32 matches
-
by him. I strongly believe that the list is incomplet, because în every village or town inhabited by Roms, is spoken another Români dialect. În România alone are more than 1000 dialects of Români. Now please tell me if a linguist can decide which dialect is more correct than another just comparing the dialects between themselves, without having a reference point. Firstly a researcher should do a complete comparative work between all Români dialects and all Hindi dialects (more than 3000
THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478387929.html [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
-
profumato mistero agrodolce del pallone santa Grande Mago . Gianpaolo Signore che orchestră l'intero rituale oră riceve gioia eccesso visibile e giustificate le nostre parole di elogio . Scopri questa occasione parliamo tutti i tipi di italiano . Un corso riconosciuto dai linguiști , mă abbastanza elastico per noi da capire anche ogni altri oratori romeni. I seguenti due tipi di vino sono parte dello stesso percorso sapore glorioso meglio armonizzato con vari tipi di pietanze, sempre meno altipiani. Îl fatto è che siamo
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_da_s_mihai_batog_bujenita_1383248330.html [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
are adapted to the modern orthography, and sometimes they are left în Spanish. For instance, "I am Robert" could be written "Robertom kani" or "Ruwirtum kani". (The "-m" is not part of the name; it is an evidential suffix.) Peruvian linguist Rodolfo Cerrón-Palomino hâș proposed an orthographic norm for all Quechua, called Southern Quechua. This norm, "el Quechua estándar" or "Hanan Runasimi", which is accepted by many institutions în Peru, hâș been made by combining conservative features of two common dialects
Limbi quechua () [Corola-website/Science/314423_a_315752]
-
Din anul 1993 președintele Academiei limbii ebraice este profesorul Moshe Bar-Asher. numără între 15-23 membri proper. De asemenea ea mai cuprinde și un numar de membri consilieri și membri de onoare, majoritatea din străinătate. Membri sunt ales din rândurile ebraiștilor - linguiști sau filologi, de asemenea scriitori, poeți și traducători. Orice persoană interesată este autorizată să se adreseze Academiei limbii cu întrebări și cereri de lămurire în subiecte de limbă și poate primi un răspuns oficial din partea Academiei. Academia se întrunește de
Academia limbii ebraice () [Corola-website/Science/326998_a_328327]
-
d. Hasdeu. [a] angagiat doi studinți, buni paleografi, pe cari i-a însărcinat a copia treptat toate documentele ce le-a indicat și de a se controla reciprocamente unul pe altul prin colaționare. Ca supracontrol, s-a oferit gratuitamente distinsul linguist din Cracovia, d. Dygarzinski. În fine, ultima colaționare o va face însuși d. Hasdeu în anul viitor. Negreșit însă că copiarea esactă a peste 2000 de documente, însoțită de atâtea condițiuni de esactitate, nu se poate esecuta cu o mare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
faculty/martin/eng318/notes 1.htm http://www.wm.edu/CAS/english/faculty/martin/eng318/notes 2.htm (Language Patterns Types and Universals) http://academics.smcvt.edu/rwilliams 2/ling/typology ki.htm (Typology) http://ikarus.pclab-phil.uni-kiel.de/daten/anglist/linguist/docs/vv/53236 ws0102 kpl/08-Typology.rtf (Typology) http://www.uvigo.es/webs/h06/weba575/tipoloxia/ (Tipoloxía lingüística) http://www.kontrastivlinguistik.de/Kontrastives/Sprachtypologie/hauptteil sprachtypologie.html (Die Sprachtypologie). 6.2. MAREA FAMILIE INDO-EUROPEANĂ Marea familie indo-europeană cuprinde astăzi cîteva sute de limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
române. Conducătorii lucrării: Ion Coteanu, Luiza Seche, Mircea Seche. Ed. a II-a, București, Univers Enciclopedic, 1998. Dindelegan = Gabriela Pană Dindelegan, Capuri speciale fuzionate ale G(rupului) N(ominal): substantivizarea adjectivului, a participiului și a gerunziului, studiu postat pe www. linguist.jussieu.fr/~mardale ca proiect de subcapitol al lucrării The Essential Grammar of the Romanian Language / Gramatica de bază a limbii române (coord.: Carmen Dobrovie-Sorin și Gabriela Pană Dindelegan), în curs de realizare, în colaborare, de către Centre National de la Recherche
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
însuși rezultat prin condensarea (însoțită de substantivare) a sintagmei Afaceri Externe, în care era adjectiv; el a fost supus astfel unei duble condensări. 93 Vezi Isabela Nedelcu, Utilizarea substantivelor defective de număr în limba română actuală, pp. 4-5, pe www.linguist.jussieu.fr/~mardale/utiliz~1.doc. 94 Acelorași condensări, bine explicate în CNRTL, le-a fost supus adjectivul fr. gauche "stâng". 95 Avem totuși unele rezerve în această privință, întrucât, în astfel de exemple, procedura anaforizării nu este clasică, de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sintagme originare condensate, și în cazuri cum sunt rom. absolut, absurd, amar, asociat, bolnav, invitat, fr. amant (> rom. amant), immortelle (> rom. imortelă) etc. 102 Vezi Isabela Nedelcu, Utilizarea substantivelor defective de număr în limba română actuală, pp. 4-5, pe www.linguist.jussieux.fr./~mardale/utiliz~1.doc. 103 Vezi ELR, s.v. delocutive (formații ~). 104 FCLR I, p. 213; tratatul explică aceste formații nu din locuțiunile verbale corespunzătoare (deși, în cazul lui pefuga, dă ca etimon locțiunea [a pune] pe fugă), ci
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Strauss, Leo, Thoughts on Machiavelli, University of Chicago Press, Chicago, 1958. Strayer, Joseph B., On the Medieval Origins of the Modern State, Princeton University Press, Princeton, 1970. Terza, Dante della, "The Most Recent Image of Machiavelli: The Contribution of the Linguist and the Literary Historian", în Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 91-113. Theseider, Eugenio Dupré, Niccolò Machiavelli diplomatico, I, L'arte della diplomazia nel Quattrocento, Como, Carlo Marzorati, 1945. Tully, James (ed.), Meaning & Context: Quentin Skinner and His Critics, Princeton University
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Modern Historical Scholarship", în Italian Quaterly 14 (1970), p. 25 n. 20. Asupra unei tendințe îndelungate de găsire a unor"dihotomii" în opera lui Machiavelli, vezi Dante della Terza, "The Most Recent Image of Machiavelli: The Contribution of the Linguist and the Literary Historian", Italian Quarterly, 14 (1971), pp. 91-113. 5 Pentru cea mai puternică afirmare a coerentei gândirii lui Machiavelli, vezi Gennaro Sasso, Niccolò Machiavelli. Storia del suo pensiero politico, vol. 2, Bologna, 1980-1993. Mark Hulliung, Citizen Machiavelli, Princeton
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
man die Meinungen Coșerius hinsichtlich der Architektur und der Struktur der Sprache erwähnt, kann man auch eine andere Konstruktion andeuten, die erstens auf den Unterschied zwischen dem volkstümlichen und dem lite-rarischen Aspekt der Sprache basiert, einen Unterschied, der von diesem Linguist nicht behandelt wurde. Man kann also feststellen, dass die Synthesen, Ana-lysen und Interpretationen mannigfaltig sein sollen, aber sie sollen auch an dasselbe Ziel ausgerichtet werden, das heißt an das Ziel, bedeutungsvolle Elemente der europäischen geistigen Einheit zu unterscheiden und den
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
coord.), p. 105-116. Nedelcu, I., 2005, "Mijloace de exprimare a partitivului în limba română", în: Până Dindelegan (coord.), p. 153-160. Nedelcu, I., 2005a, "DE genitives", în C. Dobrovie-Sorin, G. Până Dindelegan (eds.), The Essential Grammar of the Romanian Language (www.linguist.jussieu.fr/~mardale). Nedelcu, I., 2007, "Observații asupra utilizării prepozițiilor partitive din și dintre", în: Până Dindelegan (coord.), p. 155-166. Nedelcu, I., 2007a, Categoria partitivului în limba română, teza de doctorat, Universitatea din București. Nicolae, Al., sub tipar, "Altul vs
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
pe care le vedea prinse într-un fel de "solidaritate științifică universală". Este vorba, așadar, de ceea ce mai tarziu va primi denumirea de "interdisciplinaritate". Iată ce spunea lingvistul nostru într-un discurs de la 1880: "Istoricul și naturalistul, economistul și matematicianul, linguistul și filozoful, nicio specialitate nu se mai poate baricada în propria să sfera, fără a fi silită să ia mereu câte ceva de la toate celelalte și să le dea, la rândul său, lumina pentru lumină. [...] Alianță științelor a exercitat asupra lor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
în Știință limbei, Bernhardi pe la începutul secolului nostru. Pentru el însă "Linguistica aplicată" (angewandte Sprachwissenschaft) nu era alta decât un fel de retorica (Sprache în ihrer Anwendung auf Poësie und Wissenshaft)2, adecă ceva foarte depărtat, în genere, de preocupațiunile linguistului în sensul strict al cuvântului [2]. "Linguistica pură" studiază limba precum "Botanica pură" studiază vegetațiunea, fiecare mărginindu-și obiectul în câte o sferă bine determinată din manifestațiunile naturei. Botanistului în specie puțin îi importă, dacă o plantă e bună pentru
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sensul strict al cuvântului [2]. "Linguistica pură" studiază limba precum "Botanica pură" studiază vegetațiunea, fiecare mărginindu-și obiectul în câte o sferă bine determinată din manifestațiunile naturei. Botanistului în specie puțin îi importă, dacă o plantă e bună pentru cultura; linguistului în specie, de asemenea, nu-i pasă, dacă un cuvant poate avea sau nu vreo însemnătate istorică, juridică, economică și așa mai încolo. Fenomenele și legile limbei pe de o parte, fenomenele și legile vegetațiunei pe de alta, iată unică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
b, c etc., în comunicațiune cu diverse științe învecinate, ale căror probleme așteaptă o soluțiune de la Știință limbei; probleme atât de numeroase și atât de variate, încât corpul Linguisticei aplicate e mult mai voluminos decât al Linguisticei pure [5]. Generalitatea linguiștilor scăpa cu desăvârșire din vedere distincțiunea cea fundamentală între "Linguistica pură" și "Linguistica aplicată". Această uitare produce adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller lasă a se înțelege că așa-numita mitologie comparativa ar fi o
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
M., Grundriss der Grammatik des indisch-europäischen Sprachstammes, Stuttgart, 1852-9, 3 tom. în-8. Cfr. Benfey, Gesch. d. Sprachwiss., p. 595. Scherzl V., Сравнительная грамматика славянскихъ и другихъ родственныхъ языковъ, Charkow, 1871-3, 2 tom. în-8. Cfr. recensiunea de Novakovič în Revue de linguist., ț. 5, p. 295 sq., de Johannes Schmidt în Kuhn, Beitr., ț. 7, p. 468 sq., de Jagič, în Archiv f. slaw. Phil., ț. 1, p. 503. Garcia Ayuso F., Ensayo crítico de grammática comparada de los idiomas indo-europeos, sanskrit
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
of medicine or agriculture when analyzing words" (ibid.: 20). Hașdeu also observes the fact that most linguists (Max Müller included) "totally ignore the most fundamental distinction between "pure linguistics" and "applied linguistics"" (ibid.: 21). On the other hand, the Romanian linguist is scandalized by W.D. Whitney's opinion, according to whom there is no need "to indicate the different parts of the science of language and to mention the borders and their reciprocal relations" (ibid.: 22). 2.2. Consequently, after
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
made by Schleicher within Glottics: phonology, morphology, ideology (or semasiology) and syntax. Given the fact that Schleicher himself would affirm that "there are three essential factors în the production of language: sound, form and meaning", Hașdeu considers that the German linguist, în order to be consistent with his own ideas, should have distinguished other sciences aș well. For instance, "admitting syntax, that is the doctrine of the sentence, he overlooked lexiology [sic!], that is the doctrine of the word, λέξις, seen
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
the word, λέξις, seen aș a whole, just aș the sentence is seen aș a whole în syntax" (Hașdeu 1882a: 28)6. 2.3.1. Still, not even the division of Glottics în five sciences seems sufficient to the Romanian linguist; that is why he pleads for the necessity of another science, namely noematology, starting from the following reasons: "Language is a means of mutual understanding. Mutual understanding is achieved not only by the expressed meaning which constitutes the object of
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
s effort for coherence and unitary systematization is highly admirable even to this day. 3. Aș already seen, Hașdeu indicated Michel Bréal aș a starting point for determining the object of noematology. Thus, we have to see what the French linguist stated în Leș idées latentes du langage, his ample article based on a lecture given în 1868 at Collége de France. 3.1. Convinced that "le langage laisse une part énorme au sous-entendu", Bréal decided to refer to this zone
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
române, 1887, C.M.'s note] que se cita más adelante, pág. 5" (Coseriu 2000a: 27). 4.2. May Coseriu not have known to what Bréal's "latent ideas" referred? On the contrary! Summarizing some of the contributions of the French linguist, Coseriu states that: "Las lenguas indo-europeas pertenecen a las más adelantadas; en cambio, el que en ciertas lenguas amerindias no se pueda decir "cabeza", șino sólo "mi cabeza", "tu cabeza", "șu cabeza", es "assurément barbare"" (ibid.: 38). Next, he quotes
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1983/1988: 149). 1. B.P. Hașdeu: An Unknown Forerunner of Anti-naturalistic Attitude în Linguistics În an introduction to an unfinished history of the Romanian language, entitled Principie de linguistica [Principles of Linguistics], published în 1881, B.P. Hașdeu, ăn important Romanian linguist who deserves better appreciation for his contributions was making a synthesis of the linguistic ideas written up to that moment. He referred, among other things, to A. Schleicher and other advocates of "naturalistic" linguistic conception and declared that such a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
things. Our things are always universal în language, and these things can be thought în our consciousness"12. 3.3.3.2. În fact, the specific difference of human language was also signaled long ago by Hermann Paul, a great linguist, who, wondering about the extent at which the language "of the beasts" is similar to that of humans, was stating that "it will hardly be disputed that their calls, whether of enticement or warning, are tradițional and not spontaneous" (Paul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]