24 matches
-
să rămâi fără el la Cotul Donului, parcă erai mai curajos. - Dar eram și cu vreo treizeci de ani mai verde. - Lasă că după cum arăți nu te-ai prea veștejit prea tare. Văd că-ți priește aerul de munte și jintița . - Priește, nu zic ba, dar nu mă scutește de dureri acum. - Lasă că ai scăpat ușor. Nu ai mare lucru. Ai doar o entorsă, niște articulații sucite. În două săptămâni, dacă ești liniștit și nu te agiți prea tare, se
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Baciul_miron.html [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
copilăriei mele, colindând munții și pădurile Făgărașului, unde, la lumina focului de seară mâncam brânză în bulz sau cocoloș copt pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, astâmpărându-mi apoi setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, și ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar, într-un târziu, cu ochii obosiți mă înveleam în cojocul gros și moale, până când Moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi spunea blând: - Dormi copile!...; și totuși rămâneam treaz cu încăpățânarea vârstei mele
NOSTALGII SI AMINTIRI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1473953499.html [Corola-blog/BlogPost/375178_a_376507]
-
-i adreseze vreo vorbă plină de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că Elisaveta și l-ar fi dorit pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
să rămâi fără el la Cotul Donului, parcă erai mai curajos. - Dar eram și cu vreo treizeci de ani mai verde. - Lasă că după cum arăți nu te-ai prea veștejit prea tare. Văd că-ți priește aerul de munte și jintița [1] - Priește, nu zic ba, dar nu mă scutește de dureri acum. - Ai scăpat ușor. Nu ai mare lucru. Ai doar o entorsă, niște articulații sucite. În două săptămâni, dacă ești liniștit și nu te agiți prea tare, poate că
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar, stejar, afin, măceș, izmă, brebenel, ghiocel, buștean
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
de oaie. Va fi hrana lui principală până către vârsta de 6-8 luni, răstimp în care trebuie să-și dovedească vrednicia. Dacă va fi pe măsura așteptărilor, va avea parte de hrană la fel ca și ciobanul: mămăligă cu brânză, jintiță, lapte, pâine, ciorbă. În caz contrar, e trecut la vălăul cu zăr. Oricum, dacă toate etapele sunt respectate strict, nu ar trebui să fie cazul. Un câine ciobănesc la 6-8 luni deja e străjelnic, mână pe urma de lup și
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume by https://republica.ro/o-poveste-despre-ciobani-salbaticiuni-c-i-caini-in-vremea-vanatorii-scrisa-de-un-om-care-s-a-retras-de [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
-i adreseze vreo vorbă plină de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că Elisaveta și l-ar fi dorit pe acela de soț, fiind un zdrahon de mocan bine legat și arătos ca june, crescut mai mult la stână, cu jintiță și caș proaspăt de oaie, dar părinții l-au preferat de ginere pe Gligor, om cu munca în vatra satului, nu ca celălalt dus mai tot timpul peste muntele Chițigaia, la pășunat cu oile, de la topirea zăpezilor și până după
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463548530.html [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
să rămâi fără el la Cotul Donului, parcă erai mai curajos. - Dar eram și cu vreo treizeci de ani mai verde. - Lasă că după cum arăți nu te-ai prea veștejit prea tare. Văd că-ți priește aerul de munte și jintița[1]. - Priește, nu zic ba, dar nu mă scutește de dureri acum. - Ai scăpat ușor. Nu ai mare lucru. Ai doar o entorsă, niște articulații sucite. În două săptămâni, dacă ești liniștit și nu te agiți prea tare, poate că
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_ca_stan_virgil_1389511582.html [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
stână, sau culcat pe cojoc afară lângă oi, la lumina focului de seară, mâncam talmeș-balmeș, brânză de burduf în cocoloș pe jar, alături de o bucată bună de pastramă uscată de oaie, apoi, îmi astâmpăram setea cu o înghițitură zdravănă de jintiță acră, ascultând poveștile și legendele ciobanilor, iar într-un târziu, cu ochii obosiți, ațipeam pe cojocul gros, până când moș Ene, atingându-mi pleoapele, îmi spunea încetișor: -Dormi copile! .........................................................Va urma. P.S: Pentru a edita și tipări această carte, am
FIUL PĂMÂNTULUI- CONTINUARE. de ARON SANDRU în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1485590901.html [Corola-blog/BlogPost/370742_a_372071]
-
sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de lemn” (cf. I. Bârlea, 1924
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornută”), "košár" „coșar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lână de culoare închisă” (vezi „murg”), "putira"/"putyra" „putină” (cu rotacismul „n” > „r”), "strunga"/"strunka" „strungă” sau "žinčica" „jintiță”. Începuturile acestei „Vlahíi” sunt discutate : ipoteza protocronistă afirmă că prezența Vlahilor în Moravia și în sudul Poloniei încă din sec. al X-lea ar fi dovedită de cronicile lui Ioan Skilițes, care menționează un schimb de populații în anul 976
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne” (vezi „cornuta”), "košár" „cosar”, "murgaňa"/"murgaša" „oaie cu lâna de culoare închisă” (vezi „murg”), "puțiră"/"putyra" „puțină” (cu rotacismul „n” > „r”), "strunga"/"strunka" „strunga” sau "žinčica" „jintița”. Lucrările istoricilor cehi sau slovaci asupra ținutului Vlahiei morave, presupun că grupuri de pastori români s-ar fi așezat acolo în secolele XIV-XVII, fiind plecați fie din România de azi (Transilvania, Banatul sau Crișana) fie din zona Timocului... O altă
Vlahia Moravă () [Corola-website/Science/319070_a_320399]
-
de la porcii sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi de porumb. Din laptele oilor, făcea caș „prins” cu chiag de la meii tăiați, sau preparat din stomacul porcului tăiat. Mămica fierbea jintița, strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca „la trei vânturi” își făcuse, în curte, un cuptor din pământ ars, pentru copt pâinea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în comun, formau o stână și angajau ciobani să păzească oile. Ciobanii erau plătiți în bani sau în natură, iar pentru pășune se plătea aparte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile cu care se traversa apa Prutului erau din lemn. în domeniul transporturilor era
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
am făcut ... că nici el nu-i mai poate stăpâni ... I-am reținut însă filozofia că "nici în câini nu mai poți avea încredere". Bucuros că nu s-a întâmplat nimic rău, m-a invitat înăuntru și ... în timp ce învârtea la jintița dintr-un ceaun cât un clopot de mitropolie sub care ardea un foc mocnit ... m-a tot întrebat că cine sunt, ce caut pe acolo ... Când i-am spus cine suntem, câți suntem și ce vrem de la el, fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și Moldova deci maximu 17 x 400 Ha. Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea asta: Inteligența lui DRI Cinstea lui SP Consecvența lui NI. asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și Moldova deci maximu 17 x 400 Ha. Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea asta: Inteligența lui DRI Cinstea lui SP Consecvența lui NI. asemenea cumpliri umple
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pentru măgar, fiare pentru împiedicat caii, jug pentru o vacă, talangă, găleată pentru muls, linguroaie, crintă, putinei, cutie pentru brânză etc.Ă iar al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă ciobănească, crintă, linguroaie, buciume, costum de cioban
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de la porcii sau oile tăiate. Avea un fier de călcat pe care-l încingea cu cărbuni făcuți din ciucălăi de porumb. Din laptele oilor, făcea caș „prins” cu chiag de la meii tăiați, sau preparat din stomacul porcului tăiat. Mămica fierbea jintița, strecura urda, bătea smântâna pentru a alege untul, pe care ni-l servea proaspăt cu mămăliguță fierbinte. După ce a fost mutată gospodăria, din satul Boarca „la trei vânturi” își făcuse, în curte, un cuptor din pământ ars, pentru copt pâinea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave cum sunt: jant (a jintui), jintiță și smântână. Dar și numele principalelor animale din gospodăria românilor sunt preponderent de origine latină; la fel termenii principali din apicultură (albină, miere, ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mari. În altă cameră mă surprinde să văd icoane pe sticlă, precum cele de prin Ardeal. În secolul trecut, Roznov pod Radhostem devenise o stațiune climaterică la modă, și mulți și-au căutat sănătatea aici, deoarece aerul colinelor carpatice și jintița la fel se cheamă și aici, tot jintiță din laptele de oaie, pe care o beau dimineața, în parc, avea faima că vindecă tuberculoza. Privesc o listă a vechii primării, cu vizitatorii din "Anno 1883", și, la poziția 952, scris
Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
icoane pe sticlă, precum cele de prin Ardeal. În secolul trecut, Roznov pod Radhostem devenise o stațiune climaterică la modă, și mulți și-au căutat sănătatea aici, deoarece aerul colinelor carpatice și jintița la fel se cheamă și aici, tot jintiță din laptele de oaie, pe care o beau dimineața, în parc, avea faima că vindecă tuberculoza. Privesc o listă a vechii primării, cu vizitatorii din "Anno 1883", și, la poziția 952, scris în germană, este notat: ziua sosirii 5 august
Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
dus surdul roata și mutul iapa Domnilor Babilonia românească 2259 prostire [2cercevele *]2 prosop tocmagi posmagi (posmag) tăieței (tăiețel) vorbește mărunt mărunt, mărunt (mărunțel) cărunt stare Vermoegen înstărit vermoegend a se disprimăvăra Fruehling werden jitar jitărie prisacă {EminescuOpXV 110} prisăcar jintiță [2a dospi]2 aluatul aluățel temei ostrețe fundac coromâslă vită-ncălțată sulă suliță a depăna cir ciaun ceruială a cerui *** coroi * cioară, (unuia de bat *** pentru țigani) ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]