110 matches
-
etica lui Robinson“ - norma morală ajungând să fie considerată „nu ca igiena a omului social, ci o răspundere a omului muritor“. „Teorie generală a destinului“, etica definită și circumscrisă de volumul lui Andrei Pleșu contrazice - subtil și convingător - recea morală kantiană a datoriei sau etica aristotelică limitată de fapt la un cod social. Etica - susține eseistul - presupune „inteligență și talent moral“ și exclude simultan „cerebralitatea speculativă“ a filozofilor și „emotivitatea decerebrată a unor religii atinse de degenerescență“. Este o etică a
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_andrei_plesu_minima_stelian_gombos_1331815162.html [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
sănătos impuls filosofic? De o intuiție corectă că echivalarea unor termeni filosofici atât de încarcați conceptual și semantic se poate realiza printr-o clasa de termeni echivalenți, fiecare marcând una dintre nuanțele semantice ale acelui termen polisemantic? Aici începe lecția kantiana a lui Eminescu (traducerea laolaltă cu interpretarea): Termenul de „judecată” spune mai multe lucruri laolaltă. Termenul este echivoc sau ambiguu: judecată înseamnă, în sens juridic, și procesul, dar și sentința, iar filosofic, denumește facultatea de judecare - fiind de interes pentru
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? by http://uzp.org.ro/cum-gandim-azi-cu-eminescu-traducerea-si-talmacirea-operelor-filosofice/ [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > KANTIENE Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 134 din 14 mai 2011 Toate Articolele Autorului Eu pentru Kant nici nu exist dar nici el pentru mine Kant spune că mi s-a părut că eu nu sunt iar el
KANTIENE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 134 din 14 mai 2011 by http://confluente.ro/Kantiene.html [Corola-blog/BlogPost/344291_a_345620]
-
sau surd dar simt când mă atingi și existența-mi pare sublimă pe pământ! O simfonie minunată de-ascult e tot părere iar spații, timpi încovrigați reiau presentimente și coșmaruri în vise... sub mormânt ! Grafica - pictor - Liliana-Nastas Brătescu Referință Bibliografică: Kantiene / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 134, Anul I, 14 mai 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Aurel Avram Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
KANTIENE de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 134 din 14 mai 2011 by http://confluente.ro/Kantiene.html [Corola-blog/BlogPost/344291_a_345620]
-
din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York: To be or not to be: noi argumente cu privire la creștinismul eminescian Alină Feld, Profesor de Filosofie, Long Island University Global, New York: Eminescu în căutarea timpului pierdut: între melancolia kantiana și puștiul heideggerian Valentina Ciaprazi, Profesor de limbă și literatura franceză, LaGuardia Community College, New York: Accente de patriotism în opera lui Eminescu și a contemporanilor săi francezi Mircea Săndulescu, Scriitor: Artă de a rămâne flamand Doru Tsaganea, Profesor de Matematică
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 by http://uzp.org.ro/prezentarea-activitatilor-religios-culturale-de-la-institutul-roman-de-teologie-si-spiritualitate-ortodoxa-si-capela-sf-apostoli-petru-si-pavel-pe-anii-2013-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York To be or not to be: noi argumente cu privire la creștinismul eminescia Alină Feld Profesor de Filosofie, Long Island University Global, New York Eminescu în căutarea timpului pierdut: între melancolia kantiana și puștiul heideggeria Valentina Ciaprazi Profesor de limbă și literatura franceză, LaGuardia Commnity College, New York Accente de patriotism în opera lui Eminescu și a contemporanilor săi francezi Napoleon Săvescu Medic, Președintele Asociației „Dacia Revival Internațional”, New York, directorul revistei Dacia Magazin
Al XXI-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (164 de ani de la naşterea poetului) by http://uzp.org.ro/al-xxi-lea-simpozion-anual-mihai-eminescu-164-de-ani-de-la-nasterea-poetului/ [Corola-blog/BlogPost/93715_a_95007]
-
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Teologie Ortodoxă, „Cosmologia în teologie, filosofie și știință. Abordări (a)teiste ale rezultatelor recente” Miercuri 5 septembrie 9-11 Lector dr. Gheorghe STEFANOV, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, „Un argument de factură kantiana pentru existența lui Dumnezeu” 11-13 Preot Prof. dr. Wilhelm DANCĂ, Universitatea din București, Facultatea de Teologie Romano-Catolică, „Epistemologia credinței și hermeneutica raționalității” 13-15 PAUZĂ DE MASĂ 15-17 Prof. dr. arh. Augustin IOAN, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din
INVITAŢIE LA VERNISAJ de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Victorita_dutu_teism_vs_ateism_in_victorita_dutu_1346430543.html [Corola-blog/BlogPost/342492_a_343821]
-
Mirabila sămânță”, etc.), unsprezece lucrări dramatice („Zamolxe”, „Tulburarea apelor”, „Meșterul Manole”, „Cruciada Copiilor”, „Avram Iancu”, etc), peste douăzeci și cinci de eseuri filozofce, lucrări de Eseistica, Aforisme, Memorialistica și traduceri din Goethe, Lessing, Holderlin, etc. Sistemul filozofic elaborat de Blaga în tradiție kantiana este dezvoltat pe larg în Trilogiile Cunoașterii, a Culturii, a Valorilor și cea Cosmologica și conțin conceptul lui cu privire la Știință și Creație, Artă și Valoare, Gândire magică și Religie, iar universul lui poetic este străbătut de misterele luminii și de
Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
îi era alterat, dar corpul apărea a fi diminuat dincolo de orice descriere. Depuse în cripta Profesorilor, rămășițele sale pământești nu vor rămâne multă vreme acolo. Încă din 1809, până la criptă s-a format o alee care purta numele grecesc Stoa Kantiana. La 21 noiembrie 1880, rămășițele pământești sunt transferate într-o capelă gotică din preajma catedralei din Königsberg (astăzi, Kaliningrad), iar mormântul său, ornat cu un bust sculptat de Schadow și o copie a Școlii de la Atena a lui Rafael, poartă inscripționată
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
per dare vită a un cerchio universale, spirituale mă anche politico (e non a caso ricorre più volte îl sostantivo 'cosmopolitismo', preferito a 'internazionalismo', tipico della tradizione semantica e dottrinale social-comunista), sembra dunque caratterizzarsi come un 'teismo razionale' di tipo kantiano. Anzi, seguendo la definizione dată da sé medesimo, 'kantiano-leopardiano', volendo con ciò mettere în risalto del poeta recanatese l'attenzione esistenzialista, e del filosofo tedesco la coscienza della finitezza della morale 21, che nella seconda formulazione dell'imperativo categorico raggiunge
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
da sé medesimo, 'kantiano-leopardiano', volendo con ciò mettere în risalto del poeta recanatese l'attenzione esistenzialista, e del filosofo tedesco la coscienza della finitezza della morale 21, che nella seconda formulazione dell'imperativo categorico raggiunge îl climax 22. Tra suggestioni kantiane e anticipazioni della 'società aperta' poi rintracciabili nell'opera popperiana (salvaguardando le differenze), l'idea stessa del liberalsocialismo în Capitini, così come în Guido Calogero, può essere definită come una metaforă di ricerca, sempre aperta a nuovi approfondimenti analitici e
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
la "sincronismul opresiv", dictat, de regulă (adică totdeauna în istorie), de mentalitățile imperiale. Ar fi fost, în consecință, numai putința românească de a amâna (nu sunt convins ca ar fi și oprit) ceea ce scrie criticul urmând o mai veche observație kantiana "minoratul în viața popoarelor": sincronizarea impusă (cum se va fi întâmplat în vremea colonizării ruso-sovietice a României) ajunge destul de iute (cum, din nou, se va fi întâmplat în ținuturile valahe) la un minorat consimțit, la o subordonare încuviințată; lenea, abulia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Progres, lupta Împotriva superstițiilor și pledoaria pentru toleranța, apărarea egalității dintre popoare, și a libertății individuale, spiritul antifeudal și antiteologal etc., constituie doar câteva dintre obiectivele și trăsăturile fundamentale specifice gândirii iluministe. Cea de a doua lucrare, din „micile scrieri” kantiene, este Spre Pacea eternă (1794). Aspirația larg umanistă a unei păci eterne, definitive, este organică viziunii kantiene, crescută din ceea ce este peren În om - ieșit de sub concepția fluidității temporale - adevărul transcendental. Este validitatea universal necesară a năzuinței acestei ființe muritoare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
datoriilor și al virtuților (domeniul deontologiei), el analizează „formele vieții sociale”, Îndeosebi familia și societatea. 3. Deontologia neokantiană Deontologia lui Fr. Paulsen pornește, În mod firesc, de la Imm. Kant, de la Întemeierea metafizicii moravurilor, precum și de la Critica Rațiunii practice. Conform eticii kantiene, suprema menire a rațiunii constă În Întemeierea unei voințe bune, iar supraordonată acesteia este problema datoriei. Referindu-se la valoarea datoriei, Kant socotea că dacă o acțiune a cuiva este conformă datoriei, și nu unui interes Îngust sau „scopurilor Înclinației
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
idei cea mai nobilă capacitate morală, pe care se formează Întreaga sănătate a vieții, În sens mai Înalt”. Identificând În idealismul obiectiv forma necesară a filosofiei, Paulsen Își situează etica sa teleologică mai curând În tradiția aristotelică decât În cea kantiană, Înrudindu-se cu viziunea lui Wilhelm Wundt (Ethik) și cea a lui Herbert Spencer (Principles of Morality). În acest sens concluziv la contribuția sa, Paulsen scrie: „Etica energetic-teleologică Își are originea În filosofia grecească, prima reprezentare sistematică a ei se
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
în teologie frumusețea absolută fiind Dumnezeu însuși, ea se comunică de la sine frumuseților relative din lume, precum se comunică existența, viața sau bunătatea și iubirea. în estetica metafizică a lui Schopenhauer bunăoară, care e sinteza celei platonice și a celei kantiene, frumusețea e o idee veșnică, dar impersonală. Gândirea lui Schopenhauer e ateistă și exclude atributul de personalitate vie a ideii veșnice. În consecință, această idee veșnică nu e prevăzută cu inițiativa proprie de a-și comunica frumusețea, ci numai puterea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
la nivelul drepturilor, fiind în mod necesar selective și nedeterminate. Exemple de datorii imperfecte sunt: obligația de a nu-i neglija pe ceilalți aflați în nevoie și de a-ți dezvolta propriul potențial 25. Cea mai cunoscută critică la adresa eticii kantiene se referă la formalismul exagerat și la lipsa de substanță a imperativului categoric. Singura condiție impusă maximelor universale este ca principiile noastre fundamentale să fie adoptate de toată lumea. Onora O'Neill crede că teoria kantiană de universalizare se distinge de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acelea a căror adoptare generală va avea cele mai bune consecințe în total pentru toți cei afectați, considerați în mod imparțial"181. Așa cum a demonstrat în lucrare sa Moral Thinking, Hare consideră această sugestie ca fiind în același timp și kantiană și utilitaristă. "La nivel critic, atunci când selectăm principiile pe care trebuie să le folosim la nivel intuitiv, tratăm pe toată lumea ca scop. Astfel, noi selectăm ca membri legislatori ai imperiului scopurilor acele maxime de uz general pe care le putem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmează, cu intenția de a determina cât de îndreptățită este pretenția autorilor că se sprijină pe Kant și îl vor putea avea alături pe Kant. Mă voi referi, mai întâi, la cartea lui Rădulescu-Motru Elemente de metafizică pe baza filosofiei kantiane. Prima ediție apare în 1912; o nouă ediție, cea definitivă, datează din 1928. Pasul premergător al discuției va fi încercarea de a schița un cadru mai general de reprezentări și opțiuni ce ne pot orienta în identificarea acelei interogații filosofice
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
să susțin această concluzie printr-o reconstituire foarte sumară a demersului care îl conduce pe Motru la conturarea problemei cărții sale. Punctul de plecare îl constituie o temă a Criticii rațiunii pure și semnalarea a ceea ce autorul numește „insuficiența filosofiei kantiane”. La Kant necesitatea și universalitatea adevărurilor științei depind de acea sinteză pe care o înfăptuiește apercepția pură. Sinteza devine posibilă datorită identității eului sau a conștiinței de sine, identitate pe care o desemnează termenul apercepție. Or, Kant, susține Motru, postulează
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofiei transcendentale încercând o critică a conceptelor filosofiei kantiene pe terenul psihologiei empirice. „Dacă identitatea conștiinței, constatată prin introspecție, nu este una și aceeași cu identitatea postulată de matematică, și aceasta este părerea tuturor oamenilor de știință, atunci insufieiența filosofiei kantiane devine clară pentru oricine.” Admițând că există în genere o unitate a conștiinței, continuă argumentarea lui Motru, aceasta nu poate fi decât una relativă, empirică. Atunci organizarea impresiunilor venite prin simțuri nu se realizează prin mijlocirea unei speciale funcțiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de ce pretenția că cititorului i se oferă o scriere de orientare în filosofia kantiană este lipsită de orice temei. Motru nu a fost un kantian nici chiar în sensul cel mai liberal al termenului. Elemente de metafizică pe baza filosofiei kantiane nu reprezintă o „completare a filosofiei lui Kant”, cum o spune chiar autorul 67, decât în sensul că în lucrare se caută o nouă explicație a identității conștiinței și, pe această bază, a posibilității științei, adică a problemei care a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Immanuel Kant, că dinamica endogenă a anarhiei internaționale este progresivă. Cu alte cuvinte, cu excepția unui șoc endogen, cultura anarhiei tinde să evolueze de la o lume hobbesiană a inamicilor la una lockeană a rivalilor și, în cele din urmă, la cea kantiană a prietenilor (Wendt, 1999, pp. 308-312). Odată ajunși în „relațiile de rol” kantiene (Wendt, 1999, p. 309) de amiciție, este improbabil ca politica internațională să regreseze. Schimbarea construcției sociale a anarhiei poate deci să îndepărteze îngrijorarea că vecinii noștri vor
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
epistemologia transcendentala: I. Kant, E. Cassirer, G. Bachelard, G. Durând). I. Kant ancorează percepția empirica într-o înțelegere categoriala, judecățile de experiență subordonând orice dat material unor concepte (Wunenburger [1997] 2004: 87). Participarea imaginilor la construcția reprezentării experienței, din perspectiva kantiana, a fost dezvoltată de E. Cassirer, pentru care activitatea spirituală se bazează pe o funcție simbolică cu ajutorul căreia spiritul va construi o primă lume obiectivă, dotată cu sens. G. Bachelard și G. Durând au corelat vitalitatea imaginilor cu subiectul, ancorând
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
daimonionul” său interior este cel „care-l oprea de a acționa În anumite situații”. Greșim de fiecare dată atunci când „ne luăm permisiunea” de face ceva, fără a ține seama de „interdicții”. Glasul „daimonionului” interior socratic este „legea morală din mine” kantiană. Este oare permisiunea libertate, iar interdicția o pierdere a acesteia? Nu. Acționând sau făcând ceea ce-mi este permis eu sunt liber, Întrucât sunt În deplin acord cu conștiința mea morală. Încălcând Însă interdicțiile, eu Îmi periclitez statutul prin pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]