78 matches
-
o luam pentru mine. Jur ! M-a rugat un prieten să-l ajut. Era o carte grea și nu avea mașină. Nu am nicio legătură cu imersiunea dihotomică în subconștientul irațional al sinelui și, sincer, nici nu sunt apologet al kantianismului", a declarat acesta superiorilor. Șefii nu s-au lăsat convinși. „S-a observat, de mai mult timp, ceva ciudat la el. Mereau era primul care termnia de citit numerele de înmatriculare !", a spus purtătorul de cuvânt Ciocan. Totodată, IJP-ul
TABLETA DE WEEKEND (1): UN REGAT BIBLIOTECONOMIC de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_un_regat_bibliotecono_sergiu_gabureac_1336379179.html [Corola-blog/BlogPost/358618_a_359947]
-
românești. În cele ce urmează, mă voi margini la un comentariu asupra unui singur termen - e drept, esențial pentru traducerea și regândirea în limba română a mării opere filosofice a lui Kant - termenul este „Urteil” (judecată), hotărâtor nu numai in kantianism, ci și în întreaga filsofie de data mai veche sau mai recentă. Așadar, cum ar trebui să primim și să interpretăm semnificația traducerii lui Eminescu? Dacă o limbă este la începuturile ei într-un domeniu sau altul al cunoașterii sau
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
O lectură adevărată e ca o înălțare : mută orizontul cu tot cu cititor ."(Costel Zăgan) Urmuz se revarsă în Univers. Literă după literă.Personaj după personaj. 1.STAMATIE: omul cel mai normal din opera sa. Teoretician. Clasic. Se plimbă între budism și kantianism. Liftul ființei sale ezită între Ptolomeu și starea de papă.Are aptitudini antigravitaționale: în timpul liber , folosește trambulina să-și iasă din fire. 2.GAYX: Caracterul său variază între pace și război. Claustrofob în extensie. Cosmică. Mereu ciugulitor.De evenimente:ieșite
URMUZ ABREVIAT DE PERSONAJELE SALE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Lecturi_perpendiculare_urmuz_costel_zagan_1364542810.html [Corola-blog/BlogPost/345476_a_346805]
-
șlefuitor de sticlă, dar, ca autodidact, studiază atât de intens matematica, încât ajunge să țină lecții și conferințe publice. La Göttingen studiază fizica, chimia și aprofundează filozofia lui Kant. Își continuă studiile la Viena, dar datorită ideilor sale referitoare la kantianism, este nevoit să se retragă la castelul grofului B. Harrach. Și aici își continuă expunerile referitoare la filozofia lui Kant. Reîntors la Berlin, în timpul ocupației franceze, a redactat un ziar cu caracter politic (1797).
Lazarus Bendavid () [Corola-website/Science/326351_a_327680]
-
îngrijirii) este o creație teoretică aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările
Etica grijii () [Corola-website/Science/325279_a_326608]
-
și a dezvoltat o perspectivă teoretică proprie în etică prin "teoria convenabilității." Această perspectivă filosofică asupra moralei se înscrie ”ca abordare particulară în contextul eticilor feministe, dar, prin tipul de argumentare, se apropie de multe alte perspective teoretice asupra moralei: kantianism, utilitarism, etica drepturilor, teoria rawlsiană a dreptății și criticile feministe ale acesteia, etica grijii” . Convenio provine din limba latină (convenio, -veni, -ventum, -venire) și înseamnă a veni împreună, a veni din toate părțile, a se întruni, a fi de acord
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
îngrijirii) este o creație teoretică aparținând lui Carol Gilligan. Începând cu anul apariției lucrării In a Different Voice (1982), această ofertă teoretică asupra evoluției morale a făcut o carieră prestigioasă, actual fiind discutată alături de alte abordări etice moderne și contemporane: kantianism, neocontractualism, etica drepturilor, utilitarism, etica virtuții, etici ecologiste. Gilligan reia cercetările și constatările lui L. Kohleberg asupra dezvoltării morale stadiale, cercetări care păreau să confirme faptul că fetele au un supraeu mai slab și că băieții sunt marcați în deliberările
Etici feministe () [Corola-website/Science/325278_a_326607]
-
avut o influență vastă asupra dezvoltării gândirii franceze. Sistemul său se bazează pe cel al lui Immanuel Kant, fapt indicat și termenul pe care l-a ales, „néo-criticisme”; dar acest sistem este mai degrabă o transformare decât o continuare a kantianismului. Friedrich Nietzsche susține că Kant comite o tautologie agnostică și nu dă un răspuns satisfăcător în ce privește "sursa" dreptului filozofic asupra revendicărilor metafizice de un fel sau altul; el ridiculizează mândria lui Kant în abordarea celui „mai dificil lucru ce poate
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
subiectivă, și este necesar să subliniem că există numeroase puncte de vedere filozofice și științifice asupra definirii 'obiectivității realității'. Există divergențe între diferitele înțelesuri atribuite de diferite școli filozofice 'obiectivității', unele curente admițând cunoașterea lumii obiective, spre exemplu materialismul, pe când Kantianismul neagă cunoașterea lumii obiective, a 'lumii în sine' cum este ea numită. Alte curente filozofice precum idealismul, cum am mai spus, neagă pur și simplu existența lumii obiective, independența de subiect, declarând că singura lume coerent admisa, perceptibilă și conceptibilă
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
pe alte mișcări identice inspirate de scrierile acestuia. Îi găsim originea în Germania perioadei iluministe, mai precis spre sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Până într-un anumit punct, această orientare poate fi identificată cu mișcarea idealistă germană, deși kantianismul presupune în același timp acceptarea poziției kantiene pe domeniile filosofiei politice, filosofiei minții, epistemologiei și în special pe etică, pe lângă idealismul său metafizic. Este des asociat cu mișcarea romantică. În anii 1780 și 1790, Kant a încercat să redefinească naiva
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
și Paul Natorp. Aceștia din urmă au respins naturalismul lui Helmholtz și au reinițiat importanța metodei transcendentale. Ernst Cassirer, altă personalitate a școlii Marburg, a aplicat principiile kantiene la fenomenul cultural. Între timp, Wilheim Windelband și Heinrich Rickert au introdus kantianismul în filozofia istoriei. Neokantianismul a fost influent pentru fenomenologia lui Edmund Husserl și pentru primele lucrări scrise de Martin Heidegger.
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
respingerea materialismului înseamnă ărespingerea darwinismului și a marxismuluiă și că, prin urmare, formaliștii sînt ămisticiă; în plus, Trotki afirmă că sursa filosofica fundamentală a formaliștilor ar fi Kant (!), ăpontiful idealistiloră și că formalismul rus ar fi un avatar îndepărtat al kantianismului; în fine, ca primatul limbii în literatura ar reprezenta cea mai gravă erezie, din moment ce el pune accentul pe ăformă în defavoarea ăcontinutuluiă; or, pentru marxiști, ăcontinutulă trebuie să devină fundamental". Idei care au trecut în arsenalul esteticii oficiale comuniste, evident fără
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
devină „stăpânul absolut al individului”, după cum nici reciproca nu poate fi admisă, anume ca „Statul să depindă etic de puterea arbitrară a indivizilor”. Trebuie trecut dincolo de „sfera empirismului” - observa Del Vecchio - pentru a atinge sfera deontologiei, adică „sfera ideilor eterne”. Kantianismul critic al lui Giorgio del Vecchio consideră că distincția dintre elementul finit (l’homo phaenomenon) și elementul infinit din natura noastră (l’hommo noumenon), dintre subiectul empiric și subiectul universal, dintre ceea ce se realizează În orice individ uman, dar care
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
să facem, cel puțin pentru Început, câțiva pași Înapoi În timp. Imaginație productivă În niște pagini de jurnal din timpul șederii sale la Paris, Humboldt (care pare să se fi văzut pe sine, În respectiva perioadă, drept un ambasador al kantianismului În mediul cultural și filosofic parizian) deplânge incapacitatea Ideologilor francezi (În principal a lui Condillac) de a Înțelege În sens radical imaginația productivă. Oricât de Înzestrați mental, acești oameni, consideră el, nu sunt În stare să vadă dincolo de următoarele două
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lui Descartes și e folosit mult de Kant în Critica rațiunii pure (Kant, 1969Ă cu sublinierea că, gândirea e totdeauna a cuiva, că nu se poate comenta decât faptul că eu gândesc. A fost utilizat și de Fichte, care interpreta kantianismul ca fiind centrat de opoziția eu/non-eu (într-o reluare a polarității subiect-obiectă. Referințe majore la eu reapar în gândirea fenomenologică și existențialistă a secolului XX, de exemplu în „egologia” lui Jaspers și cea a lui Husserl (1994Ă. Eul (ego-ulă
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că ar exista acțiuni corecte sau greșite prin ele însele și consideră că aprecierea acțiunilor se face prin prisma consecințelor acestora 20. Teoriile etice care au exercitat cea mai puternică influență în istoria filosofiei moralei în epoca modernă post-carteziană sunt kantianismul și utilitarismul. Morala kantiană dezvoltă notele specifice ale unei gândiri deontologice, fără să facă abstracție de implicările interioare care fac posibilă fericirea. Criticând hedonismul, pentru care plăcerea este determinată sensibil, și eudemonismul, pentru că depinde de o voință eteronomă, Immanuel Kant
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
evidențiate de K. Baier, teza lui Quinton a demonstrat că poate supraviețui corectării ei și se bucură în continuare de o largă acceptare. Ea constituie și punctul de plecare al încercării lui Richard Hare de a dovedi că utilitarismul și kantianismul nu trebuie să se afle neapărat în dezacord. Reflecția pe tema pedepsei a fost unul din motivele care l-au determinat pe Hare să elaboreze teoria celor două niveluri ale gândirii morale. Teza lui Hare pornește de la observația că, oamenii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
226 justificarea pedepsei, 192 justiție: idealul de, 84; în filosofia moralei, 83; în gândirea juridică, 84; la Aristotel, 84; la Cicero, 85; la Kant, 85; la Mill, 86, 87; la Rawls, 89; la Rousseau, 85; valoare a dreptului, 90 K kantianism: formula Legii Universale, 23; maxime fundamentale de acțiune, 231 L lege: definirea conceptului, 33; natura legii, 44; naturală, 35, 37, 44, 46, 76; umană și eternă, 36; utilizarea cuvântului, 117 legea talionului, 181, 193, 198, 202, 203, 218, 219 legi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX, filosofia kantiană și filosofia cunoașterii de orientare empiristă sunt înfățișate drept poli care se opun și se exclud reciproc. Ernst Mach, de exemplu, îl asociază pe Kant și kantianismul în genere cu proiectele de întemeiere a priori a științei naturii, în particular ale mecanicii, pe care le respinge cu hotărâre în cunoscuta sa lucrare consacrată istoriei critice a mecanicii 1. Sistemul lui Kant a fost perceput de empiriștii logici
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
1990, text în care expune în mod sumar și incomplet ideile unei noi cărți pe care nu a putut-o încheia, el face următoarea remarcă semnificativă: „Probabil a devenit clar că poziția pe care o dezvolt este un fel de kantianism post-darwinist. Ca și categoriile lui Kant, lexiconul furnizează precondițiile experienței posibile. Dar categoriile lexicale, spre deosebire de strămoșii lor kantieni, se pot schimba și se schimbă atât cu timpul, cât și cu trecerea de la o comunitate la alta”30. Iar în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofie la Universitatea din Königsberg. Lucrările lui Krug, îndeosebi cea intitulată Handbuch der Philosophie, conțin o expunere mai accesibilă a ideilor lui Kant. Tipărite la Viena și, prin urmare, ușor de procurat, ele au contribuit în mod substanțial la răspândirea kantianismului în Transilvania, în prima jumătate a secolului al XIX-lea4. Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, August Treboniu Laurian sau Timotei Cipariu au cunoscut ideile lui Kant în primul rând pe această filieră. Lazăr se referea adesea la Kant în lecțiile de filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ci ceva în sine, despre care nimic nu putem afirma.15 Este clar că Maiorescu prezenta și critica apriorismului kantian sub influența acelei literaturi de orientare psihologistă care reprezenta, în perioada studiilor sale și chiar mai târziu, principala alternativă la kantianism 16. Disctincția dintre înnăscut și a priori la Kant și, în genere, interesul transcendental al criticii kantiene a rațiunii pure îi scapă în mod evident lui Maiorescu. Un lucru totuși de înțeles, căci el a scăpat și unor reputați critici
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi probat imposibilitatea de a cunoaște prin rațiune absolutul. Pentru un spirit atașat valorilor raționalismului modern aceasta va fi o concluzie de cea mai mare însemnătate în orientarea cercetării filosofice. Căci multe curente de gândire ce pretind a fi depășit kantianismul nu și-ar fi însușit de fapt lecția lui Kant. În acest sens, ei credeau că opera lui Kant ar fi fixat matricea în care se va dezvolta pe mai departe analiza și reflecția filosofică. Este optica celor ce privesc
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
logic-transcendentală este încărcată de termeni psihologiști și lucrul nu ne miră fiindcă opera lui Kant nu poate fi complet purificată fără a fi complet nimicită de orice urmă de psihologism... Se prea poate că tocmai ceea ce, istoric, este semnificativ în kantianism să se prăbușească. Nouă ni se pare că însuși motivul criticist, în ceea ce el are mai cristalin, reclamă o viguroasă depășire, nu numai o refacere a kantianismului.45 Spre deosebire de Petrovici, Florian nu va caracteriza, așadar, filosofia lui Kant drept „o
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
urmă de psihologism... Se prea poate că tocmai ceea ce, istoric, este semnificativ în kantianism să se prăbușească. Nouă ni se pare că însuși motivul criticist, în ceea ce el are mai cristalin, reclamă o viguroasă depășire, nu numai o refacere a kantianismului.45 Spre deosebire de Petrovici, Florian nu va caracteriza, așadar, filosofia lui Kant drept „o categorie apriorică a conștiinței filosofice contemporane”. Și, totuși, în scrierile sale prezentarea și discuția filosofiei lui Kant a atins poate cotele cele mai înalte din literatura publicată
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]