit”, pentru că l-a conceput cu o evreică. El Îi mărturisea fiului acest „păcat” În termeni biologico-teologici cețoși : „Am comis o mare greșeală În viață ; mi- am murdărit sângele, trebuie să răscumpăr păcatul sângelui”. Tatăl lui Eugčne Ionesco era un mărunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
va părăsi țara din proprie inițiativă, fără să fie necesar să-l expulzezi” <endnote id="(693, I, p. 164)"/>. Scrise cu litere de-o șchioapă, astfel de idei umpleau paginile revistelor antisemite interbelice, de tip Porunca Vremii : „Negustori, recuceriți comerțul jidovit ! Români și Românce, nici un ac de la jidani ! Mamă Româncă, nu cumpăra de la jidan ! De jidan nu scapi decât lovindu-l În pungă ! Vrei să scapi de jidan ? Boicotează-l ! Fii român ! Nici un ban jidanilor !” etc. <endnote id="(718)"/>. În anii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv așa-numitele „autorizații Popovici”), astfel că au fost salvați de la deportare (unii doar temporar) circa 20.000 de evrei „importanți pentru economie” din cei 50.000 de evrei ai orașu lui. Din această cauză, Traian Popovici a fost numit „jidovitul”, iar În mai 1942 a fost destituit. După război, În Israel i-au fost recunoscute meritele și curajul, intrând În galeria celor distinși cu titlul „Drepți Între popoare” <endnote id=" (554, pp. 197-199 ; 693, II, pp. 256-265)"/>. Raționalism și capitalism
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe care trebuie să le privim cu circumspecție, dat fiind controlul politic asupra acestora -, ar reieși că În mulțime s-au strigat lozinci violent antisemite. Astfel, În raportul Serviciului Special de Informații se menționează folosirea de lozinci ca „Jos guvernul jidovit!” și „Jos jidanii!”, subliniindu-se că la manifestație „au participat legionari”3. Este adevărat, raportul poate fi pus sub semnul Întrebării, Însuși limbajul folosit este cel al Partidului Comunist. Totuși, nu este exclus ca o serie de cercuri să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
nici sub legionari (e drept că nu stătuseră la putere decît cîteva luni), și cu atît mai puțin sub Antonescu, deși tata era atacat în presa de extrema dreaptă drept "iudeo-cosmopolit" iar cenaclul ca fiind frecventat doar de "jidovi" sau "jidoviți". Într-adevăr, porțile Cenaclului erau larg deschise tuturor scriitorilor, deci și celor evrei. Prioritar lor, de îndată ce legi rasiale îi alungau de aiurea și erau persecutați... Din fericire pentru tata, în 1946, nu mai era de față pentru a asista la
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
adevăr, de la Hary Brummer, de pe vremuri, mi se trăgea faima că aș fi un filosemit. Generația mai nouă, deobicei dezrădăcinată, nu știu de ce azi mă socotește antisemit. Exact ca pe Manolescu și Liiceanu, care, pe timpuri, erau și ei niște jidoviți. Dumnezeu să-i mai înțeleagă! Se știe că extremitățile se ating. Oricît de diferite ar fi între ele. Extrema dreaptă confundîndu-se cu extrema stîngă, avînd semnul schimbat. Să nu dea Cel de sus să vină la putere, în România, o
Note, contranote by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17079_a_18404]
-
Picasso, Henri Matisse, Marc Chagall, Emil Nolde, Franz Marc, Max Beckmann, Paul Klee, Oskar Kokoschka, Ernst Ludwig Kirchner și Max Liebermann. Operele acestor artiști fuseseră confiscate în timpul dictaturii naziste, fiind stigmatizate drept producții ale „artei degenerate” și emanații ale „spiritului jidovit”, „decadent” și „dizolvant”, opus celui „germanic” și „arian”. Valoarea operelor descoperite acum la München este estimat la un miliard de euro, scrie RFI. Potrivit revistei, operele au fost descoperite în urma unui control vamal efectuat deja în anul 2011. A urmat
Comoara naziştilor a fost găsită la München. Vezi la cât este evaluată by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/55170_a_56495]
-
murim." în subsolul Liceului "Gheorghe Lazăr", unde eram elev, lângă bufet, se înjghebase un stand de cărți și efecte legionare, postere de culoare verde, cu chipul Căpitanului, privind dincolo, diagonale, centiroane, insigne, broșuri. Numai împrejurarea că mă știam fiul unui "jidovit", dintr-o familie "iudeo-masonică", într-o a doua generație de declasare civică - nu mai zic morală - mă împiedica să mă apropiu la un pas de ispititoarele obiecte. Cei care-l făceau, erau gata apucați. Precum adolescentul ce-i declara părintelui
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
dintre ei care n-or să vrea să plece, avem noi ac de cojocul lor. - Unde să se ducă? - Nu ne interesează! În Palestina, în Rusia bolșevică, în Statele Unite,.. Un număr mare a venit la noi din Polonia, și guvernele jidovite i-au primit cu brațele deschise... Te pomenești că ai prieteni jidani. - Nu, de ce? - Văd că îi aperi! Când îi apărasem? Dar gândeam totuși că dacă ar fi fost vreun evreu în sat la noi n-ar fi zis nimeni
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
om flămând, eu- om sătul. Dar vezi... m-a ocolit acuma... El s-a temut, mai mult,- săracul... Pe luna palidă, pustie, De vânt se clatină copacul... * Proză Plouă... Pe-un târg mizerabil De glod și coceni Pe-un târg jidovit Și plini de dugheni -Și-aici stă iubita... Și ulița-i plină De fân și coceni Și trec cotiugare Cu saci de făină Și plouă mai tare Pe crâșme murdare, Pe-un târg sărăcit- -Și-aici stă iubita... Plouă... Pe-un târg
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
Și plini de dugheni -Și-aici stă iubita... Și ulița-i plină De fân și coceni Și trec cotiugare Cu saci de făină Și plouă mai tare Pe crâșme murdare, Pe-un târg sărăcit- -Și-aici stă iubita... Plouă... Pe-un târg jidovit. * Belșug Culori și fum de toamnă, plâns de poet, Apa e rece, frunzele plouă- Vorbește încet, pășește încet, Că totul cade cu o jale nouă. Vinul, și mierea, și grâul tot Le-au strâns, pe grabă, cine-a putut... Tuse
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
C. A. Rosetti și Boerescu. Unul pentru că e grec, arhigrec, o canalie care-a făcut din fiii lui pungași și din fata lui o curvă (Profira), altul pentru ea e lacheul galonat al Austriei pentru // [că] spurcă numele român fondând societăți jidovite, pentru că acestui secui [î]i pute sufletul și inima de vicleșug cum îi put picioarele. ["RASĂ DE PEZEVENCHI"] 2292 Ca un băiat de grec *** să nu crează în D-zeu nu e decât natural *? În ce poate [să crează] un
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mări și țări cum ar Sfântul Valentin, care nu este în calendarul ortodox sau și mai nou circul ilar, numit Haloween pe care l-au preluat ca naiba, neînțelegând de fapt despre ce este vorba. Așa că, lepre complet și iremediabil jidovite, alături de maghiarime stau cu vărguța ridicată să plesnească la timp, poporul acesta atât de copilăros la funduleț, ca să nu cumva să le vină în minte ideea de a milita în favoarea națiunii române. Și în acest timp, coc la foc mic
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Poetul a rămas (lucru care se vede în reflecțiile sale) cu impresia că întîlnirile precum cea de care tocmai a scăpat se pot repeta. Un vers din „Proză” „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit”. Care-i substratul sociologic al acestui din urmă vers? El rezumă, simplu dar expresiv, un proces istoric ce se întinde pe durata mai multor decenii. „Jidovirea” Bacăului, ca și a altor tîrguri moldovenești, s-a produs atît prin migrarea continuă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un „comerț” reciproc, o curiozitate față de oameni și de lucruri, ce depășește atît interesele, cît și barierele prejudecăților. în „Proză”, Bacovia e, în egală măsură, sarcastic și compătimitor: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. Poemul său se bazează pe - cum s-ar zice - „impresii de la fața locului”. E posibil totuși ca ideea de „jidovire” să aibă în ea și anumite reminiscențe de la cursul de economie politică predat, la Facultatea de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e de dinainte de război. Primul, dacă pot să zic așa, sincron cu evenimentele, al doilea depășit de realitate. Totuși multă lume, îndeosebi cei indiferenți la cronologii, și-a format o imagine despre Bacău pornind de la acesta: de „tîrg mizerabil”, „tîrg jidovit”, „tîrg sărăcit”. Or, pentru băcăuanii anului 1930, locuitori ai unui municipiu, „Proză” putea fi considerat denigrator. în anul dinainte, reîntors acasă după un deceniu de absență, un publicist făcea, sincer surprins, următoarele constatări: „Bacăul s-a schimbat mult și este
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
amorul - n. m.] a murit,/ De zurnetul de bani înăbușit,/ în lumea asta de dugheni” („Proză”, Amorul hidos ca un satir). „Dugheni” apare și în celălalt poem omonim: „Plouă.../ Pe-un tîrg mizerabil/ De glod și coceni/ Pe-un tîrg jidovit/ Și plin de dugheni”. („Proză”. Plouă...). De ce mi se pare expresiv? Pentru că, și într-un poem și în celălalt, dicția pe care i-o imprimă autorul e cea sarcastică. „Dugheană” este, într-adevăr, un cuvînt de proză. L-au folosit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
altceva), el era îngrijorat de iminenta fondare a unui stat evreiesc "în Dacia" și se referea la Iași ca la Municipium Judaeorum. Jean Jaurès, Briand, Viviani, Clémenceau și Millerand erau prea apropiați de evrei pentru gustul lui Cuza; îi numea Jidoviți (lefegiii evreilor). Socialismul era după părerea lui Cuza o invenție evreiască. Interpretările date de el religiei evreilor sînt pline de blasfemii și minciuni. Îi nega pe Heine, pe Borne și pe alți poeți sau intelectuali evrei cu argumente asemănătoare celor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studenți gen pe jumătate papagali mecanici, pe jumătate gangsteri, instigate de ziariști corupți și șantajiști, considerau că este imaginea adevărului 25. Mesajul suna cam așa: "Iorga și-a luat partea de la casieria băncii Blank și vrea acum, împreună cu cîinii lui "Jidoviți" , să ne lipsească de partea noastră". Acesta era motivul petru care era el "apărătorul și lefegiul evreilor!" Tema aceasta va fi adesea adusă pe tapet în ultimii ani ai vieții lui Iorga. Efectele cumulate și exasperante ale acestui fapt asupra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]